Știri
Știri din categoria Externe
Economistul Paul Krugman avertizează că războiul din Iran poate împinge economia SUA în recesiune, potrivit Fortune, pe fondul unei acumulări de riscuri interne care deja fragilizează perspectivele de creștere. Conflictul nu are nici măcar o săptămână, însă efectele asupra energiei, costurile bugetare și șocul de încredere ar putea amplifica tensiunile existente în economia americană.
Într-o postare pe Substack, Krugman descrie intrarea SUA într-un război fără un obiectiv final bine conturat și cu o „notă de plată” zilnică în creștere, într-un moment în care economia se află „pe un teren instabil”. Ideea centrală este că șocul extern ar putea fi gestionabil de unul singur, dar devine periculos când se suprapune peste alte vulnerabilități.
„Nu se întâmplă în izolare. Există multe tensiuni asupra economiei noastre, iar acesta ar putea fi paiul care rupe spinarea cămilei — un pai care devine mai greu cu cât războiul durează mai mult.”
Principalul canal de transmitere este energia, în special petrolul și gazele. Strâmtoarea Hormuz, rută esențială între Golful Persic și piețele globale, este descrisă ca fiind „efectiv închisă” de la începutul războiului, blocând aproximativ 20% din tranzitul obișnuit atât al gazului natural lichefiat, cât și al produselor petroliere. Krugman notează că SUA resimt deja scumpiri: cotația Brent a urcat cu peste 10% de la debutul conflictului, iar prețul mediu al benzinei a crescut cu circa 0,20 dolari pe galon.
Riscul nu se oprește la restricționarea fluxurilor, ci include și posibilitatea deteriorării infrastructurii de producție și rafinare, ceea ce ar prelungi și adânci presiunile asupra prețurilor. În text este menționat că unele facilități-cheie au fost deja vizate de atacuri cu rachete, inclusiv un atac iranian raportat, joi, asupra unei rafinării din Bahrain. Într-un astfel de scenariu, șocul energetic ar deveni mai persistent, cu efecte directe asupra inflației și costurilor de operare pentru companii.
Pe lângă energie, conflictul adaugă o componentă fiscală semnificativă. Publicația arată că reprezentantul Joe Morelle (democrat, New York) a estimat la CNN un cost de aproximativ 1 miliard de dolari pe zi, susținând că Pentagonul a fost „nereceptiv” în privința costurilor de până acum. Tot în această săptămână, oficiali ai administrației ar fi pregătit o cerere de 50 de miliarde de dolari către Congres pentru finanțarea campaniei din Orientul Mijlociu. Separat, Kent Smetters, director al Penn Wharton Budget Model, a declarat pentru Fortune că nota totală pentru contribuabili ar putea ajunge până la 210 miliarde de dolari, incluzând perturbări ale comerțului și energiei, precum și consecințele financiare ale unui război de durată.
Deși unii comentatori compară situația cu embargoul petrolier din anii 1970, Krugman argumentează că economia globală este mai puțin dependentă de petrol decât era atunci, astfel încât efectul ar fi inflaționist, dar probabil nu „paralizant” la scara de acum 50 de ani. Miza, în lectura sa, este combinația de șocuri: tarifele reintroduse de Donald Trump după o decizie a Curții Supreme care a anulat majoritatea lor, incertitudinea pentru mediul de afaceri și lovitura anticipată din politicile de imigrație. Krugman invocă și o estimare a Congressional Budget Office potrivit căreia politicile de imigrație ar scoate peste 2 milioane de persoane din forța de muncă în următorul deceniu.
În acest tablou, războiul funcționează ca un multiplicator al riscurilor: scumpiri la energie care pot reaprinde inflația, cheltuieli bugetare care apasă pe finanțele publice și un nou val de incertitudine care poate frâna investițiile. Krugman adaugă și riscuri mai imediate legate de piața muncii și de încredere, de la temerile privind pierderea locurilor de muncă din cauza inteligenței artificiale până la posibilitatea unei corecții pe piețe care să tragă în jos prețurile activelor și sentimentul din business. În concluzia sa, problema nu este un singur șoc, ci suprapunerea lor într-un moment în care economia SUA nu mai are aceeași marjă de siguranță.
Recomandate
Traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne grav perturbat , în pofida mesajelor optimiste ale președintelui SUA, care a reluat ideea redenumirii rutei după el, pe fondul escaladării atacurilor asupra navelor, potrivit The Jerusalem Post . Într-un discurs de 100 de minute susținut miercuri la prima convenție republicană de tip „midterm”, Donald Trump i-a ironizat pe liderii Iranului și a susținut că războiul „se va încheia foarte curând după alegeri”. Președintele a afirmat că Teheranul ar aștepta rezultatul scrutinului pentru a negocia „cu democrați slabi” și a insistat că SUA nu vor permite Iranului să obțină arma nucleară. În același context, Trump a declarat că SUA „controlează Strâmtoarea Hormuz” și a repetat propunerea lansată cu circa o săptămână înainte de a redenumi pasajul drept „Strâmtoarea Trump”, adăugând că va face „un anunț” în acest sens. Atacuri asupra navelor și blocaje persistente în Hormuz Dincolo de retorică, publicația notează că, la șase luni de la debutul conflictului, transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „sever” afectat, în condițiile unor eforturi concurente ale SUA și Iranului de a controla această rută strategică. Miercuri, Iranul a anunțat că a atacat 10 nave în apropierea strâmtorii, după ce SUA ar fi scufundat cinci petroliere iraniene — descris drept cel mai amplu schimb de atacuri asupra transportului maritim dintre cele două părți de la începutul războiului. Mesaj politic intern, cu efecte externe Trump a mai spus că Iranul „se destramă” și că nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, încadrând conflictul într-o cheie electorală și sugerând că Teheranul ar renunța la confruntare „imediat după Ziua Alegerilor” pentru a obține un acord. Pentru piețe și companii, miza imediată rămâne însă funcționarea unei artere critice pentru transportul de energie: chiar și în lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, relatarea indică faptul că riscul operațional în zonă continuă, iar atacurile asupra navelor se intensifică. [...]
Presiunile SUA asupra aliaților NATO să se retragă din Curtea Penală Internațională riscă să adâncească faliile transatlantice și să complice cooperarea pe dosare de drept internațional , potrivit news.ro , care citează informații publicate de POLITICO. Într-o reuniune cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO, la Bruxelles, la mijlocul lunii iulie, trimisul SUA Matthew Whitaker ar fi cerut sprijin pentru „desființarea” Curții și retragerea statelor din Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, potrivit a trei diplomați NATO citați sub anonimat. Whitaker și-ar fi încheiat intervenția cu un avertisment politic către aliați: „Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii.” Ce le cere Washingtonul aliaților În paralel cu intervenția lui Whitaker, misiunea SUA ar fi transmis delegațiilor NATO un document care cere retragerea din CPI și descrie o strategie de „demontare sistematică” a capacităților Curții, potrivit detaliilor documentului împărtășit cu POLITICO. Concret, aliaților li s-ar fi cerut să: se retragă din Statutul de la Roma; „examineze amenințarea” pe care CPI ar reprezenta-o pentru propriile țări; „condamne public” ceea ce SUA numesc „depășirea atribuțiilor” instanței; „înceteze imediat” orice sprijin material acordat Curții. În document apare și îndemnul: „Să punem capăt odată pentru totdeauna acestei farse a CPI”, conform aceleiași relatări. De ce contează pentru NATO și pentru statele membre Deși NATO, ca organizație, nu este semnatară a Statutului de la Roma, aproape toate statele membre ale alianței sunt parte a CPI: excepțiile menționate sunt Turcia și Statele Unite. Asta înseamnă că presiunea Washingtonului vizează direct decizii de politică externă și de drept internațional ale capitalelor europene, nu o poziție formală a NATO. Demersul vine într-un moment sensibil pentru alianță, pe fondul tensiunilor recente: multe țări europene ar fi refuzat să se alăture războiului SUA împotriva Iranului, iar anterior au existat fricțiuni și din cauza amenințărilor președintelui Donald Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru NATO, potrivit relatării. Contextul campaniei SUA împotriva CPI Potrivit informațiilor citate, presiunea asupra aliaților este legată de îngrijorarea SUA că oficiali americani ar putea fi urmăriți penal pentru crime de război. Campania ar face parte dintr-o abordare mai amplă a administrației Trump împotriva instituțiilor și normelor internaționale considerate a limita libertatea de acțiune a SUA, în contextul unor decizii precum retragerea din Acordul de la Paris, ieșirea din Organizația Mondială a Sănătății și încetarea participării la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, conform sursei. Campania împotriva CPI ar fi fost lansată în această vară de secretarul de stat Marco Rubio, care a acuzat Curtea că încalcă suveranitatea SUA. CPI, înființată în 2002, a deschis în 2020 o anchetă privind presupuse crime de război comise de soldați americani în Afganistan, înainte de a-i reduce prioritatea în anul următor, mai notează materialul. [...]
Avertismentul lui Zelenski că Rusia nu-și schimbă obiectivele ridică miza pentru garanțiile de securitate pe care Ucraina le cere aliaților, într-un moment în care președintele ucrainean spune că „oboseala” internațională ar putea înclina balanța, potrivit Mediafax . Într-un interviu acordat postului public canadian CBC, Volodimir Zelenski a susținut că Vladimir Putin „nu va renunța niciodată” la ideea de a ocupa întreaga Ucraină și a legat direct acest risc de nivelul de sprijin și de existența unor garanții de securitate care să descurajeze o nouă ofensivă. „Putin vrea să ocupe întreaga Ucraină. Și o va face dacă nu suntem suficient de puternici, dacă lumea este obosită și dacă nu avem garanții de securitate. Ce fel de garanții? Să nu fiu nevoit să mă tem că ne va ocupa mâine, pentru că el nu-și va schimba niciodată obiectivele”, a spus Zelenski. Negocieri directe, dar cu „inamicul” Zelenski a declarat că este pregătit să poarte discuții directe cu Vladimir Putin pentru a ajunge la un acord de pace, chiar dacă a descris o astfel de întâlnire ca fiind nedorită din perspectivă personală. „Sunt dispus să mă așez la masa negocierilor cu el. Nu că aș vrea asta – pentru că ar fi mai bine să stau cu familia mea, având în vedere că el este inamicul. De ce să vorbești cu inamicul? De dragul unui rezultat care ne-ar putea apropia de pace”, a spus Zelenski. Costul unei ofensive și limita opțiunilor militare Președintele ucrainean a mai spus că o înfrângere a Rusiei pe câmpul de luptă ar fi dificil de obținut, invocând pierderile mari care ar putea apărea în timpul unei ofensive. „Este dificil să învingi Rusia, deoarece pierzi oameni în timpul unei ofensive. Totul ține de numărul pierderilor. Acesta este costul și este îngrozitor să vorbești despre un preț atât de mare în secolul XXI”, a spus el. [...]
Comemorarea de 25 de ani a atentatelor din 11 septembrie a fost folosită și ca mesaj politic despre securitate , după ce președintele Donald Trump a legat „războiul împotriva terorismului” de conflictul său actual cu Iranul și a reiterat că Teheranul „nu va avea niciodată” o armă nucleară, potrivit news.ro . Trump a condus ceremonia de la Pentagon, în timp ce vicepreședintele JD Vance a participat la comemorarea de la locul World Trade Center din New York, alături de cei patru foști președinți americani încă în viață și de primele doamne. În cadrul ceremoniilor, au fost ținute momente de reculegere la orele la care au avut loc atacurile, iar numele celor aproape 3.000 de victime au fost citite cu voce tare. Mesajul de securitate: de la 11 septembrie la Iran La Pentagon, Trump a vorbit despre „jurământul sacru” reînnoit în memoria victimelor și a încercat să lege intervențiile americane declanșate după 11 septembrie de disputa actuală cu Iranul. În același context, el a spus că Republica Islamică „nu va avea niciodată, absolut niciodată, o armă nucleară”. Ceremonii în New York și simbolurile comemorării În Manhattan, două raze de lumină au iluminat cerul vineri seara, în cadrul evenimentului „ Tribute in Light ”, iar alte repere din stat s-au iluminat în albastru. La ceremonia de la World Trade Center au fost prezenți George W. Bush (președinte în 2001), Joe Biden, Barack Obama și Bill Clinton. Clopotele și victimele de după atacuri În fiecare an, pe 11 septembrie, clopotele bat pentru a marca orele exacte la care s-au prăbușit cele patru avioane deturnate și Turnurile Gemene, fiecare dintre cele șase bătăi fiind urmată de un moment de reculegere. Anul acesta, potrivit relatării, a fost bătut și un al șaptelea clopot, în memoria miilor de persoane care au murit ulterior din cauza unor boli, inclusiv cancer, asociate consecințelor atacurilor. Tensiuni nerezolvate: criticile la adresa Arabiei Saudite În timpul ceremoniei din Manhattan, care a inclus citirea numelor timp de aproape patru ore, o văduvă a unei victime a criticat Arabia Saudită și ceea ce a descris drept eșecuri ale oficialilor americani în a trage regatul la răspundere. Terry Strada, președinte național al organizației „9/11 Families United”, a întrebat public cum este posibil ca, după 25 de ani, „să nu se fi făcut încă dreptate” privind rolul pe care l-ar fi avut Arabia Saudită, declarații care au stârnit aplauze. Materialul amintește că majoritatea autorilor atacurilor proveneau din Arabia Saudită, iar planificarea a fost condusă de Osama bin Laden, fondatorul Al-Qaeda. Totodată, oficialii saudiți au negat în repetate rânduri implicarea, iar Raportul Comisiei din 2004 privind 11 septembrie a concluzionat că nu există dovezi că guvernul saudit, ca instituție, sau înalți oficiali saudiți ar fi finanțat Al-Qaeda. Comemorări și în afara SUA Evenimente de comemorare au avut loc și în alte locuri: la Londra, la Palatul Buckingham (cu participarea ministrului de externe Ed Miliband și a ambasadorului SUA Warren Stephens), la Bursa din Toronto, precum și la Milano, unde pompieri italieni și americani au făcut o urcare ceremonială pe scări, parcurgând 110 etaje ale Turnului Galfa, în memoria numărului de etaje al fiecăruia dintre Turnurile Gemene. [...]
Lansările de rachete ale Coreei de Nord cresc presiunea de securitate în regiune , după ce Seulul a convocat de urgență instituțiile responsabile și a activat coordonarea cu SUA, potrivit news.ro . Coreea de Nord a lansat, sâmbătă, mai multe rachete balistice cu rază scurtă de acțiune în largul coastei sale de est, conform unui comunicat al Statului Major Interarme al Coreei de Sud (JCS). Lansările au început la ora 05:20, iar rachetele au parcurs aproximativ 250 de kilometri, a precizat JCS. Serviciile de informații sud-coreene și americane au urmărit rachetele și au făcut schimb de informații încă de la începutul lansărilor. În paralel, Biroul pentru Securitate Națională al Președinției Coreei de Sud a convocat o ședință de urgență pe teme de securitate, cu participarea Ministerului Apărării, a JCS și a altor instituții implicate. Într-o reacție publică, JCS a transmis că armata sud-coreeană își menține „capacitatea și starea de pregătire” în cadrul dispozitivului comun de apărare cu Statele Unite. Și Comandamentul Statelor Unite pentru Pacific a anunțat că a luat act de lansări și că se află în „strânsă coordonare” cu aliații și partenerii săi. [...]
Ridicarea unui bloc de 26 de etaje în cinci zile arată cum construcția modulară poate comprima radical termenele de execuție , cu efect direct asupra planificării și costurilor de șantier, potrivit Antena 3 . Proiectul a fost realizat în provincia Hunan (China), printr-o metodă de asamblare din module prefabricate, fabricate în uzină și montate ulterior la fața locului. Clădirea, numită Jingdu Holon Building , are o suprafață de aproximativ 14.000 mp și a fost construită de Broad Group Holon , companie cu sediul în Xiangyin. Lucrările au început pe 7 ianuarie și s-au încheiat pe 11 ianuarie 2024, în comitatul Xiangyin. Ce înseamnă metoda Holon, pe scurt Modelul descris în material mută o parte mare din muncă din șantier în fabrică, ceea ce reduce dependența de condițiile meteo și de timpii clasici de execuție. În loc ca elementele să fie realizate etapizat la fața locului, apartamentele sunt produse ca module și apoi asamblate. Concret, fiecare modul are aproximativ: 12 metri lungime, 3 metri înălțime, 2,4 metri lățime. În fabrică sunt instalate inclusiv cablurile electrice și conductele, astfel încât modulele ajung pe șantier aproape gata pentru conectare. Modulele sunt realizate din oțel inoxidabil, sunt transportate cu camioanele și montate prin suprapunere, după care sunt conectate sistemele de apă și electricitate. Date operaționale: apartamente, lifturi, destinația clădirii Potrivit lui Zhang Yanwei, manager în cadrul companiei, fiecare etaj are opt apartamente cu o suprafață de 68 mp și patru lifturi. Compania se ocupă și de mobilarea locuințelor. Imobilul este destinat persoanelor recrutate printr-un program special de atragere a forței de muncă în Xiangyin. Precedentul din 2021 și promisiunile de performanță Broad Group mai raportase o viteză ridicată de execuție: în 2021, compania a construit în Changsha (capitala provinciei Hunan) o clădire de apartamente cu 11 etaje în 28 de ore și 45 de minute, folosind aceeași tehnologie modulară. Reprezentanții companiei susțin că structura din oțel inoxidabil este mai rezistentă decât una convențională din beton și că imobilul este proiectat să reziste la cutremure. Tot compania indică și un avantaj de eficiență energetică: izolația și sistemele folosite ar putea reduce cu până la 90% costurile pentru aer condiționat. În plus, pereții exteriori ar reduce zgomotul și ar păstra căldura, iar ferestrele cu patru foi de sticlă ar limita încălzirea de la soare în zilele foarte însorite. Broad Group afirmă și că structura ar putea avea o durată de viață de peste 1.000 de ani și că, la nevoie, clădirea ar putea fi demontată și mutată în altă locație. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziția companiei în material și nu sunt însoțite de o verificare independentă în textul sursă. [...]
