Știri
Știri din categoria Externe
Un fost ambasador NATO critică dur strategia lui Trump în Iran, potrivit Politico, susținând că abordarea bazată pe instinct și nu pe expertiză a dus la escaladarea conflictului și la costuri globale tot mai mari.
Într-o analiză semnată de Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, actualul război este prezentat ca un eșec al deciziilor luate fără consultare aprofundată și fără o strategie diplomatică solidă. După patru săptămâni de bombardamente, obiectivele Washingtonului nu au fost atinse, iar Iranul a răspuns prin atacuri asupra statelor din Golf și prin blocarea strâmtorii Hormuz, afectând piețele energetice globale.
Autorul susține că administrația Trump a ignorat lecțiile predecesorilor, care au preferat diplomația în locul confruntării directe cu Iranul. În plus, negocierile ar fi fost gestionate de persoane fără experiență diplomatică, precum Jared Kushner și emisarul Steve Witkoff, ceea ce ar fi contribuit la lipsa unor rezultate concrete.
Daalder afirmă că planul american în 15 puncte pentru Iran este vag și deconectat de realitatea din teren, fiind respins constant de Teheran. În același timp, el consideră că SUA se confruntă acum cu două opțiuni dificile: escaladarea militară, inclusiv posibilitatea trimiterii de trupe terestre, sau acceptarea unui acord mai slab decât cel posibil înainte de conflict.
Analiza subliniază că, înainte de izbucnirea războiului, existau semnale că Iranul era dispus la concesii privind programul nuclear, însă acestea nu au fost valorificate. În prezent, șansele unui acord sunt reduse, iar neîncrederea dintre părți s-a adâncit.
Textul reflectă opinia autorului și nu poziția oficială a autorităților, însă evidențiază dezbaterea tot mai intensă privind eficiența strategiei americane în conflictul cu Iranul.
Recomandate
Statele Unite și Iranul discută indirect în plin conflict, iar Pakistanul pregătește negocieri – semnale fragile de detensionare potrivit Reuters , în timp ce războiul din Orientul Mijlociu continuă să se extindă, cu impact major asupra economiei globale și securității regionale. Președintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul și Teheranul poartă deja discuții „directe și indirecte” și a descris noii lideri iranieni drept „foarte rezonabili ”, sugerând că un acord este posibil, dar nu garantat. Declarațiile vin într-un moment tensionat, în care SUA au trimis mii de militari suplimentari în regiune, păstrând deschisă opțiunea unei intervenții terestre. Pakistanul joacă rol de intermediar și a anunțat că se pregătește să găzduiască în zilele următoare negocieri „semnificative” între cele două părți. Ministrul pakistanez de externe, Ishaq Dar, a indicat că discuțiile vizează un acord durabil pentru încheierea conflictului, însă nu este clar dacă Washingtonul și Teheranul au acceptat oficial participarea. În paralel, tensiunile rămân ridicate: Iranul avertizează că nu va accepta „umilirea” și amenință cu represalii în cazul unei invazii terestre Israelul continuă atacurile aeriene, cu peste 140 de lovituri în 24 de ore SUA consolidează prezența militară, inclusiv trupe speciale și pușcași marini Conflictul, declanșat la finalul lunii februarie 2026, după uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei într-un atac israelian, s-a extins rapid în regiune și a provocat mii de victime. În plus, blocarea de facto a Strâmtorii Hormuz de către Iran a dus la creșteri masive ale prețurilor la energie. Impactul economic este deja vizibil: Indicator Evoluție Petrol Brent peste 116 dolari/baril Bursa Japoniei -4,7% Inflație globală în creștere accelerată Situația riscă să se agraveze, mai ales după implicarea rebelilor houthi din Yemen, care au început atacuri asupra Israelului, amenințând o a doua rută maritimă esențială, strâmtoarea Bab el-Mandeb. În acest context, eventualele negocieri din Pakistan apar ca o rară oportunitate de detensionare, însă diferențele majore dintre părți și escaladarea militară continuă pun sub semnul întrebării șansele unui acord rapid. [...]
Un atac iranian a lovit o centrală din Kuweit, provocând un mort și pagube importante , potrivit Al Jazeera , incidentul având loc pe 30 martie 2026 în contextul escaladării conflictului dintre Iran, SUA și Israel, care afectează tot mai mult statele din Golful Persic. Autoritățile din Kuweit au anunțat că o clădire de servicii a unei centrale electrice și de desalinizare a apei a fost avariată, iar un muncitor de origine indiană și-a pierdut viața. Echipele de intervenție au fost trimise imediat pentru a limita pagubele și a menține funcționarea instalației, esențială pentru alimentarea cu apă și energie într-o regiune dependentă de astfel de facilități. Ce s-a întâmplat: Ținta: centrală de producere a energiei și desalinizare Victime: un muncitor decedat Pagube: distrugeri semnificative la nivelul infrastructurii Reacție: intervenție rapidă pentru menținerea operațiunilor Nu a existat un răspuns oficial din partea Iranului, însă atacul vine pe fondul intensificării loviturilor cu drone și rachete în regiune. Kuweitul a fost vizat în mod repetat în ultimele săptămâni, inclusiv cu atacuri asupra unor obiective militare. Context regional: Cu o zi înainte, 14 rachete și 12 drone au fost detectate în spațiul aerian al Kuweitului Cel puțin 10 militari au fost răniți într-un atac asupra unei baze Conflictul a dus la peste 2.000 de morți în Iran, conform autorităților de la Teheran Escaladarea a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii critice din Golf, în special a uzinelor de desalinizare, vitale într-o regiune cu resurse limitate de apă. În paralel, Iranul a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice din zonă și a blocat strâmtoarea Hormuz, pe unde tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele lichefiate la nivel global, ceea ce a dus deja la creșterea prețurilor la energie. În acest climat tensionat, orice atac asupra infrastructurii civile riscă să amplifice efectele economice și umanitare ale conflictului, extinzând impactul dincolo de zonele de confruntare directă. [...]
Donald Trump susține că Iranul acceptă majoritatea unui plan de pace în 15 puncte , potrivit The Jerusalem Post , declarațiile fiind făcute pe 29 martie 2026, la bordul Air Force One, în timpul unui briefing de presă; liderul american afirmă că propunerea, transmisă Teheranului prin Pakistan, ar fi primit deja un răspuns pozitiv în mare parte, deși negocierile continuă atât direct, cât și prin intermediari, iar Washingtonul intenționează să adauge noi cerințe suplimentare în cadrul discuțiilor. Trump a declarat că este „destul de sigur” că un acord ar putea fi încheiat în perioada următoare, chiar dacă a admis incertitudinile inerente negocierilor cu Iranul, subliniind că evoluția situației rămâne imprevizibilă. În paralel, liderul american a insistat că Statele Unite se află „într-o poziție foarte bună” în aceste discuții. În ceea ce privește contextul militar, Trump a reiterat afirmații controversate privind situația din Iran, susținând că schimbarea de regim ar fi deja un fapt după eliminarea vechii conduceri și că actualii lideri ar fi „mai rezonabili”. El a făcut referire și la Mojtaba Khamenei, despre care a spus că ar fi în viață, dar grav afectat în urma atacurilor recente. Elemente-cheie din declarațiile lui Donald Trump: Iranul ar fi acceptat „majoritatea punctelor” din planul american Negocierile se desfășoară atât direct, cât și indirect Un acord ar putea fi semnat „în curând”, dar nu este garantat SUA analizează în continuare opțiuni militare, inclusiv alternative la trupe terestre Trump a mai susținut că armata americană ar fi neutralizat în mare parte capacitățile aeriene, navale și de rachete ale Iranului, sugerând că o intervenție terestră ar putea deveni inutilă. În acest context, el a afirmat că Washingtonul este „înaintea calendarului” în ceea ce privește obiectivele sale strategice din regiune, în timp ce negocierile pentru încetarea conflictului continuă. [...]
Donald Trump spune că vrea să „pună mâna pe petrolul din Iran” , potrivit Mediafax , care citează un interviu acordat de președintele SUA publicației Financial Times. Trump a afirmat că Washingtonul ar putea prelua controlul asupra centrului de export iranian de pe insula Kharg. Trump a comparat această posibilă acțiune cu abordarea SUA în Venezuela, unde a vorbit despre intenția de a controla industria petrolieră „pe termen nelimitat”, după răpirea președintelui Nicolas Maduro în luna ianuarie, conform aceleiași relatări. „Să fiu sincer cu tine, ceea ce îmi place cel mai mult este să pun mâna pe petrolul din Iran, dar unii oameni proști din SUA spun: ‹de ce faci asta?› Dar sunt oameni proști”, a spus el. În discuția cu Financial Times, Trump a lăsat deschisă opțiunea unei operațiuni pe insula Kharg, un punct-cheie pentru exporturile de petrol ale Iranului. „Poate că vom ocupa Insula Kharg, poate că nu. Avem multe opțiuni”, a declarat el, adăugând că o astfel de mișcare ar presupune și o prezență pe insulă „pentru o perioadă”. Întrebat despre capacitatea de apărare a Iranului pe insula Kharg, Trump a susținut că aceasta ar fi redusă și că SUA ar putea cuceri insula „foarte ușor”, potrivit articolului citat. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, cu implicații directe pentru piața petrolului și pentru riscul geopolitic asociat rutelor și infrastructurii de export din regiune. [...]
Un analist spune că Donald Trump caută un acord cu Iranul pentru a evita o umilire , pe fondul escaladării militare din Golf, potrivit Știrile ProTV . Statele Unite au adus în regiune mii de militari și o navă amfibie modernă, USS Tripoli, care a ajuns în Marea Arabiei cu 2.500 de pușcași marini la bord. În plus, alți 1.000 de militari americani au sosit în Orientul Mijlociu, iar jurnaliști americani susțin că Pentagonul pregătește planuri pentru raiduri terestre în Iran. „Trump vrea un acord cu Iranul, dar nu știe cum să-l obțină. Tot spune că iranienii sunt disperați. Eu cred că el este disperat după un acord care să nu-l arate umilit. Cred că presiunea este pe umerii președintelui Trump pentru a găsi o cale de a ieși din război. E o presiune tot mai mare din partea piețelor și a susținătorilor săi americani. Și cred că dacă va trimite trupe în Iran va adânci criza în care se află.” Teheranul a transmis avertismente publice în cazul unei operațiuni la sol. Președintele parlamentului iranian a spus că „soldații americani vor fi întâmpinați cu foc” dacă vor intra pe teritoriul Iranului, iar un purtător de cuvânt al armatei iraniene, Ebrahim Zolfaghari, a amenințat cu „capturarea umilitoare” și „dispariția agresorilor” în cazul unei acțiuni militare. În paralel, tensiunile regionale rămân ridicate: Israelul a anunțat interceptarea unei a doua rachete balistice lansate din Yemen și a transmis că este pregătit pentru un război pe mai multe fronturi. Pe ruta Mării Roșii și a strâmtorii Bab al-Mandeb persistă riscuri pentru transportul maritim, iar organismul de securitate maritimă al Uniunii Europene a avertizat navele să evite apele teritoriale yemenite din cauza posibilității unor atacuri. [...]
Houthis au intrat în conflictul dintre Iran și Israel, atacând Israelul, în timp ce pușcașii marini americani sosesc în regiune , relatează Reuters . Aceste evenimente marchează o escaladare semnificativă a conflictului din Orientul Mijlociu, care a început pe 28 februarie cu atacuri ale SUA și Israelului asupra Iranului. Implicarea Houthi în conflict Houthi, susținuți de Iran, au lansat primele atacuri asupra Israelului, semnalând o extindere a războiului în regiune. Potrivit purtătorului de cuvânt militar al Houthi, Yahya Saree, aceste atacuri vor continua, ceea ce ar putea reprezenta o nouă amenințare pentru transportul maritim global. Închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz a perturbat deja aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate. Sosirea forțelor americane Statele Unite au trimis mii de pușcași marini în Orientul Mijlociu, primul contingent sosind vineri pe o navă de asalt amfibie. Potrivit Washington Post , Pentagonul se pregătește pentru operațiuni terestre în Iran, care ar putea include trupe de operațiuni speciale și infanterie convențională. Cu toate acestea, nu este clar dacă președintele Donald Trump va aproba desfășurarea trupelor terestre. Atacuri și reacții regionale Conflictul a dus la moartea a mii de persoane și a afectat economia globală, în special aprovizionarea cu energie. Israelul a atacat infrastructura de producție de arme a Iranului, precum și ținte din Liban, unde a ucis trei jurnaliști libanezi și un soldat. De asemenea, Iranul a continuat atacurile asupra Israelului și a mai multor state din Golf. "Pezeshkian a declarat că Iranul va 'replica puternic dacă infrastructura sau centrele noastre economice sunt atacate'." Tensiuni și negocieri diplomatice Pakistanul, un posibil mediator între Washington și Teheran, găzduiește discuții cu miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului pentru a reduce tensiunile regionale. Între timp, președintele iranian Masoud Pezeshkian a discutat cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif. Impactul politic și economic Războiul, tot mai nepopular, afectează Partidul Republican al lui Trump, care se confruntă cu alegerile de la mijlocul mandatului în noiembrie. Demonstranții din Statele Unite au organizat proteste anti-Trump, cerând acțiuni împotriva războiului cu Iranul. Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene dacă nu se deschide Strâmtoarea Hormuz, dar a extins termenul limită pentru Iran cu încă 10 zile. Aceste evoluții subliniază complexitatea și riscurile crescânde ale conflictului din Orientul Mijlociu, cu implicații semnificative pentru stabilitatea regională și economia globală. [...]
