Știri
Știri din categoria Externe
Un Iran democratic nu este un scenariu sigur după atacurile SUA și Israel, a avertizat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care consideră că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu rămâne imprevizibilă și periculoasă pentru Europa. Potrivit Digi24, oficialul european a declarat că războiul din regiune se extinde rapid și poate genera consecințe majore pentru securitatea continentului.
Declarația vine după ofensiva militară lansată de Statele Unite și Israel asupra Iranului, operațiune în urma căreia liderul suprem Ali Khamenei și mai mulți oficiali de rang înalt au fost uciși. Evenimentele au alimentat speculațiile privind o posibilă schimbare de regim la Teheran, idee susținută în repetate rânduri și de președintele american Donald Trump.
Kaja Kallas a încercat însă să tempereze aceste așteptări, subliniind că evoluția situației rămâne incertă. Ea a declarat că, deși un Iran democratic ar fi scenariul ideal pentru stabilitatea regională, nimeni nu poate anticipa în acest moment direcția în care va evolua conflictul.
Șefa diplomației europene a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu riscă să se extindă și să destabilizeze regiunea. Potrivit acesteia, strategia Teheranului este de a genera haos și de a implica statele vecine în conflict, ceea ce crește riscurile pentru securitatea europeană.
În acest context, Kallas a convocat o reuniune online a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene pentru coordonarea răspunsului la criză. Discuțiile au loc pe fondul unor divergențe între statele membre privind interpretarea dreptului internațional și reacția politică la conflict.
Tensiunile au crescut și după ce mai multe drone au fost interceptate în apropierea unei baze militare britanice din Cipru. Cu toate acestea, niciun stat membru al UE nu a solicitat activarea clauzei de asistență reciprocă prevăzută în tratatele europene.
Kaja Kallas a atras atenția că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea distrage atenția Occidentului de la războiul din Ucraina, pe care l-a descris drept o amenințare directă și imediată pentru Europa.
Ea a subliniat că aceleași capacități militare necesare pentru gestionarea situației din Orientul Mijlociu sunt solicitate și pe frontul ucrainean, ceea ce complică planificarea strategică a aliaților occidentali.
Totodată, oficialul european a cerut adoptarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, inclusiv o interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești. Măsura face parte dintr-un pachet de sancțiuni blocat în prezent de Ungaria.
Escaladarea conflictului a determinat și creșterea abruptă a prețului petrolului pe piețele internaționale. În paralel, Uniunea Europeană coordonează operațiuni de repatriere pentru cetățenii europeni blocați în regiune și finanțează zboruri speciale pentru evacuarea acestora.
Kaja Kallas a concluzionat că situația actuală reprezintă „un moment periculos pentru Europa”, atât din perspectiva securității regionale, cât și a stabilității economice.
Recomandate
Iranul nu s-a retras din negocieri cu SUA, dar le-a suspendat , în timp ce Washingtonul și Teheranul au transmis răspunsuri la o propunere de reluare a discuțiilor venită din partea Qatarului și Pakistanului, potrivit The Jerusalem Post . Informația sugerează o fereastră de reluare a dialogului, pe fondul unei pauze în loviturile americane din ultimele două nopți, după aproape două săptămâni de operațiuni militare susținute. Potrivit publicației, posturile saudite Al Arabiya și Al Hadath au relatat că ambele părți au înaintat răspunsuri la propunerea mediatorilor. Ulterior, o sursă citată de aceleași canale a spus că Iranul „nu s-a retras” din negocieri, însă le-a „suspendat”, deși ar fi pregătit să continue dialogul „în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere SUA–Iran”. În același context, sursa a mai afirmat că Iranul le-a transmis oficialilor pakistanezi că respinge crearea unui „nou coridor” în Strâmtoarea Hormuz — un punct cheie pentru tranzitul maritim de petrol și gaze — fără ca articolul să detalieze ce ar presupune concret această inițiativă. Pauză în loviturile SUA și semnale de la Casa Albă Materialul notează că evoluțiile vin după a doua noapte consecutivă fără lovituri americane asupra Iranului, după o perioadă de aproape două săptămâni de operațiuni. În paralel, Axios a relatat că, timp de 13 zile, președintele SUA Donald Trump ar fi aprobat zilnic planuri de lovituri prezentate de oficiali militari, atacurile fiind executate de regulă la câteva ore după aprobare. Axios mai susține că Trump a primit vineri un nou plan de lovituri, dar a ales să nu îl autorizeze și ar fi cerut armatei să nu lanseze atacuri noi, potrivit a două surse familiarizate cu decizia. Ce urmează Trump a declarat ulterior, la Casa Albă, că o strategie „mai inteligentă” ar fi obținerea unui acord cu Iranul, deși a spus că opțiunea de a continua sau escalada atacurile rămâne pe masă. „Vorbim cu [iranienii] chiar acum. Cred că devin din ce în ce mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem gata de acțiune, dar vorbim cu ei.” Din informațiile disponibile în articol nu reiese un calendar al reluării negocierilor și nici conținutul răspunsurilor transmise de cele două părți, însă combinația dintre medierea Qatar–Pakistan și pauza operațională a SUA indică o posibilă reactivare a canalelor diplomatice pe termen scurt. [...]
Suspendarea atacurilor SUA asupra Iranului introduce o pauză de risc pentru piețele energetice , în condițiile în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Potrivit Antena 3 , Donald Trump a cerut vineri armatei americane să nu mai lanseze noi atacuri în Iran, întrerupând o serie de aproape două săptămâni de bombardamente zilnice. Decizia vine după ce, timp de 13 zile, Trump ar fi aprobat zilnic planuri de atac prezentate de armată, iar loviturile erau executate la câteva ore. Vineri, președintele a primit un plan similar, dar nu și-a dat acordul. Nu este clar dacă ordinul a fost punctual sau dacă pauza va continua. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz și riscul de escaladare În același context, ordinul de suspendare a fost dat la câteva ore după sosirea la Teheran a unei delegații din Oman , pentru discuții privind un nou aranjament care să permită redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Două surse regionale familiarizate cu negocierile au spus că discuțiile au înregistrat progrese și că Omanul și Iranul ar putea ajunge la un acord în cursul weekendului, urmând ca Trump să decidă dacă îl acceptă. Pentru mediul economic, o eventuală detensionare în jurul Ormuz reduce riscul de șocuri pe lanțul de aprovizionare cu energie, în timp ce o reluare rapidă a atacurilor ar putea readuce presiunea de escaladare. Ce a transmis Trump public despre opțiuni și diplomație La Casa Albă, Trump a spus că are opțiunea de a continua atacurile sau de a le intensifica, inclusiv prin „distrugerea a tot ce au (iranienii)”, dar a susținut că „strategia mai inteligentă” este încheierea unui acord cu Iranul. „Discutăm chiar acum cu iranienii. Cred că devin tot mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem pregătiți și gata să acționăm, dar discutăm cu ei.” Mai târziu, într-un discurs la dineul Asociației Corespondenților de la Casa Albă, Trump a afirmat că nu crede că Iranul este pregătit „în acest moment” să încheie un acord, „dar sunt dispus să ascult”. Implicații operaționale: armata SUA poate relua rapid loviturile Conform informațiilor citate, armata SUA continuă să elaboreze planuri pentru o posibilă revenire la operațiuni de luptă de amploare, însă Trump nu a dat ordine în acest sens. În același timp, dacă va decide reluarea atacurilor, forțele americane pot fi mobilizate într-un timp relativ scurt. Israelul, în alertă: așteptări de noi lovituri și risc de represalii Cabinetul de securitate israelian și armata israeliană se așteptau vineri la o nouă rundă de atacuri americane și s-au pregătit inclusiv pentru o ofensivă de amploare a SUA, care ar fi putut declanșa un atac iranian de represalii asupra Israelului, potrivit unor oficiali israelieni. Vineri seară, partea israeliană a fost informată că Trump nu aprobase noi atacuri. În lipsa unei decizii ferme privind continuarea pauzei, următorul reper rămâne rezultatul discuțiilor mediate de Oman și opțiunea Casei Albe de a accepta sau nu un eventual acord legat de Ormuz. [...]
Vizita lui Netanyahu la Washington readuce pe agenda SUA–Israel dosarul Iranului și extinderea Acordurilor Abraham , într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân ridicate, potrivit Mediafax . Premierul israelian Benjamin Netanyahu va efectua luni o vizită oficială în capitala SUA, la invitația președintelui american Donald Trump, iar întâlnirea dintre cei doi lideri este programată pentru marți, conform anunțului făcut vineri de Biroul premierului israelian. Vizita este prima deplasare oficială a lui Netanyahu la Washington de la izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, iar situația de securitate din regiune este indicată drept una dintre temele centrale ale discuțiilor. Dosarele de pe masă: Iran și Acordurile Abraham Întâlnirea are loc pe fondul reluării confruntărilor dintre Statele Unite și Iran. Pe agenda discuțiilor sunt menționate: situația de securitate din Orientul Mijlociu și relațiile SUA–Israel; extinderea Acordurilor Abraham, inițiativa lansată în primul mandat al lui Trump, prin care mai multe state arabe au normalizat relațiile cu Israelul. În acest context, presa internațională estimează că un obiectiv major rămâne aderarea Arabiei Saudite la aceste acorduri. Totodată, Trump a declarat recent că un acord americano-saudit privind dezvoltarea unui program nuclear civil ar fi posibil doar dacă Riadul recunoaște oficial statul Israel. Vizită cu acces limitat pentru presă și program modificat Deplasarea se va desfășura „în condiții maxime de discreție”, cu acces limitat pentru presă. Autoritățile israeliene au precizat că jurnaliștii israelieni nu vor avea acces la bordul aeronavei oficiale „Aripa Sionului” (Wing of Zion), iar cei care vor să relateze despre vizită trebuie să se deplaseze pe cont propriu și să se înregistreze în prealabil la Biroul premierului, fără garanția accesului la evenimentele oficiale. Vizita fusese programată inițial pentru săptămâna precedentă, dar a fost amânată după reprogramarea funeraliilor senatorului republican Lindsey Graham. Potrivit Biroului premierului israelian, citat de Reuters, Netanyahu va participa și la funeraliile acestuia, descris în comunicatul oficial drept „un prieten al Israelului”. Ultima vizită a lui Netanyahu la Washington a avut loc în februarie. Potrivit Axios, întâlnirea de săptămâna viitoare ar urma să fie a șaptea între Netanyahu și Trump în Biroul Oval de la revenirea liderului republican la Casa Albă, mai multe decât în cazul oricărui alt lider străin. [...]
Lovirea de către Ucraina a unui vas iranian cu „componente pentru drone și rachete” ridică miza pe ruta Caspică a livrărilor militare către Iran , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile ambasadorului Ucrainei în Israel, Yevgen Korniychuk, într-un interviu pentru N12. Incidentul a avut loc sâmbătă, în Marea Caspică . Korniychuk a spus că nava lovită transporta componente pentru drone și rachete „în drum spre Iran”. Teheranul a susținut, în schimb, că vasul avea la bord bunuri civile și a acuzat Ucraina că încearcă să extindă războiul Rusia–Ucraina. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat atacul într-o postare pe X (fostul Twitter), afirmând că Ucraina a efectuat „lovituri cu rază lungă în Marea Caspică”, inclusiv asupra unor nave folosite pentru transporturi de „marfă militară” care implică Iranul. De ce contează: Ucraina tratează transporturile către Iran ca ținte militare Ambasadorul a indicat că nu este prima dată când Ucraina lovește astfel de ținte și că se așteaptă ca asemenea acțiuni să se repete, pe motiv că Kievul consideră aceste transporturi drept ținte militare legitime. În aceeași intervenție, Korniychuk a afirmat că Israelul și Ucraina „luptă împotriva aceluiași inamic”, descriind situația ca părți diferite ale „aceluiași ax al răului”. Context: declarațiile lui Trump despre Rusia și livrările către Iran Materialul notează și o declarație recentă a președintelui american Donald Trump , publicată vineri pe Truth Social, potrivit căreia Vladimir Putin l-ar fi asigurat că Rusia nu vinde arme Iranului. Trump a adăugat că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, „ar fi foarte rău pentru ei” și „cu siguranță nu în interesul lor”. Informațiile despre încărcătura navei se bazează pe declarațiile ambasadorului ucrainean; articolul nu indică o confirmare independentă a conținutului transportului. [...]
Teheranul a convocat principalul diplomat ucrainean și cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU , după un atac ucrainean asupra unei nave comerciale iraniene, potrivit Al Jazeera . Iranul avertizează că incidentul ar putea escalada războiul. Autoritățile iraniene au condamnat atacul și au anunțat că au chemat la Teheran cel mai înalt diplomat al Ucrainei, într-un gest care ridică miza diplomatică a episodului. În același timp, Iranul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze. Teheranul susține că un marinar a fost ucis în incident. Materialul este prezentat ca un reportaj din Teheran realizat de corespondentul Al Jazeera Tohid Asadi. De ce contează Prin solicitarea unei reacții a Consiliului de Securitate și prin avertismentul privind escaladarea, Iranul încearcă să internaționalizeze incidentul și să crească presiunea politică asupra Kievului. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese dacă există o reacție oficială a Ucrainei sau detalii suplimentare despre circumstanțele atacului. [...]
China anunță măsuri de răspuns după ce UE a inclus noi companii chineze în al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei , potrivit Global Times , care citează un purtător de cuvânt al Misiunii Chinei pe lângă Uniunea Europeană . Beijingul spune că a transmis din nou „reprezentări solemne” către UE și că va acționa pentru a proteja „drepturile și interesele legitime” ale companiilor vizate. Reacția vine după ce Uniunea Europeană a adăugat „companii chineze suplimentare” în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni legate de Rusia, măsură pe care partea chineză o descrie ca fiind luată „în pofida opoziției ferme” exprimate anterior de China. Miza: tensiuni suplimentare în relația economică China–UE Din perspectiva Beijingului, includerea firmelor și a cetățenilor chinezi pe liste de sancțiuni are un efect direct asupra relațiilor economice și a climatului de afaceri China–UE, iar China cere UE „să corecteze imediat” ceea ce numește o „greșeală” și să elimine „impactul grav” al deciziei. Misiunea Chinei la UE afirmă că partea chineză a luat „măsuri corespunzătoare” pentru a-și apăra interesele, fără a detalia public natura acestor măsuri. Poziția Chinei privind Ucraina și acuzațiile UE În declarația citată, China susține că are o poziție „obiectivă și justă” față de criza din Ucraina, că rămâne angajată în promovarea negocierilor de pace și că a avut un „rol constructiv” în avansarea unei soluții politice. Totodată, Beijingul respinge explicit ceea ce numește „transfer de vină” din partea UE și se opune „vilificării, denigrării și defăimării” Chinei în legătură cu războiul din Ucraina, precum și sancționării „nejustificate” a companiilor și cetățenilor chinezi. [...]
