Știri
Știri din categoria Externe
Un Iran democratic nu este un scenariu sigur după atacurile SUA și Israel, a avertizat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care consideră că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu rămâne imprevizibilă și periculoasă pentru Europa. Potrivit Digi24, oficialul european a declarat că războiul din regiune se extinde rapid și poate genera consecințe majore pentru securitatea continentului.
Declarația vine după ofensiva militară lansată de Statele Unite și Israel asupra Iranului, operațiune în urma căreia liderul suprem Ali Khamenei și mai mulți oficiali de rang înalt au fost uciși. Evenimentele au alimentat speculațiile privind o posibilă schimbare de regim la Teheran, idee susținută în repetate rânduri și de președintele american Donald Trump.
Kaja Kallas a încercat însă să tempereze aceste așteptări, subliniind că evoluția situației rămâne incertă. Ea a declarat că, deși un Iran democratic ar fi scenariul ideal pentru stabilitatea regională, nimeni nu poate anticipa în acest moment direcția în care va evolua conflictul.
Șefa diplomației europene a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu riscă să se extindă și să destabilizeze regiunea. Potrivit acesteia, strategia Teheranului este de a genera haos și de a implica statele vecine în conflict, ceea ce crește riscurile pentru securitatea europeană.
În acest context, Kallas a convocat o reuniune online a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene pentru coordonarea răspunsului la criză. Discuțiile au loc pe fondul unor divergențe între statele membre privind interpretarea dreptului internațional și reacția politică la conflict.
Tensiunile au crescut și după ce mai multe drone au fost interceptate în apropierea unei baze militare britanice din Cipru. Cu toate acestea, niciun stat membru al UE nu a solicitat activarea clauzei de asistență reciprocă prevăzută în tratatele europene.
Kaja Kallas a atras atenția că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea distrage atenția Occidentului de la războiul din Ucraina, pe care l-a descris drept o amenințare directă și imediată pentru Europa.
Ea a subliniat că aceleași capacități militare necesare pentru gestionarea situației din Orientul Mijlociu sunt solicitate și pe frontul ucrainean, ceea ce complică planificarea strategică a aliaților occidentali.
Totodată, oficialul european a cerut adoptarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, inclusiv o interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești. Măsura face parte dintr-un pachet de sancțiuni blocat în prezent de Ungaria.
Escaladarea conflictului a determinat și creșterea abruptă a prețului petrolului pe piețele internaționale. În paralel, Uniunea Europeană coordonează operațiuni de repatriere pentru cetățenii europeni blocați în regiune și finanțează zboruri speciale pentru evacuarea acestora.
Kaja Kallas a concluzionat că situația actuală reprezintă „un moment periculos pentru Europa”, atât din perspectiva securității regionale, cât și a stabilității economice.
Recomandate
Conflictul dintre SUA, Israel și Iran escaladează rapid , cu bombardamente masive asupra Iranului și Libanului, atacuri asupra unor obiective americane din regiune și peste o mie de civili uciși de la începutul confruntărilor, potrivit informațiilor publicate de TVR Info . Președintele american Donald Trump susține că forțele aeriene și navale ale Iranului au fost „distruse” în urma operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel. Operațiunile militare continuă în a cincea zi a conflictului, după ce Israelul a lansat un nou val de lovituri asupra unor obiective militare din Iran. Atacurile ar fi vizat inclusiv structuri asociate cu conducerea politică și religioasă a țării, printre ele și un complex legat de organismul responsabil cu alegerea viitorului lider suprem iranian. Atacuri și riposte în mai multe state din regiune Conflictul s-a extins în mai multe puncte din Orientul Mijlociu, fiind raportate atacuri și asupra unor obiective americane sau ale aliaților Washingtonului. Printre cele mai importante incidente: o dronă a lovit zona consulatului SUA din Dubai , provocând un incendiu într-o parcare din apropierea clădirii; o rachetă balistică a lovit baza aeriană americană Al Udeid din Qatar , fără victime; instalații petroliere și infrastructură din Emiratele Arabe Unite au fost vizate de drone; Arabia Saudită a anunțat că a interceptat două rachete de croazieră și nouă drone . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că reprezentanțele diplomatice americane sunt vizate de „atacuri directe”. Bombardamente în Iran și Liban Forțele israeliene continuă bombardamentele asupra unor poziții considerate asociate Iranului sau Hezbollah. În Liban, loviturile aeriene au vizat mai multe zone din apropierea Beirutului și orașul Baalbek. Potrivit autorităților libaneze: cel puțin cinci persoane au murit și 15 au fost rănite într-un atac asupra unei clădiri rezidențiale; alte lovituri aeriene au provocat victime în localități din apropierea capitalei libaneze. Armata israeliană a emis avertismente pentru civilii din sudul Beirutului să evacueze zonele unde sunt suspectate facilități ale Hezbollah. Operațiunea militară a SUA Statele Unite participă la operațiunea militară denumită „Furia epică”, în cadrul căreia au fost mobilizați zeci de mii de militari și o forță navală majoră. Potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), operațiunea implică: peste 50.000 de militari americani ; aproximativ 200 de avioane de luptă ; două portavioane și bombardiere strategice B-2, B-1 și B-52. Oficialii americani susțin că au lovit peste 2.000 de ținte în Iran , inclusiv instalații de rachete, sisteme de apărare aeriană și infrastructură militară. Bilanțul victimelor și efectele regionale Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului citate de presa internațională, cel puțin 1.097 de civili au fost uciși în Iran de la începutul conflictului. În paralel: mai multe țări își evacuează cetățenii din regiune; SUA au închis temporar unele ambasade; companiile aeriene au anulat zeci de zboruri către state din Orientul Mijlociu. Tensiunile au afectat și traficul maritim din Golful Persic, iar Donald Trump a anunțat că marina americană ar putea escorta petrolierele prin Strâmtoarea Hormuz , dacă situația o va impune. [...]
Premierul spaniol Pedro Sánchez s-a poziționat drept cel mai vocal lider european împotriva atacurilor SUA asupra Iranului , criticând deschis operațiunea și provocând o confruntare diplomatică directă cu președintele american Donald Trump, potrivit unei analize publicate de Politico . Reacția Madridului a fost una dintre cele mai ferme din Uniunea Europeană, într-un moment în care majoritatea liderilor europeni au evitat o condamnare directă a Washingtonului. Pedro Sánchez a descris ofensiva militară drept „o intervenție nejustificată și periculoasă” și o încălcare a dreptului internațional, acuzând Statele Unite și Israelul că au acționat unilateral, fără consultarea comunității internaționale. Poziția sa amintește de opoziția exprimată de fostul președinte francez Jacques Chirac în 2003, când Parisul s-a opus invaziei americane în Irak invocând principiile dreptului internațional și ale multilateralismului. Tensiunile au escaladat rapid după ce guvernul spaniol a decis să limiteze utilizarea bazelor militare de pe teritoriul Spaniei pentru operațiuni împotriva Iranului. Instalațiile de la Morón de la Frontera și Rota, operate împreună cu Statele Unite, nu pot fi folosite pentru atacuri militare, ci doar pentru operațiuni cu caracter umanitar. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a subliniat că forțele americane trebuie să acționeze „în cadrul dreptului internațional”. Decizia Madridului a avut efecte imediate. Potrivit datelor platformei FlightRadar24 , mai multe aeronave militare americane, inclusiv avioane de realimentare Boeing KC-135, au părăsit bazele spaniole în weekend și au fost relocate către baza Ramstein din Germania. Răspunsul lui Donald Trump a fost dur. Președintele american a criticat guvernul spaniol, pe care l-a numit „teribil” și „neprietenos” , și a amenințat cu întreruperea relațiilor comerciale cu a patra economie a Uniunii Europene. Trump a sugerat chiar posibilitatea unui embargo economic, afirmând că Washingtonul ar putea „opri orice afacere legată de Spania”. În interiorul Uniunii Europene, Spania a încercat să convingă statele membre să condamne explicit atacul asupra Iranului și să invoce încălcarea Cartei ONU. Ministrul spaniol de externe José Manuel Albares a pledat pentru reducerea tensiunilor și reluarea negocierilor diplomatice. Pe plan intern, poziția dură a lui Sánchez apare într-un context politic dificil. Guvernul socialist se confruntă cu scandaluri de corupție și cu rezultate slabe în unele alegeri regionale. Analiștii consideră însă că disputa internațională îi oferă premierului ocazia de a se prezenta drept un apărător al multilateralismului și al dreptului internațional înaintea alegerilor naționale care trebuie organizate până în iulie 2027. În același timp, guvernul spaniol insistă că opoziția față de intervenția militară nu înseamnă sprijin pentru regimul iranian, pe care Sánchez l-a descris drept „detestabil”. Mesajul Madridului rămâne însă clar: orice război trebuie autorizat de Consiliul de Securitate al ONU și susținut de mecanismele dreptului internațional. [...]
Europa ar putea deveni țintă indirectă în conflictul dintre Iran și SUA , după avertismentul transmis de Teheran către statele UE să nu se implice militar, potrivit unui interviu acordat de expertul Flavius Caba pentru Știrile ProTV . Mesajul iranian – „dacă vă implicați, vom răspunde” – vine pe fondul unei relații deja tensionate între Bruxelles și Teheran. Flavius Caba , președintele Institutului de Studii Politice și Economice în Orientul Mijlociu, explică faptul că relațiile erau la un minim istoric încă înaintea izbucnirii războiului. Uniunea Europeană a desemnat Gardienii Revoluției drept organizație teroristă, iar Iranul a răspuns declarând armatele statelor UE drept entități teroriste. Ce riscuri sunt luate în calcul Potrivit expertului, cel mai probabil scenariu nu vizează un atac militar direct, ci amenințări asimetrice: activarea unor celule teroriste „în adormire”; acțiuni de tip „lup singuratic” pe teritoriul european; presiune indirectă prin rețele afiliate Iranului. „Probabil, acțiunile principale la care ar trebui să fim atenți sunt cele de tip terorist”, avertizează Caba. Un alt risc major ar putea apărea în cazul destabilizării interne a Iranului. Un eventual colaps sau un război civil ar putea genera un nou val migraționist spre Europa. Scenariul militar direct, puțin probabil Deși Iranul deține rachete balistice capabile să atingă ținte din Europa, expertul consideră că o confruntare directă este improbabilă. În plus, în cazul unui atac, ar putea interveni sistemele de apărare antirachetă, inclusiv scutul de la Deveselu . Concluzia analizei este că Teheranul nu are interesul deschiderii unui nou front cu statele europene, însă ar putea recurge la instrumente indirecte de presiune, într-un context regional tot mai volatil. [...]
Emiratele Arabe Unite cer Statelor Unite, Iranului și Israelului să revină la negocieri , avertizând că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să destabilizeze întreaga regiune. Potrivit Euronews , apelul a fost lansat în a cincea zi a războiului, într-un moment în care confruntările militare continuă să se intensifice. Apel diplomatic pentru oprirea escaladării Ministrul de stat pentru Cooperare Internațională al Emiratelor Arabe Unite, Reem Bint Ebrahim Al Hashimy , a declarat că revenirea la dialog este singura soluție realistă pentru a evita extinderea conflictului . Oficialul a subliniat că Abu Dhabi nu dorește extinderea confruntării și consideră că soluțiile militare nu aduc stabilitate durabilă în regiune. „ Revenirea la masa negocierilor este singura cale rațională de urmat ”, a afirmat Al Hashimy în cadrul primei conferințe de presă susținute după izbucnirea conflictului. În același timp, Emiratele Arabe Unite au condamnat ceea ce au numit „atacurile flagrante ale Iranului” , dar au insistat că teritoriul lor nu trebuie folosit pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. Atacuri cu rachete și drone asupra Emiratelor Autoritățile de la Abu Dhabi au anunțat că sistemele de apărare aeriană ale țării au respins sute de atacuri cu rachete balistice și drone de la începutul conflictului. Potrivit Ministerului Apărării al Emiratelor Arabe Unite, până acum au fost lansate către teritoriul lor: 186 de rachete balistice 812 drone Brigadierul Abdul Nasser Al Humaidi , purtător de cuvânt al ministerului, a declarat că apărarea aeriană a țării rămâne capabilă să respingă astfel de atacuri. Oficialul a afirmat că Emiratele dispun de capacitățile militare și stocurile de muniție necesare pentru a se apăra, indiferent de durata conflictului. Emiratele încearcă să evite extinderea războiului În ciuda tensiunilor, Abu Dhabi încearcă să mențină o poziție echilibrată, cerând deopotrivă dialog diplomatic și stabilitate regională . Apelul Emiratelor Arabe Unite se alătură altor inițiative diplomatice lansate în ultimele zile, inclusiv eforturilor Chinei de a trimite un emisar special în Orientul Mijlociu pentru medierea conflictului. [...]
China a anunțat trimiterea unui emisar special în Orientul Mijlociu pentru a încerca medierea conflictului , marcând prima inițiativă diplomatică oficială a Beijingului după declanșarea războiului dintre Iran și coaliția formată din Statele Unite și Israel. Potrivit HotNews , anunțul a fost făcut de ministrul chinez de Externe, Wang Yi , în a cincea zi a conflictului care s-a extins rapid în regiune. Declarația a venit în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său saudit, prințul Fayçal ben Farhane. Șeful diplomației chineze a precizat că Beijingul va trimite un emisar special pentru Orientul Mijlociu , care va vizita mai multe state din regiune pentru a încerca să faciliteze dialogul și să reducă tensiunile. Autoritățile chineze nu au anunțat deocamdată identitatea diplomatului și nici lista țărilor în care acesta va merge. Inițiativa apare într-un moment în care conflictul s-a intensificat după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului , iar temerile privind extinderea războiului la nivel regional sunt în creștere. Wang Yi a subliniat că Beijingul susține respectarea suveranității Iranului , dar în același timp a cerut tuturor actorilor implicați să evite escaladarea și să revină la negocieri. În mesajul transmis în cadrul discuției cu Arabia Saudită, ministrul chinez de Externe a insistat asupra rolului pe care China încearcă să îl joace în actuala criză: Beijingul se declară o „forță pentru pace” în regiune; China cere oprirea operațiunilor militare și reluarea dialogului; autoritățile chineze spun că sunt pregătite să joace un rol „constructiv” în mediere . China este unul dintre principalii parteneri economici și politici ai Iranului , iar poziția sa diplomatică este urmărită cu atenție de statele implicate în conflict. În ultimii ani, Beijingul a încercat să își consolideze influența în Orientul Mijlociu inclusiv prin inițiative de mediere, precum acordul de reconciliere dintre Iran și Arabia Saudită anunțat în 2023. Prin trimiterea unui emisar special, China încearcă acum să se implice direct în gestionarea uneia dintre cele mai grave crize de securitate din regiune din ultimii ani. [...]
Numărul rachetelor lansate de Iran asupra Israelului este în scădere de la o zi la alta , potrivit declarațiilor armatei israeliene citate de HotNews , care afirmă că această evoluție ar fi rezultatul operațiunilor militare împotriva infrastructurii de lansare a rachetelor iraniene. Oficialii israelieni spun că au distrus sute de lansatoare balistice și stocuri de armament, ceea ce ar fi redus capacitatea Teheranului de a continua atacurile la aceeași intensitate. Declarația a fost făcută miercuri seara de locotenent-colonelul Nadav Shoshani , purtător de cuvânt al armatei israeliene. Potrivit acestuia, forțele israeliene ar fi neutralizat aproximativ 300 de lansatoare de rachete balistice , iar loviturile asupra acestor instalații ar explica diminuarea ritmului atacurilor. Oficialul militar a descris evoluția atacurilor în mai multe etape: în prima zi a conflictului , Iranul a lansat multe zeci de rachete; ulterior, tirurile au scăzut la câteva zeci pe zi ; în prezent, numărul atacurilor este mult mai mic , potrivit armatei israeliene. În total, de la începutul confruntării, Iranul ar fi lansat câteva sute de proiectile asupra regiunii, dintre care zeci sau chiar câteva sute au vizat direct Israelul , a mai spus Shoshani. Armata israeliană afirmă că, pe lângă atacurile directe din Iran, au existat și alte surse de atac . Miercuri, au fost raportate două bombardamente simultane provenite din Iran și Liban , în timp ce din Irak ar fi fost lansate doar câteva drone. Potrivit oficialilor israelieni, majoritatea tirurilor continuă să provină din Iran și din zone controlate de Hezbollah . Declarațiile armatei israeliene nu au fost confirmate independent, iar autoritățile iraniene nu au comentat imediat aceste estimări privind reducerea numărului de rachete lansate. [...]
