Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina cere Bulgariei să nu blocheze deciziile UE pro-Kiev, pe fondul temerilor că Sofia ar putea vira spre o linie mai apropiată de Moscova, potrivit Mediafax.
Mesajul vine după victoria electorală a partidului condus de Rumen Radev, descris în articol ca un lider care a pledat pentru dialog cu Kremlinul și care s-a opus trimiterii de arme către Ucraina. În acest context, Kievul și oficiali ai Uniunii Europene privesc cu îngrijorare poziția viitoare a Bulgariei față de războiul din Ucraina.
Într-un interviu publicat miercuri, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a spus că Ucraina se așteaptă ca „relațiile de bună vecinătate” cu Bulgaria să continue și ca poziția Sofiei să rămână „consecventă” în sprijinirea Ucrainei, „de la integritatea teritorială până la apartenența noastră la Uniunea Europeană”.
Deși Radev s-a opus livrărilor de arme, el a anunțat că nu va folosi dreptul de veto al Bulgariei — instrument disponibil tuturor statelor membre — pentru a bloca deciziile UE favorabile Ucrainei. Totuși, victoria sa a alimentat temeri că Bulgaria ar putea deveni mai „obstrucționistă” în interiorul blocului european, într-un rol comparat în material cu cel asociat anterior Ungariei sub fostul premier Viktor Orbán.
Kremlinul a reacționat pozitiv la alegerea lui Radev, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarând că Moscova a privit favorabil apelurile acestuia pentru îmbunătățirea relațiilor.
Potrivit rezultatelor oficiale anunțate luni, citate în articol, Partidul Bulgaria Progresistă al lui Radev a obținut 44,7% din voturi după numărarea a 91,7% din buletine. În urma sa s-au situat coaliția PP-DB cu 13,2% și partidul GERB, condus de Boyko Borissov, cu 13,4%.
În material se menționează că informațiile despre reacția Ucrainei sunt relatate de Kyiv Post.
Recomandate
UE condiționează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina de achiziții „cât mai europene” , într-un mecanism care urmărește simultan finanțarea efortului de război și stimularea industriei de apărare din UE, potrivit Antena 3 . Deblocarea banilor ar urma să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă lista exactă a achizițiilor rămâne confidențială. Din totalul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că aproximativ 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) ar urma să fie folosite pentru întărirea capacităților de apărare, iar restul ar susține bugetul de stat. Zelenski a spus că fondurile vor merge în producția de armament și în cumpărarea de arme, inclusiv de la parteneri externi dacă nu pot fi produse în Ucraina. Reguli în trei trepte: unde pot fi cheltuiți banii UE a stabilit un cadru de utilizare a fondurilor pentru apărare, cu o logică de tip „cumperi european, cu excepții”: Prioritate pentru produse fabricate în Ucraina, UE sau Spațiul Economic European/AELS . Dacă nu se poate, Ucraina poate cumpăra din 12 state cu parteneriate de securitate cu UE , inclusiv Regatul Unit și Canada . Dacă nici aceste opțiuni nu sunt suficiente, iar există „o justificare reală”, pot fi aprobate achiziții și din alte țări , a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene , Balazs Ujvari. Două surse diplomatice europene citate de Euronews (menționat în material) au indicat că așteptarea este ca fondurile să fie cheltuite, pe cât posibil, pe produse europene, în limitele regulilor și derogărilor. Primele tranșe: drone acum, apoi muniție și apărare antiaeriană Prima tranșă destinată apărării, 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei), aprobată de Comisia Europeană, ar urma să fie deblocată până la finalul lunii. Oscar Luigi Guccione (German Marshall Fund) estimează că suma ar putea finanța aproximativ trei milioane de drone , la un cost mediu de circa 2.000 de euro bucata. O sursă europeană a precizat că prima comandă, depusă pe 12 martie, a inclus derogări , deoarece unele componente ale dronelor sunt produse în afara UE și a Ucrainei. Potrivit lui Luigi Scazzieri (Institutul pentru Studii de Securitate al UE), este probabil să fie vorba despre microcipuri fabricate în China . Comisia Europeană a confirmat existența unei cereri de derogare, dar a refuzat detalii suplimentare din motive de securitate. O sursă apropiată negocierilor a spus că a doua tranșă ar putea fi folosită pentru muniție, rachete și sisteme de apărare antiaeriană , însă valoarea nu este stabilită. Miza economică: sprijin pentru Ucraina, dar și pentru industria de apărare a UE În interiorul UE au existat rezerve ca banii să nu ajungă preponderent la furnizori din afara Europei. Scazzieri a explicat că Franța a fost printre susținătorii vocali ai ideii că, pentru creșterea producției în Europa, comenzile trebuie plasate companiilor europene, în timp ce alte state (Suedia, Țările de Jos, Polonia și, într-o anumită măsură, Germania) au cerut mai multă flexibilitate. Un oficial european de rang înalt a reiterat, potrivit materialului, convingerea că fondurile ar trebui să stimuleze industria europeană de apărare, descrisă ca afectată de ani de subinvestiții și fragmentare, pe fondul avertismentelor serviciilor de informații că Europa s-ar putea confrunta cu o agresiune rusă împotriva unui stat membru până la sfârșitul deceniului. Limita practică: capacitatea de producție nu acoperă nevoile Rămâne însă incert dacă fondurile pot fi cheltuite exclusiv în Europa, deoarece industria de apărare de pe continent nu poate satisface toate nevoile Ucrainei, potrivit unui oficial european citat. Materialul indică și presiuni pe piața sistemelor antiaeriene: pe măsură ce implicarea SUA în conflictele din Iran și Liban se intensifică, stocurile de rachete Patriot se reduc. Un diplomat european a afirmat că stocurile de rachete Patriot ar fi epuizate până în 2029, iar șansele ca eventuale comenzi ucrainene să fie onorate înainte de acest termen sunt reduse. Un alt oficial european a spus că nici comenzile pentru sistemele SAMP/T nu avansează, din cauza capacității insuficiente de producție. Ce urmează: primele sume ar urma să fie deblocate începând de la mijlocul lunii iunie, iar direcția concretă a cheltuielilor va depinde de aprobările pe tranșe și de derogările acceptate în funcție de urgență și de disponibilitatea echipamentelor. [...]
UE virează încă 2,8 miliarde euro către Ucraina, menținând finanțarea bugetului în război , într-o nouă tranșă din programul european de 50 de miliarde de euro, potrivit G4Media . Plata este destinată completării bugetului național al Ucrainei, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Tranșa de 2,8 miliarde de euro (aprox. 14,1 miliarde lei) este a șaptea plată acordată în cadrul schemei de finanțare europene. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a justificat decizia prin ritmul reformelor din Ucraina. „Viteza şi angajamentul Ucrainei faţă de reformele substanţiale merită această plată.” Ce urmează: alte fluxuri de finanțare și decizii privind utilizarea fondurilor Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat la o reuniune informală a miniștrilor apărării din UE, la Nicosia, că Ucraina „se poate aștepta” în această lună la o tranșă de 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,8 miliarde lei) dintr-un nou instrument de creditare european în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat sprijinirii armatei și finanțelor țării. Totodată, miniștrii europeni au discutat utilizarea a 6,6 miliarde de euro (aprox. 33,3 miliarde lei) pentru un fond separat de înarmare. Potrivit declarațiilor citate, alocarea acestor bani fusese blocată de Ungaria în mandatul fostului premier Viktor Orban, care a pierdut alegerile parlamentare din aprilie. Kallas a indicat trei direcții de utilizare a fondurilor: rambursarea parțială a cheltuielilor statelor membre care au livrat arme Ucrainei; finanțarea de noi achiziții comune; susținerea misiunii UE de pregătire militară în Ucraina. Context: sancțiuni noi și dimensiunea sprijinului UE din 2022 În plan de reglementare, miniștrii de externe ai statelor UE urmează să decidă săptămâna viitoare impunerea de sancțiuni asupra a peste 80 de persoane și entități pentru sprijinul furnizat Rusiei. Începând din 2022, Uniunea Europeană și statele sale membre au livrat Ucrainei ajutor de aproape 205 miliarde de euro (aprox. 1.035 miliarde lei), incluzând sprijin umanitar, financiar și militar, conform informațiilor citate. [...]
Recucerirea a peste 600 km² în 2026 sugerează o schimbare operațională pe front , pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu drone asupra logisticii ruse, potrivit Adevărul . Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , susține că Ucraina a recucerit peste 600 de kilometri pătrați de la începutul anului, iar în luna mai ar fi recuperat cu 100 km² mai mult teritoriu decât a pierdut. Sîrski nu a indicat zonele în care au fost obținute câștigurile, menționând doar că, în anumite sectoare ale frontului, forțele ucrainene „continuă să dețină inițiativa”, conform informațiilor preluate de Adevărul din Daily Mail . Drona, factorul care apasă pe lanțul de aprovizionare al Rusiei O explicație pentru această dinamică este eficiența tot mai mare a campaniilor ucrainene cu drone, potrivit unei analize a Institutului de Studiere a Războiului (ISW) , citată în articol. ISW arată că Ucraina ar fi recucerit pentru a doua lună consecutiv mai mult teritoriu decât a pierdut. Experții citați susțin că atacurile asupra infrastructurii petroliere și logistice din Rusia afectează capacitatea Moscovei de a aproviziona frontul și cresc presiunea asupra Kremlinului. În același timp, articolul notează că unele drone ucrainene au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO din regiunea baltică, incidente pe care Kievul le pune pe seama sistemelor rusești de război electronic. Efecte diplomatice: Europa își revendică un rol mai mare Pe fundalul evoluțiilor de pe front, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, împreună cu Ucraina, au emis o declarație comună cu cinci condiții pentru o eventuală soluție între Kiev și Moscova, potrivit articolului. Documentul se aliniază îndeaproape cu o scrisoare deschisă trimisă anterior de președintele Volodîmîr Zelenski către Vladimir Putin, menționată de Adevărul în materialul său (link în articol). Declarația „salută” progresele recente ale Ucrainei și „utilizarea revoluționară a tehnologiei dronelor”, inclusiv capacitatea de a lovi, pe rază medie, logistica rusă din spatele liniei frontului, potrivit Kyiv Independent . În paralel, deși negocierile de pace mediate de Statele Unite continuă de luni de zile, Vladimir Putin a respins apelurile la armistițiu și propunerea de dialog direct lansată de Zelenski, mai notează articolul. Kievul încearcă să crească ponderea Europei în procesul diplomatic, iar propunerea Kremlinului ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să fie mediator a fost respinsă de Ucraina și de oficiali europeni, din cauza relațiilor sale apropiate cu Rusia. [...]
Evaluarea preliminară că drona explodată la Orhei ar fi ucraineană ridică miza de securitate la granița UE , într-un incident care obligă Chișinăul să gestioneze simultan relația cu Kievul și mesajul politic privind responsabilitatea Rusiei, potrivit Antena 3 . Autoritățile de la Chișinău au transmis că drona prăbușită și explodată în raionul Orhei este „cel mai probabil de proveniență ucraineană”, pe baza unor informații preliminare. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova spune că se află în discuții permanente cu autoritățile de la Kiev pe acest subiect. Incidentul a avut loc în noaptea de duminică spre luni, la ora 23:20, iar momentul exploziei a fost surprins de o cameră de supraveghere, conform relatării. Drona a explodat în extravilanul localității Lopatna (raionul Orhei), după ce un localnic a alertat autoritățile în jurul miezului nopții, anunțând observarea obiectului de zbor și, la scurt timp, deflagrația. Zona a fost izolată și securizată, iar autoritățile au precizat că nu au existat persoane rănite. Poziția Chișinăului: discuții cu Kievul, dar responsabilitate atribuită Rusiei Ministerul de Externe de la Chișinău afirmă că, indiferent de proveniența aparatului de zbor, responsabilitatea pentru dronele care ajung pe teritoriul Republicii Moldova „îi revine Rusiei”, pe motiv că aceasta a declanșat „un război ilegal” în Ucraina. „Suntem solidari cu ucrainenii care luptă şi îşi pierd viaţa pentru libertatea ţării lor, dar şi pentru pacea pe continentul european, inclusiv pentru pacea în Republica Moldova.” În același context, Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat, într-o postare pe Facebook citată în material, că au neutralizat 124 de drone rusești din 155 lansate într-un atac aerian nocturn. Versiuni diferite privind originea dronei Pe de altă parte, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga , susținuse anterior, într-o postare pe platforma X, că drona căzută pe teritoriul Republicii Moldova ar fi de proveniență rusească. Ministerul Apărării de la Chișinău a precizat că fragmentele găsite sunt analizate pentru a stabili proveniența dronei și circumstanțele producerii incidentului, iar instituțiile responsabile continuă documentarea cazului și monitorizarea situației. Evaluarea rămâne, așadar, una preliminară. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile de pace cu Rusia printr-un nou impuls diplomatic american , după ce a discutat cu emisarii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner și a salutat disponibilitatea acestora de a lucra „în săptămânile următoare” la o soluționare a războiului, potrivit Reuters . Președintele ucrainean a descris discuția drept „foarte pozitivă”, într-un mesaj publicat pe Telegram, în timpul unei escale la Chișinău, în drum spre Kiev. „O conversație foarte pozitivă.” Zelenski a spus că este „recunoscător” pentru disponibilitatea de a lucra „cât mai activ posibil” în perioada imediat următoare, cu obiectivul de a „da un impuls diplomației” pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Context: Europa susține o întâlnire Zelenski–Putin, dar discuțiile mediate de SUA sunt blocate Declarațiile vin după ce Zelenski s-a întors de la discuții la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei despre pașii următori într-un posibil acord de soluționare a conflictului, aflat de peste patru ani în desfășurare. Cei trei lideri au susținut o propunere pentru o întâlnire între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin, cu scopul de a obține o încetare a focului, și au afirmat că Europa ar urma să joace un rol. În paralel, negocierile intermediate de SUA, supervizate de Witkoff și Kushner (ginerele președintelui american Donald Trump), au stagnat, în condițiile în care Washingtonul este „în mod evident” concentrat pe conflictul din Iran, notează Reuters. Miza imediată: G7 și încercarea de a readuce „pacea în Europa” pe agendă Zelenski a recunoscut că atenția globală rămâne concentrată pe Iran, dar a insistat că „obiectivul comun” privind pacea în Europa rămâne pe agendă. El a mai spus că, în discuția cu emisarii americani, au fost abordate perspectivele unor negocieri la viitorul summit G7, care urmează să aibă loc la Evian, în Franța. Totodată, Zelenski a mulțumit Statelor Unite și a menționat o „evaluare pozitivă” a poziției Ucrainei, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul acestei evaluări. [...]
Loviturile Israelului în Iran cresc riscul unei escaladări regionale cu efect direct asupra negocierilor SUA–Iran , potrivit Axios , care relatează că aviația israeliană a atacat luni dimineață (ora locală) ținte militare din centrul și vestul Iranului, ca represalii după un atac iranian cu rachete asupra Israelului. Este prima dată când Israelul lovește Iranul de la încetarea focului din 8 aprilie, iar Axios notează că schimburi suplimentare de foc ar putea deraia negocierile dintre SUA și Iran și ar putea duce la reluarea războiului. Ce s-a întâmplat și ce ținte au fost vizate Armata israeliană (IDF) a transmis că a lovit ținte militare în Iran. Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter , a scris pe X că Iranul ar fi lansat anterior 11 rachete balistice către Israel, iar Israelul „vizează acum”: lansatoare iraniene de rachete sol-sol; facilități de infrastructură „fără legătură cu sectorul energetic”. Implicația pentru SUA și riscul de extindere Un oficial american din domeniul apărării a declarat că armata SUA nu a fost implicată în loviturile israeliene și că acestea au fost „relativ limitate” ca amploare. În același timp, Axios relatează că președintele Donald Trump i-ar fi spus premierului israelian Benjamin Netanyahu, cu câteva ore înainte de atacuri, să nu riposteze după atacul iranian asupra Israelului. Reacții și evoluții pe teren Presa de stat iraniană a raportat explozii în Teheran, Karaj, Isfahan, Tabriz și Kermanshah. În urma loviturilor, Iranul a închis spațiul aerian în jurul aeroportului internațional Imam Khomeini din Teheran. La aproximativ o oră după loviturile Israelului în Iran, IDF a anunțat că o rachetă balistică a fost lansată din Yemen către centrul Israelului, dar a fost interceptată. La scurt timp, au sunat sirenele în Tel Aviv; potrivit Axios, acesta a fost primul atac din Yemen de la încetarea focului din 8 aprilie. Ce urmează: miza negocierilor și scenariul unei escaladări mai largi Teheranul ar fi amenințat că își va extinde atacurile și că ar putea viza baze americane din regiune dacă Israelul ripostează, alimentând temerile că noi schimburi de foc ar putea declanșa un conflict regional mai amplu. În acest context, orice nouă rundă de atacuri crește presiunea asupra canalelor diplomatice SUA–Iran, pe care Axios le indică drept vulnerabile la o deteriorare rapidă a situației de securitate. [...]
