Știri
Știri din categoria Externe
Economistul Paul Krugman avertizează că războiul din Iran poate împinge economia SUA în recesiune, potrivit Fortune, pe fondul unei acumulări de riscuri interne care deja fragilizează perspectivele de creștere. Conflictul nu are nici măcar o săptămână, însă efectele asupra energiei, costurile bugetare și șocul de încredere ar putea amplifica tensiunile existente în economia americană.
Într-o postare pe Substack, Krugman descrie intrarea SUA într-un război fără un obiectiv final bine conturat și cu o „notă de plată” zilnică în creștere, într-un moment în care economia se află „pe un teren instabil”. Ideea centrală este că șocul extern ar putea fi gestionabil de unul singur, dar devine periculos când se suprapune peste alte vulnerabilități.
„Nu se întâmplă în izolare. Există multe tensiuni asupra economiei noastre, iar acesta ar putea fi paiul care rupe spinarea cămilei — un pai care devine mai greu cu cât războiul durează mai mult.”
Principalul canal de transmitere este energia, în special petrolul și gazele. Strâmtoarea Hormuz, rută esențială între Golful Persic și piețele globale, este descrisă ca fiind „efectiv închisă” de la începutul războiului, blocând aproximativ 20% din tranzitul obișnuit atât al gazului natural lichefiat, cât și al produselor petroliere. Krugman notează că SUA resimt deja scumpiri: cotația Brent a urcat cu peste 10% de la debutul conflictului, iar prețul mediu al benzinei a crescut cu circa 0,20 dolari pe galon.
Riscul nu se oprește la restricționarea fluxurilor, ci include și posibilitatea deteriorării infrastructurii de producție și rafinare, ceea ce ar prelungi și adânci presiunile asupra prețurilor. În text este menționat că unele facilități-cheie au fost deja vizate de atacuri cu rachete, inclusiv un atac iranian raportat, joi, asupra unei rafinării din Bahrain. Într-un astfel de scenariu, șocul energetic ar deveni mai persistent, cu efecte directe asupra inflației și costurilor de operare pentru companii.
Pe lângă energie, conflictul adaugă o componentă fiscală semnificativă. Publicația arată că reprezentantul Joe Morelle (democrat, New York) a estimat la CNN un cost de aproximativ 1 miliard de dolari pe zi, susținând că Pentagonul a fost „nereceptiv” în privința costurilor de până acum. Tot în această săptămână, oficiali ai administrației ar fi pregătit o cerere de 50 de miliarde de dolari către Congres pentru finanțarea campaniei din Orientul Mijlociu. Separat, Kent Smetters, director al Penn Wharton Budget Model, a declarat pentru Fortune că nota totală pentru contribuabili ar putea ajunge până la 210 miliarde de dolari, incluzând perturbări ale comerțului și energiei, precum și consecințele financiare ale unui război de durată.
Deși unii comentatori compară situația cu embargoul petrolier din anii 1970, Krugman argumentează că economia globală este mai puțin dependentă de petrol decât era atunci, astfel încât efectul ar fi inflaționist, dar probabil nu „paralizant” la scara de acum 50 de ani. Miza, în lectura sa, este combinația de șocuri: tarifele reintroduse de Donald Trump după o decizie a Curții Supreme care a anulat majoritatea lor, incertitudinea pentru mediul de afaceri și lovitura anticipată din politicile de imigrație. Krugman invocă și o estimare a Congressional Budget Office potrivit căreia politicile de imigrație ar scoate peste 2 milioane de persoane din forța de muncă în următorul deceniu.
În acest tablou, războiul funcționează ca un multiplicator al riscurilor: scumpiri la energie care pot reaprinde inflația, cheltuieli bugetare care apasă pe finanțele publice și un nou val de incertitudine care poate frâna investițiile. Krugman adaugă și riscuri mai imediate legate de piața muncii și de încredere, de la temerile privind pierderea locurilor de muncă din cauza inteligenței artificiale până la posibilitatea unei corecții pe piețe care să tragă în jos prețurile activelor și sentimentul din business. În concluzia sa, problema nu este un singur șoc, ci suprapunerea lor într-un moment în care economia SUA nu mai are aceeași marjă de siguranță.
Recomandate
Peste 23.000 de zboruri au fost anulate la nivel global , potrivit Fortune , pe fondul escaladării conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, cu efecte directe asupra unor noduri aeriene majore din Golf. În weekend, fragmente de rachete au căzut în zone din Dubai, inclusiv peste Palm Jumeirah, insula artificială în formă de palmier cunoscută pentru hoteluri de lux și restaurante. Autoritățile locale au raportat patru persoane rănite în urma unui incendiu declanșat de aceste resturi, iar unele hoteluri au suferit pagube. Dincolo de incidentele punctuale, amploarea perturbărilor în transportul aerian a crescut rapid. Conform datelor platformei de analiză a zborurilor Cirium, citate de Fortune, de la prima lovitură de represalii a Iranului au fost anulate peste 23.000 de zboruri la nivel global , inclusiv în hub-uri precum Dubai, Abu Dhabi și Doha, ceea ce a dus la blocarea a sute de mii de călători în regiune. O parte dintre pasageri așteaptă zboruri de repatriere organizate de guverne, în timp ce alții caută soluții private, inclusiv curse charter către Europa din Dubai, pentru care unii ar fi dispuși să plătească peste 200.000 de dolari , potrivit relatării Fortune. În acest context, MSC Cruise a anunțat joi că va închiria cinci zboruri, fiecare cu aproximativ 1.000 de pasageri , pentru a-și repatria oaspeții de pe nava MSC Euribia, cu o capacitate de 6.300 de persoane , rămasă andocată în Dubai din cauza conflictului. Compania a comunicat anterior în cursul săptămânii că își anulează cele trei croaziere rămase programate să plece din Dubai în martie, precizând într-un comunicat: „Înțelegem că acest lucru va fi dezamăgitor, dar suntem siguri că oaspeții afectați vor înțelege această decizie”. Potrivit Fortune, perturbările se numără printre cele mai puternice văzute de industria globală a turismului și călătoriilor, evaluată la 11,7 trilioane de dolari de World Travel & Tourism Council. Henry Harteveldt, fondatorul consultanței Atmosphere Research Group, a comparat situația ca magnitudine doar cu perioada pandemiei, subliniind însă diferența de natură: acum este un conflict militar care a destabilizat călătoriile pe „șase continente populate”. Un element care amplifică șocul este extinderea geografică a atacurilor și a restricțiilor de spațiu aerian. Fortune notează că, spre deosebire de episoade anterioare de conflict concentrate în zone mai restrânse, contraatacurile Iranului ar fi vizat nu doar Israelul, ci și Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Bahrain, Arabia Saudită, Oman, Iordania și Liban, între altele, generând nu doar restricții de zbor, ci și închideri ale unor porțiuni de spațiu aerian. Pe termen scurt, industria încearcă să repornească operațiunile în condiții limitate. Emirates a anunțat joi că va opera un program redus de peste 100 de zboruri „până la noi ordine”, iar Emiratele Arabe Unite au deschis un „coridor aerian sigur” pentru companii precum Emirates, Etihad Airways și FlyDubai, cu o capacitate de 48 de zboruri pe oră, fără ca ministrul economiei și turismului, Abdulla bin Touq Al Marri, să ofere detalii despre funcționarea acestuia. În evaluarea lui Harteveldt, miza imediată nu este doar reluarea zborurilor, ci refacerea încrederii publicului: potențialii turiști ar putea evita Golful și Orientul Mijlociu, chiar dacă conflictul ar rămâne limitat. În paralel, Fortune relatează că directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, vede o slăbire a turismului în Golful Persic pentru următorul an sau doi, dar spune că observă o creștere a rezervărilor pe rute scurte în Europa pentru perioada vacanței de Paște; el a apreciat, totodată, că impactul conflictului asupra tendințelor de rezervare din următoarele luni nu va fi unul fundamental. [...]
Donald Trump spune că vrea să decidă personal cine va conduce Iranul , potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat Axios și relatat de Reuters. Mesajul, venit pe fondul războiului în desfășurare din Orientul Mijlociu, ridică miza politică a relației Washington–Teheran și poate alimenta noi tensiuni regionale, inclusiv în jurul dosarului nuclear și al regimului de sancțiuni. În interviu, Trump a susținut că Iranul „își pierde timpul” dacă încearcă să desemneze un succesor fără implicarea Statelor Unite. El a indicat că Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem asasinat Ali Khamenei, este văzut de mulți drept succesor probabil, dar a transmis că nu ar accepta acest scenariu, notează Al Jazeera, citată în material. „Trebuie să fiu implicat în numire, la fel ca în cazul lui Delcy (Rodriguez) în Venezuela”, a declarat Trump. Poziționarea explicită a președintelui american în chestiunea succesiunii de la Teheran poate deveni un factor de escaladare diplomatică, pentru că mută disputa din zona negocierilor (nuclear, sancțiuni, securitate regională) în zona legitimării conducerii iraniene. În practică, o astfel de abordare riscă să întărească reflexul de confruntare al taberelor dure din Iran și să reducă spațiul pentru compromis, într-un moment în care conflictul militar deja apasă asupra deciziilor politice. Trump a mai spus că ar respinge orice nou lider iranian care ar continua politicile conducerii anterioare și a avertizat că un asemenea rezultat ar putea duce la reînnoirea conflictului cu Statele Unite „în cinci ani”. Afirmația introduce o perspectivă de instabilitate prelungită, cu efecte potențiale asupra piețelor de energie și asupra riscului geopolitic perceput în regiune. În același timp, Reuters consemnează că Mojtaba Khamenei ar fi supraviețuit atacurilor aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, în care ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis, potrivit unor surse iraniene. El este descris ca un cleric de rang mediu, cu legături strânse cu Garda Revoluționară, și ca o figură influentă în establishmentul clerical iranian, considerată posibil succesor. Iranul nu a anunțat încă un nou lider, iar contextul militar rămâne tensionat. Digi24 amintește că războiul din Orientul Mijlociu se află în a șasea zi, Israelul continuând ofensiva în Teheran, în timp ce Casa Albă a transmis că prezența trupelor terestre în Iran „nu face parte din planul acestei operaţiuni în acest moment”. Pentru aliații SUA și pentru actorii regionali, declarațiile lui Trump adaugă un nou strat de incertitudine: dacă Washingtonul condiționează de facto orice detensionare de un rezultat politic intern în Iran, negocierile privind programul nuclear și eventualele ajustări ale sancțiunilor pot deveni și mai greu de reluat. În paralel, o retorică de tip „alegere a liderului” poate fi folosită de Teheran ca argument de mobilizare internă și de justificare a unei linii mai dure, ceea ce ar crește riscul unor noi episoade de confruntare. [...]
Donald Trump condiționează orice înțelegere cu Iranul de „capitularea necondiționată” , potrivit Biziday , într-o postare pe Truth Social care mută accentul de pe diplomație pe presiune politică și pe ideea unei schimbări de regim la Teheran. În mesaj, președintele american exclude explicit o soluție negociată în termenii clasici ai diplomației. > „Nu va exista niciun acord cu Iranul, cu excepția capitulării sale necondiționate!” Formularea sugerează o poziție maximalistă, în care Washingtonul nu urmărește un compromis, ci o cedare totală a părții iraniene. Dincolo de această linie, Trump leagă direct viitorul relației cu Iranul de o schimbare a conducerii de la Teheran și indică o implicare americană în alegerea unui nou lider suprem, ceea ce echivalează cu o susținere deschisă a schimbării regimului. El afirmă că, „după selectarea unui lider (sau a unor lideri) măreți și acceptabili”, SUA și aliații ar urma să „lucreze fără încetare” pentru a „readuce Iranul de la marginea distrugerii”, promițând inclusiv o relansare economică. În același registru, Trump adaptează sloganul său politic, vorbind despre „MAKE IRAN GREAT AGAIN (MIGA)”. În paralel, președintele iranian Masoud Pezeshkian transmite că „mai multe țări” ar fi început eforturi de mediere pentru a pune capăt războiului, fără a le numi, și susține că Iranul „rămâne angajat pentru pace în regiune, dar nu va ezita să își apere demnitatea și suveranitatea”. El adaugă că orice mediere ar trebui să se adreseze celor care au declanșat conflictul. Biziday notează că Qatar, Turcia, Egipt și Oman s-au oferit să medieze discuțiile. Pe fundalul acestor poziționări, Biziday relatează că armata israeliană (IDF) a confirmat bombardarea, sâmbătă, a unui buncăr din Teheran asociat cu ayatollahul ucis Ali Khamenei, publicând și un videoclip al atacului. Potrivit IDF, ar fi fost implicate aproximativ 50 de avioane de vânătoare, iar autoritățile israeliene susțin că complexul subteran ar continua să fie folosit de oficiali iranieni de rang înalt. O sursă alternativă menționată în material este The Guardian . [...]
Oficialii de la Washington privesc cu scepticism ideea unor negocieri rapide , potrivit Reuters , după informații că persoane din Ministerul iranian al Informațiilor ar fi transmis CIA disponibilitatea pentru discuții privind oprirea războiului . Relatarea, atribuită de Reuters publicației New York Times, susține că mesajul ar fi fost transmis prin intermediul serviciului de informații al unei țări neprecizate, pe baza unor declarații ale unor oficiali din Orientul Mijlociu și dintr-un stat occidental, sub protecția anonimatului. În centrul reacției de la Washington se află îndoiala că fie Iranul, fie administrația Trump ar fi pregătite, „cel puțin pe termen scurt”, pentru o ieșire negociată din conflict, notează Reuters. Casa Albă și CIA nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii, ceea ce menține incertitudinea asupra existenței și conținutului oricărui canal de comunicare, dar și asupra disponibilității politice de a-l folosi. Teheranul a respins public informația. Agenția semioficială Tasnim a citat o sursă din Ministerul iranian al Informațiilor care a calificat relatarea drept: „minciuni absolute și război psihologic în mijlocul războiului” În paralel, semnalele politice rămân contradictorii. Ambasadorul Iranului la ONU la Geneva a exclus, „deocamdată”, negocieri cu Statele Unite, la câteva zile după loviturile comune SUA-Israel asupra Iranului. Președintele Donald Trump a declarat marți că Teheranul ar vrea să vorbească, dar că „este prea târziu”, în condițiile în care operațiunea militară americană continuă. În acest context, scepticismul de la Washington reflectă nu doar lipsa unor confirmări oficiale, ci și evaluarea că momentul și costurile politice fac improbabilă, pe termen scurt, o detensionare prin dialog. [...]
Israelul anunță o „nouă fază” a războiului împotriva Iranului , în timp ce președintele SUA Donald Trump spune că, „deocamdată”, nu ia în calcul trimiterea de trupe americane în Iran, relatează Euronews România . Conflictul a ajuns vineri, 6 martie 2026, în a șaptea zi și continuă să se extindă în regiune, inclusiv prin lovituri asupra unor grupări aliate Teheranului. Potrivit publicației, aliații Washingtonului din Golf, aflați sub atacuri repetate cu rachete și drone iraniene, încep să își pună problema stocurilor de interceptori necesari pentru apărarea antiaeriană. În paralel, sunt raportate interceptări în spațiul aerian al mai multor state din zonă. Israelul a transmis că intră într-o etapă nouă a operațiunilor, după ce susține că și-a consolidat superioritatea aeriană și a vizat rețeaua de rachete balistice a Iranului. Conform relatării, ostilitățile se resimt și în Liban, unde confruntările dintre Hezbollah și forțele israeliene se intensifică, armata israeliană primind ordin să avanseze în sudul Libanului pentru extinderea zonei de control până la frontieră. „După desfășurarea cu succes a fazei cu atacul surpriză, în cursul căreia ne-am stabilit superioritatea aeriană și am neutralizat rețeaua de rachete balistice, trecem acum la faza următoare a operațiunii”, a anunțat șeful Statului Major israelian într-o declarație televizată. De partea iraniană, Gardienii Revoluției au avertizat că Teheranul este pregătit pentru un război de durată și că ar urma să folosească „arme strategice noi” în etapele următoare, fără a oferi detalii. În același timp, sunt menționate noi atacuri cu rachete asupra Israelului, inclusiv lansări de rachete balistice Khayber către Tel Aviv, pe fondul intensificării schimburilor de foc. Pe linie diplomatică, Iranul transmite că nu dorește negocieri cu SUA. Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, i-a transmis lui Trump, pe platforma X, că „planul A” a eșuat și că „planul B” va eșua , de asemenea, potrivit textului citat de Euronews România. În SUA, Donald Trump a declarat că nu ia în calcul trimiterea de trupe americane în Iran , pe care a descris-o drept „o pierdere de timp”, și a catalogat mesajele lui Araghchi drept „discuții inutile”. Totodată, televiziunea de stat iraniană a anunțat reunirea unui consiliu de conducere care a discutat organizarea ședinței Adunării Experților, organismul care va alege noul lider suprem al țării, în contextul escaladării conflictului. [...]
Războiul dintre Iran, Israel și Statele Unite se intensifică , iar declarațiile președintelui american Donald Trump privind viitorul conducerii de la Teheran adaugă o nouă dimensiune politică conflictului. Potrivit Reuters , liderul american a afirmat că Washingtonul dorește să fie implicat în alegerea viitorului lider al Iranului, în timp ce loviturile aeriene ale SUA și Israelului continuă pe teritoriul iranian. Declarația lui Trump vine într-un moment de escaladare rapidă a conflictului, ajuns deja în a șasea zi. Avioane americane și israeliene au lovit mai multe obiective din Iran, inclusiv în zona capitalei Teheran, unde martorii au relatat explozii puternice și evacuări ale populației din anumite cartiere. Declarațiile lui Donald Trump despre conducerea Iranului Într-un interviu acordat Reuters, Donald Trump a susținut că Statele Unite ar trebui să participe la procesul de stabilire a viitorului lider al Iranului , după eliminarea liderului suprem Ali Khamenei în primele ore ale campaniei aeriene. Trump a respins ideea ca Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem, să devină succesorul acestuia. Potrivit președintelui american, noua conducere ar trebui să fie „benefică pentru poporul iranian și pentru stabilitatea țării”. Conflictul se extinde în regiune Răspunsul militar al Iranului a declanșat alerte aeriene și atacuri cu rachete și drone în mai multe zone din Orientul Mijlociu. Printre efectele extinderii conflictului se numără: sirene de raid aerian activate în Israel, Dubai și Abu Dhabi; un incendiu la o rafinărie din Bahrain după un atac cu rachete; acuzații ale Azerbaidjanului privind lansarea de drone iraniene asupra teritoriului său. Autoritățile de la Baku au închis spațiul aerian din sudul țării pentru 12 ore, deși Iranul a negat că ar fi vizat Azerbaidjanul. Bilanțul victimelor și situația civililor Conflictul a provocat deja pierderi importante de vieți omenești. Conform Societății Semilunii Roșii Iraniene, cel puțin 1.230 de persoane au murit în Iran de la începutul atacurilor. Printre victime se numără: 175 de eleve și membri ai personalului unei școli din orașul Minab; zeci de civili din alte regiuni ale țării. În Liban, Ministerul Sănătății a raportat 77 de morți, iar mii de locuitori au părăsit sudul Beirutului după avertismentele armatei israeliene. O nouă etapă a operațiunilor militare Potrivit unor surse citate de Reuters, Israelul pregătește a doua fază a operațiunii militare , care ar urma să vizeze buncărele subterane unde Iranul își depozitează rachetele. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că rezultatele obținute până acum sunt „importante”, dar a avertizat că „mai este mult de lucru”. În același timp, conflictul produce efecte economice globale: transportul aerian în Orientul Mijlociu este perturbat, iar atacurile asupra navelor și infrastructurii energetice afectează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaz natural lichefiat. [...]
