Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „finalizarea acordurilor”, ridicând pragul politic pentru reluarea negocierilor și reducând șansele unui summit rapid care să deblocheze discuțiile de pace, potrivit HotNews.
Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că președintele rus se poate întâlni cu omologul său ucrainean doar „în scopul finalizării acordurilor privind războiul”, conform relatărilor din presa de stat, citate de Reuters.
Peskov a insistat că o astfel de întâlnire trebuie să aibă un „motiv” și să fie „productivă”, iar singurul obiectiv acceptabil ar fi închiderea unor înțelegeri deja pregătite. În același timp, el a susținut că un summit ar necesita „voință politică” din partea Kievului, pe care Kremlinul spune că „deocamdată” nu o vede.
În declarațiile sale, Peskov a mai afirmat că Putin ar fi „gata pentru o întâlnire la Moscova în orice moment”, dar în cadrul condiției enunțate: întâlnirea să fie etapa finală a procesului, nu un instrument de relansare a negocierilor.
Declarațiile vin după ce ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a spus că Ucraina a cerut Turciei să găzduiască o întâlnire între cei doi lideri pentru a revigora negocierile ajunse în impas. Sîbiha nu a precizat cum a răspuns Ankara solicitării.
Pe aceeași linie, președinția turcă a transmis că Recep Tayyip Erdogan i-a spus secretarului general al NATO, Mark Rutte, că Turcia depune eforturi pentru relansarea negocierilor și pentru a-i aduce la aceeași masă pe liderii părților aflate în război. (Context suplimentar în materialele HotNews: aici și aici.)
Peskov a mai declarat că Rusia este pregătită pentru noi discuții privind o soluționare a războiului cu negociatorii americani „chiar și mâine”.
În același set de declarații, el a reiterat obiectivul Rusiei în război, descris de Moscova drept „operațiune militară specială”, invocând „interese vitale” și necesitatea de a se proteja de atacuri ucrainene asupra țintelor energetice și a altor obiective, pe care le-a caracterizat drept „pericolul terorismului din regiunea Kievului” (formulare atribuită Kremlinului).
Recomandate
Avertismentele privind o „mobilizare discretă” de 300.000 de militari în Rusia și posibile atacuri hibride asupra infrastructurii din state NATO ridică riscurile de securitate cu efecte economice directe în Europa , inclusiv prin presiune suplimentară pe costurile de protecție a rețelelor critice și pe industria de apărare, potrivit Adevărul . În parlamentul polonez, premierul Donald Tusk a spus că Rusia ar putea pregăti atacuri hibride împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv împotriva Poloniei, cu scopul de a slăbi hotărârea țărilor NATO de a activa prevederile Alianței în cazul unei agresiuni. Tusk a adăugat că astfel de acțiuni ar putea fi prezentate drept „accidentale” și ar putea coincide cu „schimbări politice în anumite țări europene”, fără să indice despre ce state ar fi vorba. Declarațiile sunt atribuite de Adevărul publicației The Sun, care a relatat pe această temă ( The Sun ). Presiune pe flancul estic și vulnerabilități de infrastructură Avertismentele vin după ce Polonia a ridicat avioane de luptă ca răspuns la un atac rusesc în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei poloneze. În același timp, oficiali occidentali citați în material avertizează că Rusia ar putea intensifica lansările de drone și rachete către teritoriul statelor NATO pentru a testa reacția Alianței. Riscurile menționate includ atacuri hibride asupra infrastructurii esențiale, inclusiv sabotaj asupra unor obiective importante, precum și amenințări la adresa conductelor submarine și a cablurilor de comunicații — zone unde o perturbare poate produce efecte economice în lanț, de la energie la telecomunicații. Scenariul unei mobilizări de 300.000 de oameni și incertitudinile din jurul lui În paralel, șefi ai serviciilor de informații susțin că Moscova ar putea pregăti o „mobilizare discretă” de aproximativ 300.000 de militari după alegerile pentru Duma de Stat. Evaluările citate indică faptul că Kremlinul ar putea folosi rezultatele scrutinului pentru a susține că populația sprijină continuarea războiului. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Rusia ar trebui să își modifice practicile de recrutare pentru a susține efortul militar, inclusiv printr-o eventuală chemare obligatorie a rezerviștilor, pe fondul unui dezechilibru între pierderi și recrutare. ISW notează însă că nu este clar când și sub ce formă ar putea fi dispusă o nouă mobilizare și că negările oficiale nu exclud o astfel de posibilitate. Pe 18 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că autoritățile ruse nu intenționează să organizeze o mobilizare secretă după alegeri. Reacții în Europa: măsuri de protecție a infrastructurii În contextul acestor temeri, Franța a anunțat măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a industriei de apărare împotriva unor eventuale acte de sabotaj, potrivit materialului. Separat, Adevărul notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar intenționa să recruteze încă 300.000 de militari până la sfârșitul anului 2026 și alți 300.000 în 2027. În ansamblu, informațiile rămân în zona evaluărilor și avertismentelor (nu a unor decizii confirmate public), dar ele conturează un risc operațional în creștere pentru statele de pe flancul estic și pentru infrastructura europeană — risc care, dacă se materializează, poate accelera cheltuielile de securitate și poate amplifica incertitudinea pentru companii în sectoare sensibile. [...]
Un nou val de plecări din Rusia, alimentat de teama unei mobilizări, începe să pună presiune pe țările vecine și pe rețelele de sprijin pentru emigranți, pe fondul unor semnale că autoritățile pot înăspri rapid regulile de ieșire din țară, potrivit Antena 3 . În paralel cu alegerile pentru Duma de Stat (vineri–duminică), solicitările urgente de asistență pentru emigrare și relocare au crescut puternic, iar căutările online pentru „cum să pleci” au atins maximele din 2023 încoace. Mișcarea este legată de suspiciunile – formulate de critici ai Kremlinului și de mai multe guverne occidentale – că Moscova ar putea anunța o nouă mobilizare după încheierea alegerilor, pentru a evita un cost electoral imediat. Vladimir Putin a respins public zvonurile, numindu-le „o prostie totală”. Semnale operaționale: restricții automate la ieșirea din țară Un element cu impact direct pentru cei vizați este extinderea mecanismelor administrative care pot bloca plecarea. În material se arată că a fost introdus un registru electronic al ordinelor de recrutare, iar interdicția de a părăsi Rusia ar intra automat în vigoare odată cu emiterea unei convocări. În plus, sunt menționate notificări de mobilizare trimise „zeci de mii” de persoane, cu pașii de urmat dacă sunt chemate sub arme. Antena 3 relatează și un caz din Krasnodar, unde un bărbat de 24 de ani din regiunea Rostov ar fi fost reținut la controlul pașapoartelor și ar fi primit o notificare care îi interzicea să părăsească țara, descris ca primul astfel de caz raportat la acel punct de trecere. Cererea de relocare și „barometrul” căutărilor online Potrivit organizațiilor care ajută rușii să se mute în străinătate, numărul solicitărilor zilnice de asistență pentru relocare a crescut de la aproximativ 70 la 120 din luna iulie. În același timp, căutările pe Yandex și Google pentru expresiile „cum să pleci” și „mobilizare” au atins, în această vară și în primele zece zile din septembrie, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, conform unei analize realizate de presa rusă independentă. Jan Slovitsky, activist pentru drepturile omului și coordonator al proiectului anti-război Ark , a pus valul de plecări pe seama lecțiilor din 2022 și a descris o stare de panică amplificată din iulie, inclusiv pe fondul temerilor legate de mobilizare și de accesul la internet. Unde pleacă și cât de mare este valul Destinațiile principale sunt țări unde rușii pot călători fără viză, precum Armenia, Georgia și Kazahstan. Erevanul a transmis în ultimele zile că este pregătit să sprijine rușii care sosesc. Dimensiunea exactă a valului actual nu este cunoscută, însă este descris ca probabil mai redus decât exodul din 2022, când între 600.000 și 700.000 de persoane au părăsit Rusia în câteva săptămâni după anunțarea mobilizării parțiale, potrivit estimărilor independente citate. Materialul mai notează că mobilizarea parțială din 2022 nu a fost anulată oficial, iar cei chemați atunci sub arme nu au fost demobilizați. În plan politic, alegerile pentru Duma de Stat (18–20 septembrie) includ doar partide care susțin războiul din Ucraina, iar partidului Iabloko – care cerea încetarea imediată a focului și negocieri de pace – i-a fost interzis să participe, printr-o decizie a Curții Supreme din august. [...]
Vladimir Putin a transmis că Rusia vrea să reia cooperarea cu vecinii europeni , o poziționare cu potențial impact asupra climatului de risc din regiune, urmărită atent de piețele de energie, transport și asigurări. Declarația a fost făcută în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru industria militară , potrivit news.ro , care citează agenția TASS. „Suntem pregătiţi să cooperăm şi să restabilim relaţiile cu vecinii noştri europeni”, a declarat şeful statului rus. Mesajul vine într-un context în care relațiile dintre Rusia și statele europene au rămas puternic tensionate, iar orice semnal privind o posibilă detensionare este relevant pentru companii și investitori prin prisma riscurilor geopolitice care se reflectă în costuri (de la energie și logistică până la finanțare și asigurări). În același material este amintit că Rusia se învecinează cu mai multe state europene, între care Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus și Ucraina. News.ro nu oferă detalii despre pași concreți sau un calendar pentru o eventuală relansare a relațiilor. [...]
Turcia încearcă să reducă riscul pentru transportul comercial din Marea Neagră după ce a transmis Rusiei și Ucrainei un proiect de memorandum de înțelegere menit să oprească atacurile asupra navelor comerciale, potrivit HotNews . O sursă diplomatică turcă a declarat pentru AFP că Ankara a trimis „un protocol de înțelegere – o versiune preliminară” ambelor părți, cu obiectivul de a găsi „o soluție la atacurile din Marea Neagră”. Inițiativa vine după ce, la începutul lunii august, Turcia ceruse deja instituirea unui „moratoriu”, pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susținut însă că o astfel de măsură ar fi „imposibil de monitorizat”. Presiune directă asupra flotei comerciale: nave turce vizate în vară Potrivit Camerei de Comerț Maritim din Turcia (Imeak), aproximativ 25 de nave turce — majoritatea sub pavilion străin — au fost ținta unor atacuri în timpul verii. La finalul lunii august, Ankara l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei în Turcia după atacul asupra unei nave turce în Marea Neagră și asupra unei a doua nave venite să o remorcheze. Atacuri recente și miza economică: exporturile, în centrul confruntării Tot joi, Ucraina a acuzat Rusia că a lovit cu o dronă o navă civilă sub pavilion tanzanian, în drum spre un port ucrainean, iar autoritatea portuară ucraineană a transmis pe Telegram că în urma atacului căpitanul a fost ucis și alți trei membri ai echipajului au fost răniți. Ministerul rus al Apărării a afirmat, în raportul său zilnic, că a lovit o navă la 11 kilometri în largul portului Odesa , despre care susține că transporta o încărcătură „destinată aprovizionării forțelor armate ucrainene”. În ultimele luni, Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile cu drone asupra navelor de marfă din Marea Neagră, fiecare încercând să perturbe exporturile celeilalte părți și să îi afecteze economia. Conform informațiilor citate, atacurile Moscovei au blocat în mare parte exporturile agricole ucrainene pe mare, iar atacurile Kievului au forțat Rusia să caute rute alternative pentru propriile exporturi. [...]
Imaginile cu soldați înarmați în cabinele de vot ridică semne de întrebare asupra legitimității scrutinului din Rusia și alimentează disputa de reglementare internațională privind votul organizat inclusiv în teritorii ocupate, potrivit Adevărul . În paralel, autoritățile ruse susțin că procesul electoral a fost vizat de atacuri cibernetice și indică „semne” ale unei ingerințe ucrainene. În material sunt descrise imagini devenite virale în care militari înarmați inspectează alegătorii și intră în cabinele de vot, în timp ce persoane votează. Contextul este scrutinul pentru Duma de Stat , desfășurat în perioada 18–20 septembrie, inclusiv în teritorii ucrainene ocupate temporar, conform aceleiași surse. Acuzații de atacuri cibernetice și „ingerințe” ucrainene Comisia Electorală din Rusia a anunțat că a înregistrat „peste o mie” de atacuri de tip DDoS (atacuri care suprasolicită un sistem printr-un volum mare de cereri) împotriva infrastructurilor implicate în procesul electoral, conform declarațiilor președintei instituției, Ella Pamfilova , citată de agențiile de presă ruse și preluată de News.ro . Pamfilova a afirmat că atacurile ar fi fost lansate de „grupuri extrem de profesioniste şi bine coordonate”, care ar fi folosit instrumente de inteligență artificială și ar fi provenit, în mare parte, „din străinătate”. Tot ea a susținut că au existat și tentative țintite asupra infrastructurii de telecomunicații a Rusiei „în ansamblu”, care „prezintă toate semne ale unei ingerinţe ucrainene”. Comisia electorală raportase anterior, în a doua zi a scrutinului, că sistemul de vot a fost ținta unui „atac cibernetic foarte puternic” care ar fi continuat pe tot parcursul zilei. Reacția Ucrainei: „nu recunoaștem nici votul, nici rezultatele” Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a calificat alegerile organizate de Rusia drept o „farsă” și a transmis că nu recunoaște nici votul, nici rezultatele acestuia, potrivit unei declarații citate de publicația ucraineană Prm. „Aceasta este o farsă a puterii ocupante, care nu are nicio legătură cu alegerile democratice și nu creează niciun temei legal pentru extinderea jurisdicției Rusiei asupra vreunei părți a teritoriului Ucrainei” Kievul a mai susținut că niciun vot organizat „sub amenințarea armei” nu schimbă statutul teritoriilor ocupate, recunoscut la nivel internațional, și că ocupația temporară nu conferă „drepturi suverane” statului ocupant. De ce contează Dincolo de disputa politică, combinația dintre controlul militar vizibil în secțiile de votare și acuzațiile de atacuri cibernetice mută discuția în zona de reglementare și legitimitate: ce efecte juridice pot fi invocate (sau contestate) pe baza unui scrutin organizat în teritorii ocupate și în condiții descrise ca fiind coercitive. În lipsa unor verificări independente prezentate în material, rămâne neclar în ce măsură incidentele cibernetice au afectat efectiv rezultatele sau funcționarea votului electronic în regiunile menționate. [...]
Donald Trump susține că houthii au acceptat să nu atace SUA , pe fondul intensificării confruntărilor dintre Arabia Saudită și rebelii din Yemen, un risc de escaladare care poate afecta securitatea rutelor energetice și stabilitatea regională, potrivit Agerpres , care citează un reporter Fox News, la rândul său citat de AFP. Afirmația îi aparține reporterului Trey Yingst, care a spus că l-a intervievat pe președintele american și că, potrivit acestuia, SUA sunt „în contact constant” cu rebelii houthi, iar aceștia ar fi fost de acord „să nu lupte împotriva Statelor Unite”. Escaladare în jurul Riadului și avertisment al Departamentului de Stat În același timp, ostilitățile dintre Arabia Saudită, aliat al SUA, și houthii pro-iranieni s-au intensificat în weekend, după atacuri asupra capitalei saudite Riad, notează materialul. Departamentul de Stat al SUA a avertizat sâmbătă, într-o atenționare de călătorie adresată cetățenilor americani din Orientul Mijlociu, că: „Acest conflict militar are potențialul de a escalada rapid.” Ce spune Trump despre Iran și „decizia” care urmează Agerpres amintește că Trump indicase la mijlocul lunii septembrie că se află în discuții cu houthii și că aceștia ar fi cerut Statelor Unite să nu intervină. Întrebat de Fox News despre Iran, Trump a indicat că este pe cale să „ia o decizie” privind conflictul, care durează de peste șase luni, potrivit relatării lui Trey Yingst. Acesta a redat și o formulare atribuită președintelui american, potrivit căreia Iranul „ar trebui să fie atent”, în contextul deciziei pe care Trump ar urma să o ia. În plan regional, Riadul — aliat al guvernului yemenit recunoscut internațional — este vizat de atacuri aeriene „la scară largă” ale houthilor de la începutul lunii septembrie, într-un conflict reaprins în iulie, descris ca deschizând un nou front în războiul din Orientul Mijlociu. [...]
