Știri
Știri din categoria Externe
Consumul accelerat de muniții ghidate în războiul din Iran a redus semnificativ rezervele SUA, iar refacerea unor stocuri-cheie ar putea dura ani, ceea ce complică pregătirea pentru un posibil conflict major în Pacific, potrivit Antena 3, care citează o analiză a Centrului de Analize Strategice și Internaționale (CSIS).
După aproape o lună de război în Iran, Statele Unite au consumat „mai mult de jumătate” din stocul de rachete antiaeriene Patriot și THAAD, arată raportul CSIS. În paralel, armata americană a lansat, în șapte săptămâni de conflict, aproape 1.000 de rachete de croazieră Tomahawk, „practic tot stocul” aflat la bordul navelor de luptă din zona Golfului.
Analiza CSIS (publicată pe 21 aprilie) compară munițiile folosite de SUA și aliații din regiunea Golfului Persic cu stocurile existente înainte de declanșarea războiului, capacitatea de producție estimată pentru acest an și necesarul pentru 2027.
Datele prezentate indică:
THAAD este descris în material ca un sistem antirachetă similar, ca rol, cu cel de la Deveselu (interceptare antirachetă).
CSIS notează că SUA au suficiente rachete pentru a continua războiul actual „în orice scenariu plauzibil”, însă riscul major ține de conflictele viitoare, pe termen lung.
„Aceste rachete vor fi esențiale într-un potențial război în Pacificul de Vest. Chiar și înainte de războiul din Iran, stocurile de astfel de muniții erau insuficiente într-un potențial conflict cu un adversar aflat pe picior de egalitate (cu SUA). Acum, criza de astfel de muniții este și mai acută, iar refacerea stocurilor la niște niveluri capabile să susțină un război contra Chinei va lua și mai mult timp.”
Raportul mai arată că, după 39 de zile de război, SUA și-au golit peste jumătate din stocuri pentru anumite muniții inteligente, iar refacerea la nivelul de dinaintea războiului ar putea dura până la patru ani.
Materialul menționează și o estimare a Washington Post: forțele navale americane din regiunea Golfului Persic au lansat 850 de rachete Tomahawk în prima lună de război, iar CSIS estimează că totalul a ajuns ulterior la aproape 1.000.
CSIS leagă această presiune pe stocuri și de constrângeri operaționale: navele nu pot fi reîncărcate cu muniții pe mare și trebuie să revină în porturi. Documentul mai indică, orientativ, că între 10% și 50% din celulele de lansare verticală (VLS) de pe distrugătoare și crucișătoare sunt, de regulă, Tomahawk (adică 10–61 de rachete), iar un submarin purtător poate transporta până la 154.
Pe lângă Patriot și THAAD, CSIS susține că SUA au consumat mai mult de jumătate din rachetele PrSM (cu rază medie, lansate de HIMARS). În schimb, analiza indică existența unor stocuri „suficient de mari” pentru:
În lipsa altor detalii în material despre decizii politice sau schimbări de producție, concluzia principală rămâne una operațională: ritmul de consum din Iran apasă pe rezervele de muniții ghidate considerate critice pentru un scenariu de conflict în Pacific, iar refacerea lor este estimată la ani, nu la luni.
Recomandate
Administrația SUA încearcă să redeschidă canalul de negociere cu Iranul pentru a evita o escaladare militară în următoarele săptămâni, printr-o scrisoare trimisă de vicepreședintele JD Vance către secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, potrivit Agerpres , care citează Wall Street Journal și AFP. Demersul, descris de Wall Street Journal ca o încercare de a relua discuțiile cu Teheranul, ar urmări identificarea unor „puncte comune” între Washington și Iran, astfel încât președintele Donald Trump să fie convins să nu ordone „un atac scurt și intens” împotriva Iranului „în următoarele săptămâni”, conform aceleiași relatări. Potrivit cotidianului american, scrisoarea nu vizează „un acord de pace”, ci un „eventual cadru de negocieri” și ar fi fost trimisă la cererea lui Trump. Întrebat înainte de plecarea la un miting de campanie în Ohio, președintele republican a negat că inițiativa i-ar aparține, dar a spus că Vance i-a cerut părerea și că el și-a dat acordul. Contextul: alegeri în SUA și pregătiri pentru o posibilă campanie militară Efortul diplomatic este plasat în contextul în care Trump amenință că va relua atacurile de amploare împotriva Iranului după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Wall Street Journal mai relatează că Washingtonul ar fi cerut mai multor state din Golf să se pregătească pentru o posibilă „campanie militară scurtă și intensă” după scrutinul din SUA. Conflictul actual: blocadă, presiune maritimă și miza strâmtorii Ormuz Din începutul lunii septembrie, nici SUA, nici Iranul nu ar fi lansat atacuri majore asupra unor ținte terestre, cele două țări fiind angajate în principal într-un conflict maritim, potrivit informațiilor citate de Agerpres. În acest cadru, Washingtonul impune o blocadă a porturilor iraniene, iar Republica Islamică încearcă să controleze strâmtoarea Ormuz , descrisă ca strategică. Mohsen Rezaei, destinatarul scrisorii, are 71 de ani și conduce în prezent, ca secretar, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului; anterior a fost comandant al corpului Gardienilor Revoluției Islamice în anii 1980 și 1990. [...]
Kremlinul vrea negocieri Rusia–Ucraina–SUA fără europeni , o poziționare care riscă să reducă influența UE asupra unui posibil aranjament de securitate în regiune, potrivit Agerpres . Moscova transmite că noua rundă de discuții despre războiul din Ucraina, programată pentru noiembrie la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) , va fi reluată în format tripartit, fără invitați europeni la masa negocierilor. Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov , a declarat la televiziunea publică rusă că părțile au convenit reluarea negocierilor cu participarea Rusiei, Ucrainei și SUA. Întrebat despre europeni, acesta a spus că pot veni „dacă își cumpără bilete”, dar că „nimeni nu intenționează să îi invite la masa negocierilor”. Miza: un format de negocieri care marginalizează UE Mesajul Moscovei vine în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut constant prezența aliaților europeni în procesul de negociere, cu atât mai mult după tensiunile dintre Kiev și președintele american Donald Trump, menționate în relatare. Ușakov afirmase încă de marți că este prematur să se discute despre desemnarea unui negociator european pentru negocierile privind Ucraina, semnalând că Rusia nu vede un rol formal pentru UE în acest cadru. Context: contacte europene cu Putin și condițiile invocate de Moscova În același timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Europa „nu a prezentat nimic nou” în contactele avute marți cu președintele Vladimir Putin. Tot marți, cu sprijinul lui Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au discutat telefonic cu Putin și l-au îndemnat să declare un armistițiu. Potrivit relatării, liderul de la Kremlin i-a avertizat pe interlocutorii europeni că nu va exista pace în Ucraina până când nu vor fi luate în considerare „interesele naționale” ale Rusiei. Când ar urma să aibă loc întâlnirea de la Abu Dhabi Data exactă a întâlnirii nu a fost anunțată. Ușakov a spus că va fi comunicată „în curând”. Agerpres notează că Moscova a propus a doua săptămână din noiembrie, în timp ce Kievul ar prefera amânarea pentru zilele imediat următoare alegerilor legislative din 3 noiembrie din SUA. [...]
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
Vladimir Putin a legat cooperarea spațială cu SUA de ascensiunea SpaceX , lăudând public performanțele lui Elon Musk și sugerând că, în pofida tensiunilor politice, canalele de lucru dintre Moscova și Washington rămân deschise în zona tehnologiilor orbitale, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută miercuri, în marja summitului Rusia–Africa (28–29 octombrie), organizat la Moscova. Liderul de la Kremlin l-a numit pe Musk „un geniu, un geniu adevărat” și a invocat amploarea infrastructurii SpaceX din orbită. „Elon Musk este un geniu, un geniu adevărat. Câte nave spațiale are pe orbită? Peste 5.000” Ce transmite Moscova despre competiția din spațiu Putin a făcut referire și la rețeaua satelitară rusă aflată la început, Rassvet, despre care a spus că este încă în faza de debut. „Și noi abia facem primii pași” În același context, președintele rus a afirmat că, deși Rusia și SUA sunt concurenți, ar susține ca cele două părți să nu se obstrucționeze reciproc și că există o colaborare strânsă în domeniul spațial, „în pofida tuturor problemelor politice”. Contextul Starlink în războiul din Ucraina Materialul amintește că, în ultimele săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat că tehnologia Starlink a încetat să funcționeze la anumite viteze, fără avertisment, și că SUA ar fi încetat să mai avertizeze Ucraina înaintea unor atacuri cu rachete balistice rusești. Totodată, Ucraina a mulțumit SUA după ce serviciul militar Starlink folosit de armată și-a reluat funcționarea la parametrii obișnuiți, în urma unei solicitări adresate lui Musk de către președintele american Donald Trump, potrivit informațiilor citate. Elon Musk a explicat, într-un mesaj recent, că restricțiile de utilizare ale sateliților Starlink ar urmări să reducă riscul ca aceștia să devină ținte ale atacurilor de represalii rusești, ceea ce ar produce resturi orbitale și ar putea face „spațiul să devină inutilizabil”. [...]
Emmanuel Macron cere o reacție colectivă după atacul rasist de la Trappes , avertizând că normalizarea discursului rasist și antisemit în Franța este alimentată de partide și amplificată de spațiul mediatic, potrivit Agerpres . Președintele francez a făcut apel la unitate națională după atacul de vinerea trecută din Trappes, lângă Paris, în care a fost ucis un tânăr de origine africană, în vârstă de 26 de ani, și au fost rănite alte șase persoane. Într-un interviu acordat creatorului de conținut Hugo Travers, difuzat pe canalul de YouTube „HugoDecrypte”, Macron a spus că în Franța are loc o „dezinhibare a antisemitismului în unele sectoare și a rasismului în altele”. Întrebat despre influența acestui climat asupra motivației atacului, el a indicat existența unor „mișcări politice” care ar fi permis fenomenului „să prindă rădăcini în extrema-dreaptă”, menționând explicit Adunarea Națională (Rassemblement National – RN) și simpatizanții acesteia. Macron a acuzat, totodată, și partidul de extremă-stânga Franța Nesupusă (La France Insoumise – LFI) că alimentează climatul de normalizare a discursului rasist și antisemit. „Rasism ambiental” și rolul rețelelor sociale și al televiziunilor Șeful statului a susținut că normalizarea discursurilor extremiste nu se limitează la responsabilii politici, ci se manifestă și pe rețelele de socializare și în unele spații televizate, unde, în opinia sa, sunt folosite expresii jignitoare „cu tot mai multă impunitate”. În acest context, Macron a invocat o permisivitate în creștere față de anumite discursuri din mass-media și a vorbit despre un „rasism ambiental” în societatea franceză. Încadrarea atacului: „terorist și rasist” Macron a cerut o reacție colectivă după atacul de la Trappes, pe care l-a calificat drept „terorist și rasist”, în linie cu încadrarea stabilită de Parchetul Național Antiterorist . El a deplâns lipsa manifestărilor de solidaritate și a îndemnat la menținerea unității în fața violențelor rasiste, antisemite sau anticreștine. [...]
Poliția israeliană spune că nu există probe de fraudă , după ce Likud, partidul premierului Benjamin Netanyahu , a acuzat formațiunile arabo-israeliene că ar fi „furat alegerile”, potrivit Agerpres . Poziția autorităților reduce, cel puțin deocamdată, riscul ca rezultatul să fie contestat pe baza unor suspiciuni fără suport factual, într-un moment în care niciuna dintre marile coaliții nu pare să obțină majoritatea absolută. O sursă din cadrul poliției a declarat că ziua votului „a decurs cu foarte puține incidente” care ar fi putut afecta integritatea procesului electoral, inclusiv în comparație cu alegerile anterioare. Ce au cerut Likud și serviciile de securitate Reacția poliției vine după ce Likud a solicitat poliției și Shin Bet (serviciul de informații interne) să investigheze posibile neregularități în secțiile de votare din comunitățile arabe. În aceste zone, prezența la urne a crescut semnificativ, iar partidul lui Netanyahu a acuzat ulterior partidele arabe că „fură alegerile”. Potrivit aceleiași surse din poliție, nu există probe „nici din investigații, nici din activitatea serviciilor de informații” care să susțină acuzațiile. Ce acuzații a formulat Likud Likud susține că a transmis serviciilor de securitate și Comisiei Electorale Centrale (CEC) „sute de mărturii și probe” privind presupuse neregularități, inclusiv: „mii de plicuri” care ar fi conținut bani cash împreună cu buletine de vot ștampilate pentru Raam; incidente cu „amenințări și violență” împotriva personalului din secțiile de votare; situații în care mai mulți alegători ar fi intrat împreună în cabinele de vot; vot sub identități false; discrepanțe între numărul de voturi și numărul de alegători; utilizarea de „software ilicit” pentru mobilizarea alegătorilor. Un oficial din CEC a respins, miercuri, acuzațiile de fraudă avansate de Likud. Context: numărătoare parțială și un parlament fără majoritate După numărarea a 91% din buletinele de vot, coaliția de dreapta condusă de Likud ar obține 53 din cele 120 de mandate în Knesset, blocul de opoziție Yashar! condus de Gadi Eisenkot ar avea 48 de mandate, iar partidele arabe 19 mandate. Numărătoarea parțială și sondajele la ieșirea de la urne indică faptul că niciuna dintre cele două coaliții principale nu ar urma să atingă majoritatea absolută, ceea ce mută presiunea către negocieri politice, nu către dispute privind validitatea votului. [...]
