Știri
Știri din categoria Externe

Plecarea „cu efect imediat” a secretarului Marinei SUA, John Phelan, deschide un gol de conducere într-un moment operațional sensibil, în care Marina americană menține o blocadă a porturilor iraniene și gestionează interceptări pe mare, potrivit News.
Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, care a precizat că Phelan părăsește funcția „cu efect imediat”. În locul lui, subsecretarul Hung Cao urmează să devină secretar interimar al Marinei.
Plecarea survine în timp ce Marina SUA desfășoară o blocadă a porturilor iraniene, în cadrul unui armistițiu în războiul cu Iranul. Până acum, forțele americane au redirecționat 29 de nave să se întoarcă în port și au abordat două nave, conform informațiilor citate în material.
Funcția de secretar al Marinei are rol de conducere civilă asupra unei structuri cu peste 900.000 de persoane și un buget anual de peste 210 miliarde de dolari. În acest context, trecerea bruscă la un interimat poate complica deciziile de coordonare și prioritizare într-o perioadă cu presiune operațională ridicată, chiar dacă lanțul de comandă militar rămâne funcțional.
Nu este clar ce a dus la plecarea lui Phelan; CNN notează că este prima demisie dintre secretarii serviciilor militare numiți de Donald Trump. În paralel, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a demis mai mulți ofițeri militari de rang înalt din toate categoriile de forțe de când a preluat conducerea Pentagonului, mai arată aceeași relatare.
Anunțul vine și în săptămâna conferinței Sea Air Space (organizată de Navy League), desfășurată în apropiere de Washington, DC, unde Phelan și alți lideri ai Marinei au participat și au susținut discursuri.
Phelan este descris ca om de afaceri fără experiență militară anterioară; înainte de confirmarea sa în 2025, el și soția sa au strâns milioane de dolari pentru campania lui Donald Trump. Trump l-a desemnat în noiembrie 2024 pentru acest post.
În februarie, CNN a relatat că Phelan apare într-un document de zbor găsit printre milioane de documente legate de Jeffrey Epstein: documentul ar indica un zbor din 2006 de la Londra la New York cu avionul privat al lui Epstein. Phelan a refuzat să comenteze printr-un purtător de cuvânt al Marinei, iar un prieten a declarat pentru CNN că Phelan nu ar fi știut inițial cu ce avion vor zbura și că nu a mai interacționat ulterior cu Epstein.
Pe termen scurt, conducerea Marinei este preluată interimar de Hung Cao, în timp ce operațiunile de blocadă și control naval în jurul Iranului continuă. Materialul nu oferă indicii despre un calendar pentru numirea unui succesor permanent sau despre motivele demisiei.
Recomandate

Marina SUA a demis întreaga conducere a submarinului nuclear USS South Dakota după un incident de navigație subacvatică, iar cazul a escaladat într-un conflict de transparență cu Congresul, care cere explicații despre posibile avarii, eventuale victime și costuri de reparații, potrivit Digi24 . Cei trei responsabili au fost îndepărtați din funcții pe 14 octombrie 2026, însă informația a devenit publică abia la circa o lună distanță. Doi congresmani americani acuză conducerea Marinei că a ascuns detalii relevante despre incident și solicită clarificări, relatează publicația germană FOCUS, citată de Digi24. Ce s-a întâmplat și cine a fost demis USS South Dakota, submarin de atac cu propulsie nucleară din clasa Virginia , a fost implicat într-un incident ale cărui circumstanțe nu au fost stabilite public. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, submarinul ar fi intrat în contact cu fundul mării sau cu un obstacol aflat pe acesta. Marina SUA i-a înlăturat din funcții pe: comandantul Daniel Goodwin, adjuncta acestuia, Jacqueline Penichet, Jon Nogaj, cel mai înalt subofițer din structura de comandă a submarinului. Daniel Goodwin preluase comanda cu doar câteva luni înainte, la 30 iunie 2026. De ce cere Congresul explicații și ce informații lipsesc Cazul a generat reacții la Washington după ce s-a aflat că Marina americană nu informase Congresul despre demiteri. Congresmanii democrați Joe Courtney (Connecticut) și Adam Smith (Washington) au trimis pe 12 noiembrie o scrisoare secretarului interimar al Marinei, Hung Cao, și amiralului Daryl Caudle, șeful operațiunilor navale. În scrisoare, cei doi califică drept „inacceptabilă” lipsa de comunicare și cer răspunsuri privind: dacă schimbările de comandă au fost provocate de o eșuare sau un alt accident în timpul navigației; dacă submarinul a fost avariat și, dacă da, care sunt costurile reparațiilor și durata până la revenirea în stare operațională; dacă au existat persoane rănite și gravitatea eventualelor leziuni; de ce Marina nu a informat autoritățile legislative despre incident. Termenul-limită cerut pentru răspunsuri este 20 noiembrie 2026. Deocamdată, autoritățile militare americane nu au oferit o explicație publică detaliată privind incidentul sau motivele exacte ale demiterilor, notează Navy Times, citat de Digi24. Context: un episod anterior și întrebări fără răspuns În presă au apărut și informații despre o situație periculoasă în septembrie 2026, cu aproximativ o lună înainte de demiterea conducerii. Potrivit publicației militare Task & Purpose, un membru al echipajului ar fi identificat un pericol iminent legat de apropierea submarinului de ape puțin adânci sau de fundul oceanului, iar pentru intervenție a primit o decorație. Nu este clar dacă episodul din septembrie are legătură directă cu incidentul care ar fi dus la demiteri în octombrie. Totodată, nu se știe public dacă USS South Dakota a suferit avarii structurale sau dacă vreun membru al echipajului a fost rănit. USS South Dakota (SSN-790) a intrat în serviciul Marinei americane în 2019 și operează de la baza navală New London din Groton, Connecticut . Congresmanii avertizează că lipsa explicațiilor lasă deschise întrebări despre starea tehnică a submarinului, siguranța echipajului și posibile deficiențe de pregătire, iar cauza incidentului (eroare umană, problemă tehnică sau alți factori) nu a fost stabilită public. [...]

Aderarea Ucrainei la UE riscă să fie amânată de veto-uri și de temeri economice , pe fondul războiului prelungit și al opoziției tot mai vizibile din unele state membre, potrivit Digi24 . Miza pentru Bruxelles nu mai este doar „când”, ci și „în ce formă” poate fi integrată Ucraina, într-un proces care cere unanimitatea celor 27 de țări ale Uniunii. În discuții cu diplomați și oficiali europeni, Reuters notează că, deși unii lideri susțin o aderare rapidă, evaluările din interiorul UE sunt mai prudente, iar calendarul ar putea depăși așteptările Kievului. Un exemplu invocat este schimbarea de atitudine în Polonia, unde o parte dintre fermieri se tem de presiunea pe prețuri și de concurența cerealelor ucrainene. Unanimitatea din UE transformă opoziția internă într-un blocaj potențial Extinderea Uniunii presupune ani de negocieri și reforme, însă în cazul Ucrainei dificultățile sunt amplificate de incertitudinea războiului, problemele de corupție și dimensiunea țării, arată materialul. În plus, aprobarea finală cere acordul tuturor statelor membre, ceea ce înseamnă că opoziția unui singur guvern poate opri procesul. În Franța este menționată inclusiv posibilitatea unui referendum privind aderarea Ucrainei, iar apropierea unor alegeri naționale în mai multe state ar putea face guvernele mai reticente să susțină public extinderea. Rezervele se văd și în opinia publică: un sondaj al fundației germane Bertelsmann Stiftung, citat în articol, indică 47% dintre cetățenii UE favorabili aderării Ucrainei „în următorii ani”, în scădere de la 69% în martie 2022. În Franța și Polonia, 57% dintre respondenți s-au declarat împotrivă, iar în Germania procentul a ajuns la 59%. Costurile și agricultura, combustibil pentru partidele populiste Uniunea Europeană nu a publicat o estimare recentă a costurilor aderării Ucrainei, care ar depinde de negocierile privind accesul pe piața comună și de eventuale perioade de tranziție. În acest vid de cifre, tema este folosită politic, inclusiv de formațiuni de extremă dreaptă. Marine Le Pen a avertizat că Franța ar avea de pierdut printr-o concurență agricolă „acerbă și neloială” și prin reducerea ponderii sale în distribuirea subvențiilor agricole europene. În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD) a depus o moțiune în parlament prin care cere guvernului să excludă aderarea Ucrainei la UE. Materialul mai arată că dimensiunea Ucrainei ar complica și echilibrul instituțional al Uniunii: cu o populație de aproximativ 40 de milioane înainte de război, țara ar deveni probabil al cincilea sau al șaselea stat ca mărime din UE, cu influență politică sporită într-un sistem în care unele decizii se iau prin unanimitate. Bruxelles-ul discută variante de „integrare graduală”, nu aderare imediată Pe fondul temerilor legate de impactul extinderii, sunt analizate formule alternative care să apropie Ucraina de UE înainte de statutul de membru deplin. Cancelarul german Friedrich Merz a propus un statut de „membru asociat”, care ar permite participarea la summituri și reuniuni ministeriale, dar fără drept de vot; Kievul consideră însă formula nedreaptă. Comisia Europeană a sugerat, la rândul ei, o integrare graduală în programe și sectoare economice ale Uniunii – energie, transporturi, sector digital și apărare – pentru țările care îndeplinesc criteriile. În paralel, executivul european ia în calcul limite pentru sprijinul financiar și accesul pe piață la produse agricole „sensibile”, inclusiv din Ucraina, tocmai pentru a reduce opoziția internă din statele membre. Pentru Kiev, aderarea rămâne o ancoră geopolitică majoră, mai ales în contextul în care, potrivit articolului, Statele Unite se opun aderării Ucrainei la NATO. Pentru UE, însă, dosarul se mută tot mai mult din zona declarațiilor politice în cea a compromisurilor: cum gestionează costurile, agricultura și regulile de decizie, fără să blocheze complet perspectiva integrării. [...]

Autoritățile de la Chișinău vor să-i interzică liderului transnistrean să părăsească Republica Moldova timp de cinci ani , o măsură cu miză de reglementare și control al frontierei, aplicată după revenirea acestuia din Rusia, potrivit news.ro . Guvernul Republicii Moldova a confirmat că Vadim Krasnoselski a aterizat la Chișinău duminică seara, iar purtătorul de cuvânt al executivului, Dumitru Ciorici, a declarat că, după încheierea procedurilor de control, acestuia îi va fi interzis să iasă din țară prin punctele de trecere ale frontierei de stat timp de cinci ani. Declarația lui Ciorici este redată de NewsMaker. La două ore după aterizare, Krasnoselski se afla încă în aerogara Chișinău, fiind escortat la etajul al doilea al aeroportului, unde sunt birourile pentru audieri. Contextul deciziei: vizita la Moscova și interdicția anunțată anterior Krasnoselski s-a întors de la Moscova la 11 zile după ce Vladimir Putin i-a acordat „Ordinul de Onoare”. La ceremonia din 4 noiembrie, liderul de la Kremlin a motivat distincția prin „consolidarea legăturilor” cu Rusia și dezvoltarea regiunii „în condițiile unor presiuni externe”. Pe 5 noiembrie, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău anunțase că liderului transnistrean i s-a impus interdicția de a părăsi Republica Moldova, urmând să fie aplicată la revenirea sa. Instituția a indicat că deplasarea în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE privind aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe timpul iernii. Baza juridică invocată și limita din lege În aceeași zi, premierul Vasile Tofan a spus că Krasnoselski poate reveni la Tiraspol, dar nu va putea folosi Aeroportul Internațional Chișinău timp de cinci ani. Întrebat de NewsMaker despre temeiul juridic al interdicției, premierul a invocat caracterul politic al relației cu regiunea transnistreană și a afirmat că autoritățile au instrumentele necesare pentru a aplica măsura. Tot atunci, Tofan a confirmat că Krasnoselski deține cetățenia rusă și că nu este cetățean al Republicii Moldova. news.ro notează că articolul 12 din Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova prevede posibilitatea de a restricționa ieșirea străinilor din țară, însă doar în cadrul urmăririi penale sau al unui proces în instanță. Ce urmează în Transnistria: schimbare de lider la Tiraspol Vadim Krasnoselski se apropie de finalul celui de-al doilea mandat la conducerea regiunii transnistrene, iar regulile electorale de la Tiraspol nu îi permit să candideze pentru un al treilea mandat. Alegerile sunt programate pentru 13 decembrie, iar actualul vicepremier de facto, Vitalii Neagu, este prezentat ca favorit să îi succeadă. [...]

Atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea Deltei Dunării au determinat România să ridice nivelul de reacție militară în zonă , după ce radarele Ministerului Apărării au detectat ținte aeriene, iar Forțele Aeriene au mobilizat avioane de vânătoare de două ori, potrivit Digi24 . Premierul Luca Niculescu a condamnat duminică cele mai recente incidente, pe care le-a descris drept „inacceptabile” și o „încălcare a dreptului internațional”, afirmând că ele „reflectă deteriorarea situației de securitate” generată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Șeful Guvernului a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că România va continua, împreună cu aliații, să ia „toate măsurile necesare” pentru consolidarea securității în Marea Neagră. Ce s-a întâmplat lângă Sulina Conform informațiilor prezentate, sâmbătă seara, 14 noiembrie, trei nave comerciale au fost lovite de drone în apropierea Deltei Dunării, în largul localității Sulina. În același interval, radarele MApN au detectat ținte aeriene în zonă, ceea ce a dus la mobilizarea avioanelor de vânătoare în două rânduri. Premierul a precizat că a rămas „în contact permanent cu autoritățile competente”, iar „siguranța marinarilor” a fost tratată ca prioritate. Navele vizate și reacția MApN Materialul menționează că reacția premierului vine după o serie de atacuri raportate în aceeași seară: petrolierul „Evia Petrol V”, sub pavilion grec, ar fi fost lovit în jurul orei 21:10, la aproximativ 4 mile marine (aprox. 7,4 km) est-sud-est de Sulina; incidentul a fost urmat de un incendiu la bord; vrachierul „Marsol” ar fi fost lovit în jurul orei 21:45, la aproximativ 5 mile marine (aprox. 9,3 km) sud-est de Canalul Sulina, fiind semnalat un incendiu; o altă navă comercială, „Ali Najafov”, a anunțat că a fost lovită în noaptea de sâmbătă spre duminică, în apropierea gurilor Dunării, cu incendiu stins de echipaj. MApN a precizat că, în cazurile menționate, incendiile au fost stinse de echipaje și nu au fost înregistrate victime, potrivit informațiilor citate. De ce contează Dincolo de incidentul punctual, atacurile în proximitatea gurilor Dunării cresc presiunea operațională pe supravegherea aeriană și maritimă a României și amplifică riscurile pentru traficul comercial din Marea Neagră, într-o zonă sensibilă pentru securitatea regională și pentru rutele de transport. Premierul a indicat că subiectul rămâne o prioritate a Guvernului, în cooperare cu partenerii regionali și cu NATO . [...]

Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice și industriale din Rusia cresc costurile de apărare ale Moscovei , iar în acest context, la nivelul conducerii de securitate ruse ar fi fost discutate inclusiv opțiuni de escaladare, potrivit Digi24 . În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lovit o rafinărie de petrol, combinatul petrochimic Nijnekamskneftekim (Tatarstan) și fabrica Monolit (Briansk), unitate care produce elicoptere și piese de schimb. Țintele au fost prezentate ca obiective industriale, iar informațiile despre atacuri sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres, care citează Reuters. Separat, publicația rusă Blokot este citată cu detalii despre discuții interne la Moscova privind presiunea financiară generată de apărarea antiaeriană în fața dronelor. Impact operațional: presiune pe exporturi și pe lanțuri industriale Materialul indică faptul că atacurile ucrainene au vizat inclusiv infrastructura asociată exporturilor rusești de petrol. Este menționat portul Ust-Luga, din apropierea Sankt Petersburgului, descris ca unul dintre principalele puncte de export și o rută folosită pentru livrări către Asia, în contextul încercărilor Rusiei de a ocoli sancțiunile internaționale. În paralel, lovirea unor active precum un combinat petrochimic (producător de cauciuc și materiale plastice) și o fabrică de elicoptere sugerează o extindere a presiunii asupra capacităților industriale, nu doar asupra segmentului de rafinare și logistică energetică. Costuri de apărare: 24 de miliarde de ruble în regiunea Leningrad Potrivit informațiilor atribuite publicației Blokot, oficiali ruși din domeniul securității ar fi avertizat, într-o reuniune cu ușile închise (12 noiembrie), că Moscova nu ar mai avea fonduri suficiente pentru a se apăra împotriva dronelor ucrainene. În același context, este menționat că regiunea Leningrad ar fi cheltuit 24 de miliarde de ruble, echivalentul a aproximativ 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru sisteme de apărare antiaeriană. În articol este redată și o declarație atribuită unui oficial rus, în care se susține că nu ar mai fi eficientă apărarea împotriva „roiului” de drone, ci ar fi necesară lovirea „lanțului decizional”. „Nu are rost să luptăm împotriva roiului nesfârșit de drone, este necesar să distrugem chiar lanțul decizional” Discuții despre escaladare și ținte la nivel de conducere Digi24 relatează că, potrivit New York Post (care ar cita publicații pro-Kremlin), Vladimir Putin ar fi aprobat ridicarea unei „interdicții neoficiale” privind asasinarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a unor generali ucraineni de rang înalt. În același fir narativ, se afirmă că ar fi fost discutată inclusiv folosirea unor arme hipersonice grele pentru a lovi buncăre sau coloane auto în care s-ar afla lideri ucraineni și comandanți militari. Informațiile sunt prezentate în termeni condiționali („ar fi”, „potrivit”), iar articolul nu indică dovezi independente care să confirme aceste decizii sau planuri. Context: întâlniri și canale de negociere În material se mai menționează că reuniunea Consiliului de Securitate al Rusiei ar fi avut loc la scurt timp după o discuție de două ore între Vladimir Putin și emisari speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, și după întoarcerea unor membri ai echipei ruse de negociere de la discuții de pace din Abu Dhabi. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne aceeași: atacurile asupra rafinăriilor, petrochimiei și rutelor de export pot amplifica riscurile operaționale și costurile de protecție ale infrastructurii energetice ruse, cu efecte potențiale asupra fluxurilor de combustibili și asupra cheltuielilor publice de apărare. [...]

Memoriile lui Joe Biden sugerează tensiuni în gestionarea sprijinului SUA pentru Ucraina , prin descrieri critice la adresa lui Volodimir Zelenski și prin relatarea unui refuz de a permite echipei lui Donald Trump să deschidă negocieri cu Vladimir Putin în perioada de tranziție, potrivit Digi24 . Cartea de memorii „ Promise Me, America ”, care urmează să apară marți, 17 noiembrie, revine asupra relațiilor lui Biden cu liderii Ucrainei și Rusiei în contextul războiului început în februarie 2022. În pasaje reproduse în avans de Wall Street Journal și preluate de Ukrainska Pravda , fostul președinte american îl descrie pe Zelenski drept „capricios și încăpățânat” și afirmă că acesta „nu era atât de recunoscător” pe cât se aștepta pentru sprijinul oferit de Statele Unite. Totuși, Biden notează și că experiența lui Zelenski ca actor „s-a dovedit a fi o pregătire foarte bună” pentru conducerea unei țări aflate în război, indicând o evaluare amestecată a partenerului de la Kiev. Ce spune Biden despre Putin În ceea ce îl privește pe Vladimir Putin, Biden descrie „tonul țâfnos” al liderului rus și o atitudine afișată în întâlniri pe care o compară cu cea a „unui adolescent” care se preface indiferent, stând „tolănit” în timpul discuțiilor oficiale. Episodul tranziției către administrația Trump Un element cu potențial impact asupra modului în care a fost gestionată politica externă americană la schimbarea administrației este relatarea lui Biden despre perioada de tranziție de după alegerile din noiembrie 2024. Potrivit fostului președinte, membri ai echipei lui Donald Trump i-ar fi cerut să semneze o scrisoare care le-ar fi permis să negocieze direct cu Putin înainte de preluarea mandatului, la 20 ianuarie 2025. Biden afirmă că a refuzat, motivând că nu era dispus să ofere „mână liberă” pentru ceea ce se aștepta să fie „un fel de capitulare, în detrimentul Ucrainei”, sugerând că se temea de un acord dezavantajos pentru Kiev. Context Volumul „Promise Me, America” acoperă cei patru ani ai lui Joe Biden la Casa Albă (2021–2025) și include atât decizii de politică internă și externă, cât și campania prezidențială din 2024, din care s-a retras în favoarea vicepreședintei Kamala Harris. Cartea va fi publicată de editura Little, Brown and Company la 17 noiembrie. [...]