Știri
Știri din categoria Externe
Un fost ambasador NATO critică dur strategia lui Trump în Iran, potrivit Politico, susținând că abordarea bazată pe instinct și nu pe expertiză a dus la escaladarea conflictului și la costuri globale tot mai mari.
Într-o analiză semnată de Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, actualul război este prezentat ca un eșec al deciziilor luate fără consultare aprofundată și fără o strategie diplomatică solidă. După patru săptămâni de bombardamente, obiectivele Washingtonului nu au fost atinse, iar Iranul a răspuns prin atacuri asupra statelor din Golf și prin blocarea strâmtorii Hormuz, afectând piețele energetice globale.
Autorul susține că administrația Trump a ignorat lecțiile predecesorilor, care au preferat diplomația în locul confruntării directe cu Iranul. În plus, negocierile ar fi fost gestionate de persoane fără experiență diplomatică, precum Jared Kushner și emisarul Steve Witkoff, ceea ce ar fi contribuit la lipsa unor rezultate concrete.
Daalder afirmă că planul american în 15 puncte pentru Iran este vag și deconectat de realitatea din teren, fiind respins constant de Teheran. În același timp, el consideră că SUA se confruntă acum cu două opțiuni dificile: escaladarea militară, inclusiv posibilitatea trimiterii de trupe terestre, sau acceptarea unui acord mai slab decât cel posibil înainte de conflict.
Analiza subliniază că, înainte de izbucnirea războiului, existau semnale că Iranul era dispus la concesii privind programul nuclear, însă acestea nu au fost valorificate. În prezent, șansele unui acord sunt reduse, iar neîncrederea dintre părți s-a adâncit.
Textul reflectă opinia autorului și nu poziția oficială a autorităților, însă evidențiază dezbaterea tot mai intensă privind eficiența strategiei americane în conflictul cu Iranul.
Recomandate
Un ordin venit din interiorul Casei Albe ar fi dus la limitarea temporară a Starshield pentru Ucraina , un serviciu prin satelit folosit pe front pentru comunicații și operațiuni cu drone, potrivit News , care citează Reuters. Miza este una operațională: restricțiile au afectat funcționarea receptoarelor montate pe platforme care se deplasează cu viteză mare, cu impact direct asupra performanței dronelor ucrainene. Potrivit a doi oficiali americani și unui oficial occidental, liderii de la Departamentul Apărării au primit un mesaj că serviciul Starshield al SpaceX destinat armatei ucrainene „trebuia încetinit”. Sursele au vorbit sub protecția anonimatului și nu au precizat cine anume din Casa Albă a luat decizia sau cine a fost responsabil de implementare. Starshield este versiunea de nivel militar a Starlink, iar Pentagonul este cel mai mare client al acestui serviciu. În Ucraina, oficiali ucraineni au spus în această săptămână că receptoarele Starlink de nivel militar au încetat să funcționeze atunci când erau montate pe obiecte care se deplasează cu viteză mare, ceea ce a afectat dronele care se bazează pe ele pentru ghidaj la bord. O persoană din Ministerul Apărării din Ucraina a declarat joi că receptoarele funcționează din nou în timpul mișcării, însă doar până la viteze de 100 de mile pe oră (aprox. 160 km/h). Contextul politic invocat: presiuni legate de atacurile asupra rafinăriilor Materialul plasează măsura în contextul în care președintele Donald Trump ar fi pus presiune pe Kiev să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe care le-a învinuit pentru creșterea accentuată a prețurilor la energie, cu efecte asupra perspectivelor Partidului Republican înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. În același timp, experți citați de Reuters susțin că scumpirea energiei este în principal rezultatul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, care a dus la atacuri iraniene asupra infrastructurii energetice și a blocat în mare măsură Strâmtoarea Ormuz . Reacții și ce rămâne neclar Întrebat despre ordinul de limitare a Starshield, un înalt oficial american a declarat: „Președintele nu a formulat niciodată o astfel de solicitare”. Casa Albă nu a răspuns întrebărilor privind posibilitatea ca alți oficiali ai administrației să fi formulat solicitarea. SpaceX nu a răspuns unei cereri de comentarii, iar nici Departamentul Apărării și nici ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Pentru Ucraina, oficialii ucraineni au afirmat că restricțiile au complicat misiunile de atac împotriva forțelor ruse și a logisticii din teritoriile ocupate și au încetinit dronele de interceptare folosite pentru a doborî dronele rusești Shahed care se apropiau. [...]
Donald Trump a criticat reluarea atacurilor Ucrainei asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea țin sus prețurile globale la energie , potrivit HotNews . Președintele SUA a numit acțiunile „o rușine” într-un interviu pentru Newsmax, preluat de Reuters, argumentând că lovirea rafinăriilor afectează producția de motorină, de care „lumea are nevoie”. Atacul menționat a vizat o rafinărie Rosneft situată la sud-est de Moscova, care contribuie la aprovizionarea capitalei ruse. Reluarea loviturilor vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Kievul renunță la armistițiul privind obiectivele energetice anunțat de Trump și a criticat disponibilitatea acestuia de a încheia acorduri cu Moscova. Miza economică: presiune pe piața energiei și pe carburanți Trump a legat direct atacurile asupra infrastructurii de rafinare de evoluția prețurilor internaționale la petrol, afirmând că astfel de lovituri „cresc prețul mondial al petrolului”. În aceeași intervenție, el a susținut că există „o mulțime de ținte” care pot fi lovite, dar că rafinăriile sunt sensibile tocmai pentru că produc combustibili esențiali, inclusiv motorină. Contextul militar și diplomatic: armistițiul energetic se rupe, iar Washingtonul apasă pe Kiev În paralel, Rusia a continuat atacurile cu rachete și drone asupra instalațiilor energetice din Ucraina, inclusiv centrale electrice, ceea ce a dus la întreruperi de curent pentru sute de mii de oameni. Zelenski a declarat pentru Financial Times că „răbdarea Ucrainei s-a epuizat”, pe fondul acestor lovituri. Administrația Trump încearcă să medieze o încetare a focului în războiul început odată cu invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, însă Trump a reluat criticile la adresa liderului ucrainean. „Nu sunt un mare admirator al lui Zelenski.” Trump a mai spus că, deși crede că ambele părți ar dori încheierea conflictului, Zelenski i se pare „mai dificil de gestionat decât Putin”. Un element operațional: restricții asupra unui sistem de sateliți folosit de Ucraina În timp ce Trump făcea presiuni asupra Kievului să oprească atacurile asupra rafinăriilor, Ucraina s-a confruntat cu o reducere a capacității de utilizare a unui sistem de sateliți de care depinde pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă și operațiunile cu drone. Potrivit informațiilor citate, ordinul ar fi venit din interiorul Casei Albe, însă nu este precizat cine a luat decizia sau cine a implementat-o. [...]
Atacul cu dronă asupra rafinăriei din Riazan pune sub semnul întrebării armistițiul energetic anunțat de Trump , iar Moscova îl folosește ca argument că Kievul „nu se angajează pe calea păcii”, potrivit HotNews , care citează Reuters. Kremlinul a reacționat joi după ce, în noaptea de miercuri spre joi, o dronă ucraineană a lovit o rafinărie din regiunea Riazan. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut că astfel de atacuri „intră într-o contradicție serioasă” cu eforturile de pace ale Statelor Unite și ale negociatorilor americani. „Regimul ucrainean de la Kiev continuă să lovească aceste obiective ajungând astfel, desigur, într-o contradicţie serioasă cu eforturile de pace ale Statelor Unite şi ale negociatorilor americani (...). Dar, până acum, aceste încercări energice au fost împiedicate de refuzul regimului de la Kiev şi al preşedintelui Zelenski de a se angaja pe calea păcii”, a spus Peskov. Ce se știe despre armistițiul energetic și de ce contează Președintele american Donald Trump a anunțat duminică o încetare a focului în domeniul energetic, însă Ucraina a spus că a aflat despre aceasta mai întâi din relatări din presă, iar Rusia nu s-a angajat public, conform informațiilor prezentate. Moscova a invocat și lipsa unor parametri clari ai armistițiului: Kremlinul a transmis că „nu a fost specificat nimic în termeni concreți”, motiv pentru care „activitatea în acest domeniu continuă”. În acest context, Rusia a declarat miercuri că a atacat șapte facilități din infrastructura energetică ucraineană. De ce a reluat Kievul loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Atacul din Riazan a fost prezentat drept primul asupra unei instalații energetice rusești după anunțul lui Trump privind un armistițiu energetic. Guvernatorul regional a spus că loviturile cu drone au declanșat un incendiu la rafinărie. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Financial Times , într-un interviu publicat joi, că Ucraina a suspendat timp de trei zile atacurile asupra infrastructurii energetice pentru a se conforma dorințelor SUA, dar le reia deoarece Rusia continuă să lovească infrastructura energetică ucraineană. În lipsa unor detalii publice acceptate de ambele părți despre „armistițiul energetic”, schimbul de atacuri asupra infrastructurii rămâne un test imediat al credibilității oricărui demers de dezescaladare și al capacității Washingtonului de a impune, măcar parțial, o limitare a țintelor. [...]
Două nave cargo s-au scufundat lângă Strâmtoarea Hormuz , iar fluxul de petrol prin zonă a coborât la mai puțin de un sfert din nivelurile de dinainte de război , pe fondul intensificării atacurilor asupra transportului comercial, potrivit CNN . Evoluția reaprinde riscurile operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și pune presiune pe prețurile energiei la nivel global. Nava container GFS Pride, înregistrată în Singapore, a fost lovită marți în timp ce traversa strâmtoarea, a luat foc și ulterior s-a scufundat, conform Autorității Maritime și Portuare din Singapore. Echipajul a fost evacuat în siguranță. CNN spune că a verificat imagini video în care se vede fum negru ridicându-se de pe navă, iar ulterior imagini satelitare indică marfă împrăștiată în apă și o mică pată de petrol. Televiziunea de stat iraniană Press TV a susținut că nava ar fi „lovit o mină marină pe o rută neautorizată”, însă experți citați de CNN contestă această variantă și consideră mai probabil un atac cu dronă. A doua navă, Cape Dao, înregistrată în Antigua și Barbuda, s-a scufundat de asemenea, potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale (IMO), după ce fusese lovită inițial de un proiectil pe 23 septembrie. Un membru indian al echipajului a murit. Impactul asupra pieței: mai puțin petrol tranzitat, prețuri mai mari Deși mai multe nave au fost lovite în Strâmtoarea Hormuz în acest an, acestea sunt doar a doua și a treia navă scufundată în Orientul Mijlociu de la începutul războiului cu Iran, în februarie, potrivit datelor IMO. CNN notează că atacurile s-au intensificat semnificativ de la finalul lui septembrie, ceea ce a redus din nou cantitatea de petrol care tranzitează din Orientul Mijlociu și a împins în sus prețurile petrolului la nivel mondial. Datele United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) , care monitorizează incidentele de navigație, arată că de luni au fost raportate nouă atacuri în sau în apropierea Strâmtorii Hormuz, inclusiv un atac cu dronă asupra unui petrolier. Potrivit serviciului de monitorizare maritimă Kpler, luni au tranzitat cu succes Strâmtoarea Hormuz doar 4,147 milioane de barili de petrol, „mai puțin de un sfert” din nivelurile de dinainte de război. Kpler mai arată că media pe șapte zile a fluxului de petrol prin Hormuz a scăzut puternic de la începutul lui octombrie. Context operațional: escaladare și întrebări despre răspunsul internațional Charlie Brown, fost ofițer al Marinei SUA și consilier senior pentru organizația United Against Nuclear Iran, a declarat că scufundarea navei GFS Pride reprezintă o escaladare periculoasă după săptămâni de atacuri aproape zilnice asupra transportului comercial și că, deși Iranul invocă o mină navală, un atac cu dronă este mai probabil. „Mulți se întreabă ce răspuns va avea Marina SUA la atacurile tot mai intense ale Iranului asupra transportului global. Dar adevărata întrebare este ce răspuns vor avea alte națiuni.” CNN mai relatează că armata americană continuă să aplice o blocadă asupra porturilor iraniene pentru a menține presiunea economică, iar Iranul încearcă să-și recapete influența asupra strâmtorii, inclusiv pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului în SUA. În paralel, administrația Trump a încercat să reducă prețurile și printr-un acord controversat de relaxare a unor sancțiuni asupra Rusiei pentru a importa o cantitate relativ mică de motorină, măsură criticată bipartizan, fără garanții de efect semnificativ, potrivit CNN. [...]
Îndoielile privind calificările profesionale ale noii purtătoare de cuvânt a Casei Albe riscă să devină o problemă operațională pentru comunicarea administrației Trump , pe fondul întrebărilor publice despre statutul ei de avocat și al unei plângeri depuse la Baroul din California , potrivit News , care citează relatări The Associated Press (AP) și The Washington Post (WP). Katie Zacharia s-a prezentat de-a lungul timpului drept avocată și a încercat să se impună ca analistă în media conservatoare (Fox News și Newsmax), însă, până acum, nici ea, nici Casa Albă nu au prezentat dovezi că ar fi promovat examenul de admitere în barou în vreun stat american sau în China, unde a lucrat în trecut pentru o firmă de avocatură. Miza: credibilitatea briefingurilor și vulnerabilități de conformitate Întrebările despre CV vin într-un moment sensibil: Zacharia abia a început rolul de purtătoare de cuvânt, iar prima apariție la tribună a fost criticată, notează WP. În paralel, tema statutului ei profesional a căpătat o dimensiune de conformitate (respectarea regulilor profesiei), după ce un grup de supraveghere a cerut verificări oficiale. În California, a te prezenta drept avocat fără licență poate avea consecințe legale, iar acest risc se poate transforma într-o vulnerabilitate constantă în comunicarea publică a administrației, în condițiile în care purtătorul de cuvânt este expus zilnic întrebărilor presei. Ce spune Casa Albă despre pregătirea ei și episodul „China” După ce președintele Donald Trump a fost întrebat unde a promovat Zacharia examenul de admitere în barou, acesta s-a dat la o parte pentru a o lăsa să răspundă. Ea a început cu: „Când m-am mutat în China”, însă nu este clar ce a vrut să spună sau dacă și-a terminat propoziția, potrivit AP. AP notează că doar cetățenii chinezi pot susține Examenul Național Unificat de Calificare Profesională Juridică din China. Casa Albă a transmis într-un comunicat că Zacharia s-a mutat în China împreună cu soțul ei după absolvire, din cauza jobului acestuia la o firmă americană de capital privat, iar ea a lucrat în domeniul dreptului tranzacțiilor internaționale. În privința studiilor, Casa Albă a indicat o declarație potrivit căreia Zacharia a obținut o licență în arte la Universitatea Pepperdine (2007) și o diplomă de drept la Facultatea de Drept Caruso a Universității Pepperdine (2011), conform universității și biografiei de pe LinkedIn. Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a susținut că Zacharia este „deosebit de calificată şi extrem de inteligentă” și că „va face o treabă extraordinară” ca purtător de cuvânt. Verificări în baze publice și plângere la Baroul din California Potrivit unei baze de date publice, Zacharia nu figurează ca membru al Baroului din California, statul în care locuiește în prezent. Un purtător de cuvânt al Baroului din California, Rick Coca, a declarat într-un comunicat că nu există „nicio înregistrare” pentru numele „Kate Sharon Zacharia” sau „Kate Sharon Black” ori alte variante ale numelui. Popular Information a indicat că situația ar fi similară în toate cele 50 de state analizate, precum și în Washington, DC. Ca reacție, Campaign for Accountability a depus miercuri o plângere la Baroul Statului California, cerând să fie investigat dacă Zacharia s-a prezentat în mod fals ca avocată, încălcând legea din California. Organizația a citat riscul penal asociat unei astfel de prezentări fără licență. Baroul a spus că nu poate confirma dacă a primit plângerea sau dacă desfășoară o anchetă, invocând legile privind confidențialitatea. Context: numirea, debutul la tribună și tensiunile interne Trump a anunțat numirea lui Zacharia săptămâna trecută, iar WP scrie că decizia ar fi fost luată ocolind-o inclusiv pe șefa de cabinet Susie Wiles, potrivit a patru persoane familiarizate cu discuțiile interne, care au vorbit sub condiția anonimatului. La primul briefing, Zacharia a răspuns la doar trei întrebări, apoi a citit un text pregătit, într-o apariție de 14 minute. WP notează că ea a răspuns întrebărilor venite de la Breitbart News, Fox News și Daily Mail. Tot în cadrul briefingului, potrivit materialului, Zacharia a spus că „va trebui să revină cu un răspuns” la o întrebare despre schimbul de informații de securitate cu Ucraina și a anunțat că ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, i s-a cerut demisia. În plus, WP menționează că Zacharia nu s-a mutat în biroul mare din Aripa de Vest eliberat de predecesoarea sa, Karoline Leavitt; acel birou este ocupat acum de Steven Cheung, iar Zacharia ar fi fost mutată într-un spațiu mai mic, un detaliu interpretat la Washington ca indicator informal al influenței interne. [...]
Ucraina va relua loviturile asupra rafinăriilor rusești , în pofida presiunilor venite din SUA pentru oprirea atacurilor, pe fondul unei deteriorări accelerate a relației dintre președintele Volodimir Zelenski și administrația Trump, potrivit Kyiv Post . Zelenski a spus că „blocajul” privind atacarea rafinăriilor „a dispărut” și că Ucraina „a terminat” cu această restricție, într-un interviu acordat Financial Times la Londra. Conform publicației, liderul ucrainean a avertizat că Washingtonul a pus în pericol vieți ucrainene prin limitarea accesului la schimbul de informații (intelligence) și la comunicațiile prin satelit Starlink , pe care forțele ucrainene le folosesc pentru comunicații pe câmpul de luptă și operațiuni cu drone. Presiunea SUA: energie, prețuri la combustibili și condiționarea sprijinului În relatarea Kyiv Post, Zelenski afirmă că oficiali militari ucraineni au fost avertizați de omologii americani că SUA ar urma să restricționeze schimbul de informații dacă Kievul continuă loviturile asupra infrastructurii energetice rusești. Miza, în interpretarea prezentată, este legată de efortul Washingtonului de a reduce prețurile la combustibili, Trump cerând Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse. Publicația notează și că, săptămâna trecută, Trump a anunțat un acord prin care Rusia ar urma să furnizeze motorină către piețele din SUA și globale, decizie criticată de parlamentari americani și aliați europeni. Zelenski a numit acordul o „victorie simplă” pentru Kremlin, într-un interviu acordat lui Piers Morgan. Starlink și schimbul de informații, risc operațional pentru apărarea Ucrainei Disputa s-a amplificat după ce Ucraina a raportat restricții asupra serviciilor militare Starlink. Zelenski a avertizat că limitările pot duce la pierderi semnificative, în condițiile intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii energetice. „Este o mare greșeală. Această decizie va aduce multe pierderi de vieți omenești… Oamenii vor muri.” Zelenski i-a cerut lui Elon Musk să restabilească serviciul, exprimând speranța că întreruperea ar fi fost cauzată de o problemă tehnică. În același context, Musk a declarat că Starshield – sistemul de sateliți de nivel militar – este deținut și controlat de guvernul SUA, care stabilește restricțiile de utilizare, și că Starlink este un serviciu comercial destinat utilizării civile și defensive, nu operațiunilor ofensive. Kyiv Post mai scrie că oficiali ucraineni au declarat pentru CNN că pierderea informațiilor ar putea oferi Rusiei un avantaj pe câmpul de luptă, iar un oficial european a pus sub semnul întrebării explicația Washingtonului potrivit căreia vremea ar fi provocat întreruperi în datele de avertizare privind rachetele. Context: atacuri rusești asupra energiei și întreruperi de curent Pe fondul acestei tensiuni, Zelenski a spus că loviturile rusești au lăsat peste 600.000 de oameni fără electricitate. Publicația notează și că, în două nopți consecutive, alertele aeriene care, de regulă, oferă timp locuitorilor din Kiev să se adăpostească au venit abia după ce rachetele balistice rusești se apropiau sau loveau capitala. Potrivit lui Zelenski, în 12-13 octombrie Rusia a lansat atacuri succesive cu rachete balistice, lovind infrastructură civilă și o centrală electrică majoră, iar Ucraina nu ar fi primit avertizare prealabilă de la partenerii occidentali. Ce urmează Din informațiile prezentate, reluarea loviturilor asupra rafinăriilor rusești indică o schimbare de linie la Kiev, cu potențial de a adânci fricțiunile cu Washingtonul, în special dacă SUA condiționează în continuare schimbul de informații și utilizarea unor servicii critice precum Starlink de limitarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. [...]
