Știri
Știri din categoria Externe
Consumul accelerat de muniții ghidate în războiul din Iran a redus semnificativ rezervele SUA, iar refacerea unor stocuri-cheie ar putea dura ani, ceea ce complică pregătirea pentru un posibil conflict major în Pacific, potrivit Antena 3, care citează o analiză a Centrului de Analize Strategice și Internaționale (CSIS).
După aproape o lună de război în Iran, Statele Unite au consumat „mai mult de jumătate” din stocul de rachete antiaeriene Patriot și THAAD, arată raportul CSIS. În paralel, armata americană a lansat, în șapte săptămâni de conflict, aproape 1.000 de rachete de croazieră Tomahawk, „practic tot stocul” aflat la bordul navelor de luptă din zona Golfului.
Analiza CSIS (publicată pe 21 aprilie) compară munițiile folosite de SUA și aliații din regiunea Golfului Persic cu stocurile existente înainte de declanșarea războiului, capacitatea de producție estimată pentru acest an și necesarul pentru 2027.
Datele prezentate indică:
THAAD este descris în material ca un sistem antirachetă similar, ca rol, cu cel de la Deveselu (interceptare antirachetă).
CSIS notează că SUA au suficiente rachete pentru a continua războiul actual „în orice scenariu plauzibil”, însă riscul major ține de conflictele viitoare, pe termen lung.
„Aceste rachete vor fi esențiale într-un potențial război în Pacificul de Vest. Chiar și înainte de războiul din Iran, stocurile de astfel de muniții erau insuficiente într-un potențial conflict cu un adversar aflat pe picior de egalitate (cu SUA). Acum, criza de astfel de muniții este și mai acută, iar refacerea stocurilor la niște niveluri capabile să susțină un război contra Chinei va lua și mai mult timp.”
Raportul mai arată că, după 39 de zile de război, SUA și-au golit peste jumătate din stocuri pentru anumite muniții inteligente, iar refacerea la nivelul de dinaintea războiului ar putea dura până la patru ani.
Materialul menționează și o estimare a Washington Post: forțele navale americane din regiunea Golfului Persic au lansat 850 de rachete Tomahawk în prima lună de război, iar CSIS estimează că totalul a ajuns ulterior la aproape 1.000.
CSIS leagă această presiune pe stocuri și de constrângeri operaționale: navele nu pot fi reîncărcate cu muniții pe mare și trebuie să revină în porturi. Documentul mai indică, orientativ, că între 10% și 50% din celulele de lansare verticală (VLS) de pe distrugătoare și crucișătoare sunt, de regulă, Tomahawk (adică 10–61 de rachete), iar un submarin purtător poate transporta până la 154.
Pe lângă Patriot și THAAD, CSIS susține că SUA au consumat mai mult de jumătate din rachetele PrSM (cu rază medie, lansate de HIMARS). În schimb, analiza indică existența unor stocuri „suficient de mari” pentru:
În lipsa altor detalii în material despre decizii politice sau schimbări de producție, concluzia principală rămâne una operațională: ritmul de consum din Iran apasă pe rezervele de muniții ghidate considerate critice pentru un scenariu de conflict în Pacific, iar refacerea lor este estimată la ani, nu la luni.
Recomandate
Discuțiile Iran–statele din Golf despre redeschiderea Strâmtorii Hormuz au fost amânate pe termen nedeterminat , ceea ce prelungește incertitudinea asupra unui coridor esențial pentru transportul de petrol și menține presiunea pe costurile de securitate și pe fluxurile comerciale din regiune, potrivit CNN . Reuniunea era programată luni, la Salalah (Oman), și urma să aibă ca temă un plan omanez pentru reluarea traficului regulat al petrolierelelor prin strâmtoare, fără participarea SUA. Ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi, a anunțat duminică amânarea, invocând „interesul consensului” și reafirmând angajamentul pentru dialog regional. De ce contează: fără un cadru stabil, escortele militare devin „noua normalitate” Deși traficul maritim rămâne sub nivelurile obișnuite, administrația Trump susține că situația este „acceptabilă” pe termen scurt, în condițiile în care armata americană escortează petroliere. În același timp, diplomați din Golf și surse regionale indică faptul că statele din regiune nu vor să accepte actualul aranjament – bazat pe escortare și risc ridicat – ca soluție permanentă. În paralel cu eforturile de dezvoltare a unor rute alternative, discuțiile urmăreau să creeze impuls pentru un acord care să permită redeschiderea strâmtorii în baza unui cadru juridic. Un obiectiv concret al întâlnirii era agrarea unor hărți de rutare pentru tranzit, potrivit uneia dintre surse. Miza financiară: „taxe” respinse, dar apar „contribuții voluntare” Un punct sensibil rămâne posibilitatea ca Iranul și Omanul să colecteze plăți legate de tranzit. Potrivit surselor citate, ideea unor taxe obligatorii (toll-uri) este în continuare respinsă pe scară largă, însă există deschidere pentru „contribuții voluntare” asociate ghidajului, siguranței navigației și protecției mediului, elemente incluse în cadrul juridic omanez. Saudiții au transmis amendamente, pe fondul temerilor că formulările propuse ar putea consolida un „nou status quo” inacceptabil pentru Arabia Saudită și pentru alte state din Consiliul de Cooperare al Golfului . Absența SUA complică un acord, deși Washingtonul monitorizează Deși întâlnirea era gândită fără SUA, surse diplomatice și regionale apreciază că un plan cuprinzător de redeschidere ar fi „practic imposibil” fără Washington la masă. Administrația americană nu ar fi încercat să blocheze reuniunea, dar a transmis că va urmări îndeaproape discuțiile. Un oficial american a declarat duminică, înainte de anunțul Omanului, că SUA sunt în „comunicare strânsă” cu partenerii regionali și că „Iranul nu controlează Strâmtoarea Hormuz și nu o va controla niciodată”. Presiune operațională: escortele cresc tranzitul, dar consumă resurse și nu elimină riscul În ultimele săptămâni, numărul petrolierelelor care tranzitează strâmtoarea a crescut semnificativ datorită escortelor militare americane, însă nave comerciale continuă să fie lovite în atacuri iraniene în timpul tranzitului, potrivit sursei. Marina SUA ar fi escortat cu succes până la 40 de nave comerciale într-o singură zi, dar complexitatea operațiunilor ridică întrebări privind cât timp poate fi menținut un asemenea angajament de nave și resurse. Evaluarea americană este că Iranul rămâne o amenințare reală atât pentru shipping, cât și pentru personalul militar implicat în protecție. Legătura cu dosarul nuclear și ce urmează Oficiali ai administrației Trump ar fi transmis în privat că vor să reorienteze eventualele negocieri SUA–Iran către programul nuclear, nu către redeschiderea strâmtorii. În același timp, iranienii ar fi semnalat actorilor regionali că ar fi deschiși la negocieri nucleare cu SUA după rezolvarea problemei strâmtorii, inclusiv ridicarea blocadei americane, potrivit unei surse regionale. Pe termen scurt, amânarea discuțiilor lasă regiunea dependentă de escortele militare și de aranjamente provizorii. Pe termen mediu, rămâne de văzut dacă Omanul poate reconvoca reuniunea și dacă statele din Golf pot avansa un cadru acceptabil fără SUA, în condițiile în care tema plăților asociate tranzitului și securitatea rutelor rămân principalele blocaje. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre reunificarea Irlandei riscă să complice relația SUA–Regatul Unit și să reaprindă dezbaterea constituțională , într-un moment în care Londra insistă că nu există sprijin suficient pentru un referendum, potrivit Antena 3 . Președintele SUA a reiterat duminică sprijinul pentru unificarea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda, afirmând că „unul dintre cele mai firești lucruri” ar fi „să le unim”. Declarațiile vin în pofida opoziției premierului britanic Andy Burnham, iar Antena 3 notează că informațiile sunt relatate de The Guardian. De ce contează politic: presiune pe Londra și pe echilibrul din Acordul din Vinerea Mare Potrivit articolului, poziționarea lui Trump „subminează tradiția neutralității Casei Albe” privind statutul constituțional al Irlandei de Nord și a generat reacții la Londra. Downing Street a transmis că Burnham consideră în continuare că „nu există sprijinul necesar pentru unificare” care să declanșeze un referendum, mecanism prevăzut în Acordul din Vinerea Mare (1998) . În urmă cu două săptămâni, Burnham ar fi spus că un referendum „este exclus”. În paralel, liderii Plaid Cymru, Partidului Național Scoțian și Sinn Féin urmează să se întâlnească luni la Cardiff pentru a discuta consolidarea cooperării în direcția schimbării constituționale. Reacții divergente: naționaliștii salută, unioniștii resping Naționaliștii irlandezi au salutat remarcile lui Trump, în timp ce Partidul Conservator și unioniștii nord-irlandezi le-au condamnat. Trump a spus că a fost surprins de amploarea reacțiilor și a susținut că a primit „atât de mult sprijin” pentru comentariile sale. Angela Rayner, secretarul pentru comunități din Regatul Unit, a minimalizat declarațiile, afirmând pentru Sky News: „Donald Trump este Donald Trump, iar președintele își va spune părerea așa cum o vede. Guvernul a fost serios în ceea ce privește acordul din Vinerea Mare și va continua pe această cale.” De cealaltă parte, Gerry Adams, fost lider Sinn Féin, a spus că declarațiile lui Trump ar reflecta „sentimentul larg nord-american” față de unitatea irlandeză și a criticat guvernele irlandeze succesive pentru lipsa de planificare a reunificării. Unioniștii au respins însă ideea: Ian Paisley Jr., fost deputat al Partidului Unionist Democrat, a declarat că „realitatea politică, culturală și economică” este că Irlanda de Nord și populația sa „sunt britanici și doresc să rămână așa”. Componenta economică: Trump promite eliminarea tarifului la whiskey-ul irlandez În timpul vizitei, Trump a anunțat că va reduce tarifele la whiskey-ul irlandez, spunând că va elimina taxele vamale după ce ar fi fost solicitat în mod repetat să facă acest lucru. Articolul precizează că exista o taxă vamală de 15% pentru whiskey-ul irlandez, introdusă în cadrul măsurilor Casei Albe împotriva importurilor din UE, care a dezavantajat produsul față de concurenți precum whiskey-ul scoțian și cel din Irlanda de Nord, care nu au taxe vamale. Ce urmează Pe termen scurt, miza este politică: declarațiile președintelui SUA alimentează o temă sensibilă în Regatul Unit și Irlanda, în timp ce guvernul britanic își menține poziția că nu sunt îndeplinite condițiile pentru un referendum. În același timp, promisiunea privind tarifele la whiskey-ul irlandez introduce o dimensiune comercială care poate influența discuțiile dintre SUA, UE și actorii regionali menționați în articol. [...]
Un audit al Curții Europene de Conturi avertizează că UE riscă să rateze obiectivul de independență energetică față de Rusia din cauza rețelelor și interconectorilor insuficient dezvoltați, în pofida scăderii importurilor, potrivit Antena 3 , care citează Euronews și concluziile auditului. La patru ani după lansarea planului european de reducere a dependenței de petrol și gaze rusești și de accelerare a tranziției către energie curată, auditorii Curții Europene de Conturi (ECA) spun că UE este „departe” de țintele asumate. Problema centrală indicată: infrastructura de rețea și conexiunile transfrontaliere, esențiale pentru o piață energetică integrată, nu țin pasul cu ambițiile politice. Scăderea importurilor din Rusia nu este atribuită integral planului REPowerEU Auditul notează că importurile europene de petrol și gaze din Rusia au scăzut după sancțiunile UE, însă ECA avertizează că acest rezultat nu poate fi pus doar pe seama REPowerEU (plan lansat de Comisia Europeană în 2022 pentru reducerea dependenței energetice de Moscova). Auditorii indică și alți factori care ar fi redus consumul de gaze, precum iernile blânde și diminuarea consumului de către gospodării și companii, pe fondul prețurilor ridicate la energie. În același context, materialul amintește sabotajul conductei Nord Stream din 2022 , care a accelerat eforturile de diversificare și a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii europene de combustibili fosili. Comisia: importurile de gaze rusești au coborât de la 152 la 36 miliarde mc Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a susținut că REPowerEU „a contribuit” la reducerea importurilor de gaze naturale rusești în UE de la 152 miliarde metri cubi în 2021 la 36 miliarde metri cubi în 2025, iar ponderea gazului rusesc în importurile UE ar fi scăzut de la 45% la 12%. Totodată, eliminarea completă a importurilor de GNL (gaz natural lichefiat) rusesc ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar interdicția pentru gazul rusesc livrat prin conducte ar urma să se aplice din septembrie 2027, deși Comisia a permis unele excepții la interdicțiile impuse Rusiei. „Cea mai evidentă slăbiciune”: rețelele și interconectorii ECA indică drept vulnerabilitate majoră infrastructura rețelei energetice europene, în special conexiunile electrice transfrontaliere. Deși UE a adăugat peste 200 GW de capacitate solară și eoliană între 2022 și 2024, auditorii spun că aportul de capacitate regenerabilă generată direct prin măsurile REPowerEU a fost „neglijabil” în raport cu obiectivul de 103 GW. Concluzia auditului este că UE riscă să înlocuiască o dependență energetică cu alta dacă renunță la combustibilii fosili ruși fără să construiască suficientă producție internă de energie curată și rețelele necesare pentru a o susține. Miza financiară: fonduri disponibile, utilizare redusă Auditul este prezentat ca un semnal de alarmă pentru Bruxelles, în condițiile în care UE a încercat, după invazia Rusiei în Ucraina, să reducă dependența de combustibili fosili ieftini din Rusia și să accelereze Pactul Verde, cu ținta de neutralitate climatică până în 2050. În planul investițiilor, țările UE ar fi folosit doar 54,3 miliarde de euro (aprox. 271,5 miliarde lei) din cele 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 miliarde lei) disponibile prin fondul de redresare al UE, adică sub o cincime din investiția considerată inițial necesară pentru atingerea obiectivelor planului. [...]
Pierderile teritoriale raportate lângă Lîman pun presiune pe planul Kremlinului de a cuceri Donețk-ul în șase luni , după ce forțele ruse ar fi fost nevoite să abandoneze peste 200 km pătrați pe principala direcție de ofensivă din regiunea Donețk, potrivit Antena 3 . Informațiile sunt atribuite unor analize OSINT (informații din surse deschise) și unor evaluări ale unor instituții și consultanți militari. Datele prezentate indică pierderea unui cap de pod important în apropiere de Lîman, poziție din care Rusia ar fi intenționat să atace dinspre nord centura „orașelor-fortăreață” din Donbas. Potrivit materialului, informația a fost publicată inițial de analistul OSINT Clement Molin și ulterior confirmată de Rochan Consulting și de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Statele Unite. Ce s-a întâmplat pe teren și de ce contează operațional Conform evaluărilor citate, contraofensiva ucraineană a durat patru luni și a inclus mai multe asalturi mecanizate, cu o succesiune de câștiguri teritoriale: eliberarea localității Nove în iunie, avans până la Kolodiazi la jumătatea lunii august și un nou atac între Katerinivka și Novoliubivka, care ar fi tăiat legăturile grupării ruse aflate în ofensivă. Konrad Muzyka, directorul Rochan Consulting, estimează că armata rusă a pierdut aproximativ 240 km pătrați, iar tentativa de încercuire dinspre nord a aglomerării Sloviansk–Kramatorsk a eșuat. ISW apreciază că operațiunea ucraineană ar fi anulat complet câștigurile teritoriale obținute de Rusia în zonă de la începutul lunii martie, în timp ce forțele ruse ar încerca în paralel o încercuire și dinspre sud. „Practic încercuite” și presiune pe logistică Expertul militar Valeri Șiriaev afirmă că trupele ucrainene ar fi străpuns „o linie de apărare foarte veche” și ar fi pătruns în spatele dispozitivului rusesc din zona Lîman, ceea ce ar fi dus la o încercuire „operațională” a unor unități ruse. „Este într-o mare măsură o încercuire operațională, dar una strânsă: în multe localități din zona Șandriholove încă se află militari ruși, iar aprovizionarea lor se face doar pe calea aerului”. În același context, canale militare ruse pro-război ar recunoaște „deteriorarea situației tactice” lângă Lîman. Canalul Ribar pune situația pe seama „minciunii sistematice din rapoartele transmise superiorilor” și a unei „evaluări greșite a situației”, avertizând că mutarea rezervelor pentru acoperirea breșelor ar putea crea goluri în apărare în alte sectoare. Ținta politică: Donețk în șase luni, dar analiștii cer prudență Materialul notează că surse Bloomberg apropiate Kremlinului susțin că Vladimir Putin le-ar cere militarilor să cucerească întreaga regiune Donețk în următoarele șase luni. Anterior, termenul ar fi fost sfârșitul anului, iar ISW ar menționa că, de la începutul războiului, Putin ar fi amânat termenele pentru cucerirea Donbasului de cel puțin 15 ori. În același timp, analiștii citați consideră că este prematur să se vorbească despre o schimbare decisivă pe front. Totuși, contraofensiva ucraineană ar putea amâna „ofensiva asupra nordului Donbasului”, potrivit lui Clement Molin și lui Valeri Șiriaev. Posibil efect: extinderea razei de lovire cu drone asupra logisticii ruse Șiriaev descrie și o posibilă consecință operațională dacă Ucraina își consolidează pozițiile în zona Lîman: schimbarea distanței de la care poate lovi, inclusiv prin utilizarea dronelor FPV (drone controlate în timp real, cu „vedere” din perspectiva camerei). Potrivit acestuia, operatorii ucraineni din zona Lîman ar putea ajunge, în timp, să lovească la 10–15 kilometri în spatele unei grupări ruse care înaintează spre Mikolaivka și Sloviansk, vizând „spatele și liniile logistice” din poziții mai sigure. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează strategia pentru Arctica , pe fondul creșterii mizei economice și de securitate a regiunii, iar summitul de la Rovaniemi are rolul de a influența documentul pe care Comisia Europeană ar urma să-l prezinte „în următoarele săptămâni”, potrivit Adevărul . Reuniunea are loc în perioada 13–14 septembrie, în Finlanda, cu participarea mai multor lideri europeni, inclusiv a președintelui României, Nicușor Dan. Summitul este inițiat de premierul finlandez Petteri Orpo și urmărește, în esență, „consolidarea abordării strategice comune a UE față de Arctica”, într-un moment în care importanța geopolitică și economică a regiunii este în creștere, a explicat pentru AFP consilierul premierului finlandez, Tuomas Tikkanen, conform News.ro. De ce contează: fereastră de influențare a noii strategii UE În centrul reuniunii se află viitoarea strategie a Comisiei Europene pentru Arctica, care „trebuie să definească orientările majore ale Bruxelles-ului în regiune pentru anii următori”. Potrivit aceleiași relatări, statele membre și liderii lor „au încă posibilitatea de a influența conținutul textului final”, iar Tikkanen apreciază că întâlnirea „vine la momentul potrivit”. AFP notează că prezența unor lideri precum Nicușor Dan sau ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot indică faptul că interesul pentru Arctica a crescut semnificativ față de 2021, când UE a adoptat cea mai recentă politică dedicată regiunii. „Contextul de securitate s-a schimbat profund, iar regiunea suscită acum mult mai mult interes.” Ce se decide (și ce nu) la Rovaniemi Nu este așteptată adoptarea unor decizii oficiale în cadrul summitului. Totuși, liderii urmează să adopte luni o declarație comună și să discute o agendă largă, care include atât interese economice, cât și chestiuni de securitate. Întâlniri bilaterale: discuții România–Germania pe securitate și industrie de apărare În marja summitului, duminică, Nicușor Dan s-a întâlnit la Rovaniemi cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic al NATO, cooperarea în industria de apărare, bugetul UE și parcursul european al Republicii Moldova. „O întâlnire bună cu cancelarul federal al Germaniei, la Rovaniemi, în marja Summitului European pentru Arctica. Discuția noastră a reconfirmat soliditatea parteneriatului dintre România și Germania.” Președintele României a subliniat, în acest context, necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO, pe fondul amenințărilor Rusiei. [...]
Opoziția de stânga este creditată cu un avans care ar putea schimba majoritatea parlamentară în Suedia , potrivit rezultatelor de tip exit-poll publicate la închiderea urnelor, relatează Agerpres . Datele indică, totodată, o scădere a formațiunii de extremă dreapta Democrații Suedezi (SD) , un element cu potențial impact asupra viitoarei formule de guvernare. Pe baza sondajului realizat de televiziunea publică SVT la ora locală 20:00, stânga este creditată cu 51,3% din voturi, față de 46,8% pentru dreapta, susținută în Parlament de SD. Conform aceleiași surse, SD ar scădea „pentru prima dată” de la intrarea în Parlament, în 2010. Un al doilea exit-poll, difuzat de postul TV4, indică același scor pentru stânga (51,3%), în timp ce coaliția care își încheie guvernarea ar obține 47%. Contextul politic: coaliția de dreapta și sprijinul extremei drepte În Suedia, coaliția guvernamentală de dreapta a fost formată în 2022 și a fost aliată cu extrema dreaptă în Parlament, potrivit relatării AFP preluate de Agerpres. În campania electorală, temele dominante au fost sănătatea și puterea de cumpărare, iar stânga și centrul au condus o perioadă îndelungată în sondaje. AFP notează însă că, în ultimele zile ale cursei electorale, coaliția de dreapta a avut un nou impuls, ceea ce sugerează că rezultatele finale ar putea depinde de numărătoarea oficială. Reacții și ce urmează La sediul de campanie al social-democraților , susținătorii au reacționat la exit-poll-uri, inclusiv prin scandări împotriva extremei drepte, pe fondul informațiilor despre reculul SD. Rezultatele prezentate sunt estimări de tip exit-poll; confirmarea raportului de forțe și a viitoarei majorități parlamentare depinde de rezultatele oficiale ale scrutinului. [...]
