Știri
Știri din categoria Externe
Consumul accelerat de muniții ghidate în războiul din Iran a redus semnificativ rezervele SUA, iar refacerea unor stocuri-cheie ar putea dura ani, ceea ce complică pregătirea pentru un posibil conflict major în Pacific, potrivit Antena 3, care citează o analiză a Centrului de Analize Strategice și Internaționale (CSIS).
După aproape o lună de război în Iran, Statele Unite au consumat „mai mult de jumătate” din stocul de rachete antiaeriene Patriot și THAAD, arată raportul CSIS. În paralel, armata americană a lansat, în șapte săptămâni de conflict, aproape 1.000 de rachete de croazieră Tomahawk, „practic tot stocul” aflat la bordul navelor de luptă din zona Golfului.
Analiza CSIS (publicată pe 21 aprilie) compară munițiile folosite de SUA și aliații din regiunea Golfului Persic cu stocurile existente înainte de declanșarea războiului, capacitatea de producție estimată pentru acest an și necesarul pentru 2027.
Datele prezentate indică:
THAAD este descris în material ca un sistem antirachetă similar, ca rol, cu cel de la Deveselu (interceptare antirachetă).
CSIS notează că SUA au suficiente rachete pentru a continua războiul actual „în orice scenariu plauzibil”, însă riscul major ține de conflictele viitoare, pe termen lung.
„Aceste rachete vor fi esențiale într-un potențial război în Pacificul de Vest. Chiar și înainte de războiul din Iran, stocurile de astfel de muniții erau insuficiente într-un potențial conflict cu un adversar aflat pe picior de egalitate (cu SUA). Acum, criza de astfel de muniții este și mai acută, iar refacerea stocurilor la niște niveluri capabile să susțină un război contra Chinei va lua și mai mult timp.”
Raportul mai arată că, după 39 de zile de război, SUA și-au golit peste jumătate din stocuri pentru anumite muniții inteligente, iar refacerea la nivelul de dinaintea războiului ar putea dura până la patru ani.
Materialul menționează și o estimare a Washington Post: forțele navale americane din regiunea Golfului Persic au lansat 850 de rachete Tomahawk în prima lună de război, iar CSIS estimează că totalul a ajuns ulterior la aproape 1.000.
CSIS leagă această presiune pe stocuri și de constrângeri operaționale: navele nu pot fi reîncărcate cu muniții pe mare și trebuie să revină în porturi. Documentul mai indică, orientativ, că între 10% și 50% din celulele de lansare verticală (VLS) de pe distrugătoare și crucișătoare sunt, de regulă, Tomahawk (adică 10–61 de rachete), iar un submarin purtător poate transporta până la 154.
Pe lângă Patriot și THAAD, CSIS susține că SUA au consumat mai mult de jumătate din rachetele PrSM (cu rază medie, lansate de HIMARS). În schimb, analiza indică existența unor stocuri „suficient de mari” pentru:
În lipsa altor detalii în material despre decizii politice sau schimbări de producție, concluzia principală rămâne una operațională: ritmul de consum din Iran apasă pe rezervele de muniții ghidate considerate critice pentru un scenariu de conflict în Pacific, iar refacerea lor este estimată la ani, nu la luni.
Recomandate
Prelungirea războiului din Iran poate pune sub presiune livrările americane de apărare antirachetă către Ucraina , a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski , într-un interviu citat de The Jerusalem Post , pe fondul capacității limitate de producție din SUA și al competiției pentru aceleași sisteme în Orientul Mijlociu. Zelenski a spus că Ucraina a primit „doar un număr mic” de mijloace de apărare antirachetă din SUA, explicând că producția americană „nu este atât de mare”. În acest moment, potrivit lui, nu au existat întreruperi nici în livrări, nici în furnizarea de informații, însă un conflict prelungit sau o întârziere a unui armistițiu ar crește riscurile pentru accesul Ucrainei la interceptori antirachetă, inclusiv pentru sistemele Patriot . PURL, mecanismul prin care Ucraina își asigură o parte din armament În interviul acordat CNN, Zelenski a indicat că Ucraina a reușit să obțină armament american prin programul PURL, în cadrul căruia țări NATO pot finanța achiziția de arme pentru Kiev. El a menționat explicit posibilitatea de a include în acest program rachete antibalistice pentru Patriot și „alte arme”, pe care Ucraina nu le poate obține în același mod de la vecinii europeni. „Prin acest program, putem include și cumpăra rachete antibalistice pentru sistemele Patriot și alte arme, ceea ce este foarte important pentru noi. Nu avem asta... cu vecinii noștri europeni.” În același context, Zelenski a avertizat că „toate aceste pachete sunt în pericol” din cauza escaladării din Orientul Mijlociu și a războiului cu Iranul. Export de expertiză anti-drone către state din Golf Separat de riscul privind livrările americane, Zelenski a spus că Ucraina pune la dispoziția țărilor din Orientul Mijlociu experiența acumulată în patru ani de contracarare a dronelor folosite de Rusia, „multe dintre ele proiectate de Iran”. Potrivit lui, Ucraina a semnat acorduri cu: Arabia Saudită Qatar Emiratele Arabe Unite Zelenski a adăugat că Ucraina vrea să continue cooperarea și cu alte state, inclusiv prin livrarea de expertiză și misiuni de instruire. [...]
Canada transmite că nu acceptă negocieri „cu condiții impuse” de SUA , pe fondul revizuirii obligatorii a acordului de liber schimb nord-american USMCA , cu termen-limită la 1 iulie, potrivit Digi24 . Mesajul premierului Mark Carney vine într-un moment în care Washingtonul semnalează public dezacorduri „fundamentale” cu Ottawa, iar riscul ca discuțiile să nu producă un acord până în iulie crește incertitudinea pentru companiile expuse comerțului SUA–Canada. Carney a spus că Ottawa nu va permite Statelor Unite să „dicteze termenii” negocierilor privind comerțul liber și a descris procesul drept o negociere care poate duce la un rezultat reciproc avantajos, dar care „va dura ceva timp”. Termen-limită USMCA și negocieri încă neîncepute cu Canada Canada, SUA și Mexic au ca reper data de 1 iulie pentru revizuirea obligatorie a USMCA. În timp ce Mexicul ar urma să înceapă în mai runde oficiale de negocieri bilaterale cu SUA, discuțiile oficiale între SUA și Canada nu au început încă, deși oficialii din domeniul comerțului sunt în contact, conform informațiilor citate de BBC în materialul preluat de Digi24. În lipsa unui acord, USMCA ar putea intra într-un regim de revizuiri anuale până la expirarea sa, în 2036, notează aceeași sursă. Ce reproșează Washingtonul și unde sunt punctele sensibile Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat în fața Congresului că guvernul canadian „mizează tot mai mult pe globalizare”, în timp ce SUA încearcă să remedieze problemele generate de globalizare. Tot el a spus că, în ultimul an, doar China și Canada au luat măsuri de „retorsiune economică” împotriva Statelor Unite și a avertizat că ar putea fi necesare măsuri de aplicare a legii pentru a rezolva disputa. Printre temele ridicate de SUA se află: retragerea băuturilor alcoolice americane de pe rafturi în mai multe provincii canadiene, ca reacție la tarife; cotele pentru produse lactate, un subiect vechi de nemulțumire pentru Washington. Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, a susținut că Canada tratează „prost” fermierii americani din sectorul lactatelor, iar Donald Trump a acuzat anterior Canada de tarife „de până la 400%” pentru fermierii americani din acest sector, potrivit materialului. Concesii deja făcute și liniile roșii ale Ottawa Canada a făcut deja unele concesii: în iunie a renunțat la o taxă planificată pentru marile firme de tehnologie din SUA, după ce administrația Trump a semnalat-o ca factor de tensiune. Pe de altă parte, ministrul canadian responsabil cu comerțul dintre SUA și Canada, Dominic LeBlanc, a declarat pentru „The Globe and Mail” că sectorul produselor lactate nu mai face obiectul negocierilor, dar a adăugat că Ottawa are „soluții pentru majoritatea problemelor ridicate de americani” și că acestea trebuie discutate în cadrul unui acord mai amplu. Separat, Carney a convocat un nou comitet consultativ privind relațiile comerciale Canada–SUA, cu prima reuniune programată pentru săptămâna viitoare. [...]
Mai mulți participanți la un protest din Londra au fost răniți, aparent prin înjunghiere, într-un incident care ridică riscuri de securitate pentru manifestațiile legate de conflictul SUA–Israel cu Iranul , potrivit Al Jazeera . Imagini video citate de publicație arată mai multe persoane cu ceea ce par a fi răni provocate de cuțit, în timp ce luau parte la un miting împotriva războiului SUA–Israel cu Iranul. Potrivit relatării, mulți dintre participanți pun atacurile pe seama unor contra-protestatari „pro-Șah ” (susținători ai fostei monarhii iraniene). Materialul nu oferă detalii suplimentare despre numărul victimelor, gravitatea rănilor sau intervenția autorităților, iar informațiile se bazează pe ce se vede în înregistrările video. [...]
Germania își repoziționează oficial apărarea pe axa „amenințarea rusă”, iar Kremlinul avertizează asupra unei direcții istorice periculoase , potrivit Digi24 . Reacția vine după adoptarea strategiei militare a Berlinului , document în care Rusia este definită drept principala amenințare pentru Germania. Purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a spus că „cel mai important” este ca autoritățile germane să nu se îndrepte „în aceeași direcție” în care Germania „a mers deja de câteva ori în istorie”, răspunzând unei întrebări adresate de jurnalistul Pavel Zarubin de la „Vesti”. Ce schimbă strategia Germaniei, dincolo de retorică În planul de apărare prezentat de ministrul german al apărării Boris Pistorius intră prima strategie militară a Germaniei și o analiză a capacităților Bundeswehr-ului (armata germană), care stabilește organizarea, structura și mărimea forțelor armate. Digi24 notează că detaliile planului sunt clasificate. Totuși, Pistorius a indicat direcția generală: dezvoltarea Bundeswehr „până la nivelul de cea mai puternică armată convențională din Europa”. De ce contează: reînarmare și ținte de capacitate la nivel NATO Ministerul Apărării de la Berlin consideră Rusia principala amenințare, iar Pistorius a motivat această evaluare prin reînarmarea Rusiei și pregătirea pentru o posibilă confruntare militară cu NATO, precum și prin utilizarea forței militare ca instrument legitim pentru afirmarea intereselor sale. În același context, NATO urmărește să-și sporească forțele la 460.000 de soldați pentru a contracara agresiunea rusă, iar strategia Berlinului pune accent pe: arme de precizie cu rază lungă; sisteme de apărare aeriană; dezvoltarea unor tehnologii precum inteligența artificială, computerele cuantice și robotica. Ce urmează Din informațiile prezentate de Digi24, direcția este una de consolidare a capacităților militare și de planificare pe termen lung, însă calendarul și măsurile concrete rămân, cel puțin parțial, în zona documentelor clasificate. În plan politic, reacția Kremlinului indică faptul că repoziționarea oficială a Germaniei va continua să fie tratată de Moscova ca un subiect sensibil, cu miză strategică. [...]
O solicitare politică neobișnuită riscă să testeze autonomia FIFA înaintea Cupei Mondiale , după ce un emisar al președintelui SUA a cerut forului să înlocuiască Iranul cu Italia, deși italienii nu s-au calificat, potrivit HotNews , care citează Financial Times. Paolo Zampolli, reprezentant al lui Donald Trump și, potrivit articolului, recent vizitator în România, ar fi avansat ideea către președintele FIFA, Gianni Infantino , și către Trump, în contextul tensiunilor dintre Washington și Teheran. Argumentul invocat: palmaresul Italiei, cu patru titluri mondiale, ar justifica prezența la turneul final. Ce a cerut emisarul și de ce contează Zampolli a confirmat pentru Financial Times că a făcut propunerea, prezentând-o și ca pe o dorință personală, dat fiind că este de origine italiană. „Confirm că le-am sugerat lui Trump și Infantino ca Italia să înlocuiască Iranul la Cupa Mondială. Sunt de origine italiană și ar fi un vis să văd echipa Azzurri la un turneu găzduit de SUA. Cu patru titluri, ei au palmaresul necesar pentru a justifica includerea”, a declarat Zampolli. Miza depășește sportul: intervenția ar pune presiune pe regulile de calificare și pe capacitatea FIFA de a rămâne în afara jocurilor politice, mai ales într-un turneu co-găzduit de SUA, Mexic și Canada. Poziția FIFA și răspunsul Iranului FIFA a refuzat să comenteze demersurile de lobby, dar a indicat declarații recente ale lui Infantino, care a spus că Iranul „va veni, cu siguranță” la turneu și că echipa „s-a calificat” și „ar trebui să joace”. Iranul, la rândul său, a transmis miercuri că este pregătit pentru competiție și intenționează să participe. Articolul notează că, după atacurile lansate de SUA și Israel, Iranul anunțase inițial că nu ar mai vrea să participe, iar federația sa discutase inclusiv mutarea meciurilor în Canada sau Mexic — idee respinsă de FIFA. În paralel, Trump a declarat că fotbaliștii iranieni sunt „bineveniți” în SUA, dar a adăugat că ar fi nepotrivit și potențial periculos pentru ei. Ce spune regulamentul și unde se poate ajunge HotNews arată că regulamentul FIFA îi oferă organizației „discreție exclusivă” privind măsurile în cazul unei retrageri, inclusiv posibilitatea de a înlocui asociația participantă cu o alta. Cu alte cuvinte, o schimbare ar putea fi luată în calcul doar dacă Iranul s-ar retrage, nu ca substituire directă a unei echipe calificate. Contextul politic: relația Trump–Meloni Potrivit sursei, inițiativa ar fi și o încercare de a repara relațiile dintre Trump și premierul Italiei, Giorgia Meloni , după un conflict public legat de atacurile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea în contextul războiului din Iran. Articolul mai menționează că Trump s-a plâns ulterior de refuzul Romei de a permite avioanelor americane implicate în bombardarea Iranului să folosească o bază din Sicilia pentru realimentare și că, în Italia, războiul este asociat cu scumpiri (combustibil, fructe și legume și alte bunuri), alimentând opoziția publică. [...]
China își consolidează controlul maritim prin continuarea construcțiilor pe peste 11.000 de insule pe care le consideră parte a teritoriului său, inclusiv în zone revendicate și de alte state, potrivit G4Media . Miza este una de putere și acces la resurse, cu efect direct asupra securității rutelor comerciale din Asia, pe unde se transportă anual mărfuri de peste 3.000 de miliarde de dolari. China justifică proiectul prin nevoia de „o mai bună guvernare” a insulelor și îl plasează într-o campanie pe termen lung de întărire a puterii maritime, de asigurare a unor resurse naturale suplimentare și de consolidare a revendicărilor teritoriale, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres. Infrastructură cu utilizare duală: de la administrare la proiecție militară În Marea Chinei de Sud , Beijingul a construit deja insule artificiale, piste de aviație și instalații militare în zone disputate. Un articol din Cotidianul Poporului (ziar de partid), atribuit conducerii de partid din Ministerul Resurselor Naturale, descrie insulele drept o „frontieră strategică”, esențială pentru accesul la resurse din adâncul mărilor, și cere intensificarea eforturilor de protecție prin: dezvoltarea infrastructurii; creșterea conectivității; îmbunătățirea posibilităților de acces. Reuters notează că, din 2012, odată cu preluarea conducerii la Beijing de către Xi Jinping , China investește miliarde de dolari în marina militară, de la submarine nucleare la portavioane, cu obiectivul de a deveni „o mare putere maritimă”. Dispute teritoriale și reacții în regiune În septembrie anul trecut, China și-a reafirmat pretențiile teritoriale declarând rezervație naturală Atolul Scarborough, revendicat și de Filipine. Gregory Poling, de la grupul de reflecție CSIS, citat de Reuters, susține că infrastructura de pe insulele artificiale permite patrule pe tot parcursul anului ale autorităților chineze, până la 1.000 de mile marine (aprox. 1.852 km) de coasta Chinei. Totuși, prezența chineză nu a împiedicat un oficial taiwanez de rang înalt să viziteze insula Itu Aba din arhipelagul Spratly, controlată de Taipei, un eveniment descris drept neobișnuit. Pe Itu Aba există o pistă suficient de lungă pentru avioane de transport militare, iar în 2023 a fost deschis un doc nou, unde pot acosta nave de patrulare de până la 4.000 de tone. Săptămâna aceasta, Filipinele, SUA și alte țări partenere au început exerciții militare, inclusiv maritime, în întreg arhipelagul filipinez, proiectând un front multinațional în fața Chinei, într-o regiune cu importanță majoră pentru comerțul global. Semnalul economic: presiune pe rutele comerciale, dar „profituri în scădere” pentru Beijing Pe fondul tensiunilor, Poling apreciază că „Beijingul pare să fi ajuns la un punct de profituri în scădere”, argumentând că, în ultimii cel puțin patru ani, China nu a reușit să oprească proiecte energetice, de reaprovizionare sau misiuni de construcție în sud-estul Asiei. Pentru mediul de afaceri, mesajul principal rămâne riscul de volatilitate în zona Mării Chinei de Sud: o combinație de infrastructură cu potențial militar, dispute teritoriale și exerciții multinaționale într-un coridor prin care trec fluxuri comerciale de ordinul miilor de miliarde de dolari anual. [...]
