Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „finalizarea acordurilor”, ridicând pragul politic pentru reluarea negocierilor și reducând șansele unui summit rapid care să deblocheze discuțiile de pace, potrivit HotNews.
Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că președintele rus se poate întâlni cu omologul său ucrainean doar „în scopul finalizării acordurilor privind războiul”, conform relatărilor din presa de stat, citate de Reuters.
Peskov a insistat că o astfel de întâlnire trebuie să aibă un „motiv” și să fie „productivă”, iar singurul obiectiv acceptabil ar fi închiderea unor înțelegeri deja pregătite. În același timp, el a susținut că un summit ar necesita „voință politică” din partea Kievului, pe care Kremlinul spune că „deocamdată” nu o vede.
În declarațiile sale, Peskov a mai afirmat că Putin ar fi „gata pentru o întâlnire la Moscova în orice moment”, dar în cadrul condiției enunțate: întâlnirea să fie etapa finală a procesului, nu un instrument de relansare a negocierilor.
Declarațiile vin după ce ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a spus că Ucraina a cerut Turciei să găzduiască o întâlnire între cei doi lideri pentru a revigora negocierile ajunse în impas. Sîbiha nu a precizat cum a răspuns Ankara solicitării.
Pe aceeași linie, președinția turcă a transmis că Recep Tayyip Erdogan i-a spus secretarului general al NATO, Mark Rutte, că Turcia depune eforturi pentru relansarea negocierilor și pentru a-i aduce la aceeași masă pe liderii părților aflate în război. (Context suplimentar în materialele HotNews: aici și aici.)
Peskov a mai declarat că Rusia este pregătită pentru noi discuții privind o soluționare a războiului cu negociatorii americani „chiar și mâine”.
În același set de declarații, el a reiterat obiectivul Rusiei în război, descris de Moscova drept „operațiune militară specială”, invocând „interese vitale” și necesitatea de a se proteja de atacuri ucrainene asupra țintelor energetice și a altor obiective, pe care le-a caracterizat drept „pericolul terorismului din regiunea Kievului” (formulare atribuită Kremlinului).
Recomandate
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „acorduri concrete”, ridicând miza pentru reluarea negocierilor : potrivit Euronews , președintele rus ar accepta o întrevedere cu liderul ucrainean doar dacă există premise clare pentru încheierea unor înțelegeri privind războiul. Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a susținut că o întâlnire la nivel înalt „nu ar avea sens” în lipsa unor rezultate tangibile. În viziunea Moscovei, o astfel de întrevedere trebuie să fie „productivă” și orientată exclusiv către finalizarea unor acorduri. Propunerea Ucrainei: întâlnire cu Turcia gazdă Reacția Kremlinului vine după ce Ucraina, prin ministrul de externe Andrii Sîbiga , a propus organizarea unei întâlniri între cei doi lideri, cu Turcia în rol de gazdă, într-o încercare de a relansa negocierile de pace blocate. Ce semnal transmite Moscova În același context, Peskov a reiterat că Vladimir Putin s-ar declara dispus să participe la discuții „în orice moment”, inclusiv la Moscova, însă doar dacă există un scop clar și perspective reale de progres în negocieri. În practică, condiționarea pune accentul pe rezultate pre-negociate, nu pe o întâlnire folosită ca instrument de deblocare a dialogului. [...]
UE a deblocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe doi ani , într-o decizie care întărește capacitatea de finanțare a Kievului și vine la pachet cu un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit Digi24 . Împrumutul și pachetul de sancțiuni au fost aprobate oficial joi, după ce ambasadorii UE își dăduseră acordul cu o zi înainte, în contextul în care Ungaria și-a ridicat veto-ul, deschizând calea pentru adoptare. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a legat decizia de o strategie în „doi piloni”: sprijinirea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei, potrivit mesajelor publicate pe platforma X și citate în material. Ce înseamnă împrumutul pentru finanțarea Ucrainei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat aprobarea, insistând pe ideea de „siguranță financiară” pentru Ucraina după „mai bine de patru ani de război pe scară largă”. În mesajul său, Zelenski a indicat și calendarul așteptat pentru accesarea banilor: autoritățile ucrainene lucrează ca prima tranșă să fie disponibilă în lunile mai–iunie. Unde ar urma să meargă banii Potrivit lui Zelenski, fondurile ar urma direcționate către mai multe priorități, inclusiv: producția de armament; achiziția de arme de la parteneri, pe care Ucraina „încă nu le produce”; pregătirea sectorului energetic și a infrastructurii critice pentru iarna viitoare; îndeplinirea obligațiilor sociale față de cetățeni, „așa cum sunt prevăzute de lege”. Presiune suplimentară prin sancțiuni: pachetul 20 În paralel cu împrumutul, UE a aprobat și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Zelenski a transmis că acesta „trebuie urmat de alte măsuri” și a anunțat că, în cadrul întâlnirilor din Cipru, Ucraina va discuta cu partenerii despre intensificarea presiunii sancțiunilor. Tot în acest context, liderul ucrainean a menționat explorarea unui format de cooperare numit „Drone Deals”, despre care afirmă că și-a dovedit eficacitatea în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului. [...]
Prelungirea războiului din Iran poate pune sub presiune livrările americane de apărare antirachetă către Ucraina , a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski , într-un interviu citat de The Jerusalem Post , pe fondul capacității limitate de producție din SUA și al competiției pentru aceleași sisteme în Orientul Mijlociu. Zelenski a spus că Ucraina a primit „doar un număr mic” de mijloace de apărare antirachetă din SUA, explicând că producția americană „nu este atât de mare”. În acest moment, potrivit lui, nu au existat întreruperi nici în livrări, nici în furnizarea de informații, însă un conflict prelungit sau o întârziere a unui armistițiu ar crește riscurile pentru accesul Ucrainei la interceptori antirachetă, inclusiv pentru sistemele Patriot . PURL, mecanismul prin care Ucraina își asigură o parte din armament În interviul acordat CNN, Zelenski a indicat că Ucraina a reușit să obțină armament american prin programul PURL, în cadrul căruia țări NATO pot finanța achiziția de arme pentru Kiev. El a menționat explicit posibilitatea de a include în acest program rachete antibalistice pentru Patriot și „alte arme”, pe care Ucraina nu le poate obține în același mod de la vecinii europeni. „Prin acest program, putem include și cumpăra rachete antibalistice pentru sistemele Patriot și alte arme, ceea ce este foarte important pentru noi. Nu avem asta... cu vecinii noștri europeni.” În același context, Zelenski a avertizat că „toate aceste pachete sunt în pericol” din cauza escaladării din Orientul Mijlociu și a războiului cu Iranul. Export de expertiză anti-drone către state din Golf Separat de riscul privind livrările americane, Zelenski a spus că Ucraina pune la dispoziția țărilor din Orientul Mijlociu experiența acumulată în patru ani de contracarare a dronelor folosite de Rusia, „multe dintre ele proiectate de Iran”. Potrivit lui, Ucraina a semnat acorduri cu: Arabia Saudită Qatar Emiratele Arabe Unite Zelenski a adăugat că Ucraina vrea să continue cooperarea și cu alte state, inclusiv prin livrarea de expertiză și misiuni de instruire. [...]
Rusia susține că a primit invitație la summitul G20 din SUA „la cel mai înalt nivel”, o afirmație care, dacă se confirmă, ar indica o posibilă recalibrare a modului în care Occidentul gestionează prezența Moscovei în principalele formate economice globale, în pofida restricțiilor impuse după invazia Ucrainei. Informația este prezentată de Digi24 , care citează TVP World. Potrivit declarațiilor viceministrului rus de externe Alexander Pankin , făcute pentru agenția de stat TASS, summitul G20 este programat să aibă loc în decembrie, la Miami, în Florida, iar Moscova ar fi fost invitată să participe „la cel mai înalt nivel”. Oficialul a precizat însă că nu a fost luată încă o decizie privind persoana care va reprezenta Rusia. „Există o invitație de a participa la cel mai înalt nivel, dar vom vedea mai aproape de data respectivă. Dumnezeu știe ce se va întâmpla până atunci.” Confirmare lipsă din partea Washingtonului Statele Unite nu au confirmat dacă a fost transmisă o invitație Rusiei și nici la ce nivel ar urma să participe, potrivit informațiilor din articol. În acest context, rămâne neclar dacă este vorba despre o invitație formală, despre o comunicare preliminară sau despre o interpretare a părții ruse. Context: Rusia, membră G20, dar cu participare restricționată G20 reunește principalele economii ale lumii pentru discuții despre stabilitatea și dezvoltarea economică globală. Grupul include 19 țări și Uniunea Europeană. Rusia este în continuare membră a G20, însă țările occidentale i-au restricționat participarea la acest forum după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 . Vladimir Putin a participat ultima oară în persoană la un summit G20 în 2019, mai notează Digi24. [...]
Turcia obligă platformele digitale să verifice vârsta utilizatorilor după ce parlamentul a adoptat o lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani, potrivit Antena 3 . Măsura mută o parte din responsabilitatea de conformare către companiile de tehnologie, care vor trebui să implementeze sisteme de verificare a vârstei. Legea a fost adoptată miercuri seara, iar agenția de stat turcă Anadolu a relatat că interdicția vizează înregistrarea pe rețelele sociale a persoanelor sub 15 ani. Postul turc de știri NTV a precizat că platformele digitale au obligația de a introduce mecanisme de verificare a vârstei. Ce obligații apar pentru platforme și ce instrumente primesc părinții Conform informațiilor citate de NTV, pachetul de măsuri include și componente operaționale legate de control parental și reacția la conținut nociv: părinții vor avea instrumente pentru a controla timpul petrecut în fața ecranelor și cheltuielile online; „în caz de urgență”, principalele platforme de socializare vor trebui să intervină în termen de o oră de la difuzarea conținutului dăunător. Când intră în vigoare Legea va intra în vigoare la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial, potrivit Anadolu. Detalii despre forma exactă a verificării vârstei sau despre sancțiuni nu apar în textul sursei. Context: măsura câștigă teren și în Europa Antena 3 notează că mai multe țări dezbat interzicerea accesului persoanelor sub 15 ani la rețelele sociale. În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron , a cerut recent instituirea unei „zile fără conexiune” lunar pentru tineri, înaintea unei reuniuni de coordonare la nivel european pe tema restricțiilor pentru minori. Tot săptămâna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și liderii a 12 state din UE au discutat despre o restricție similară privind accesul copiilor la rețelele sociale, potrivit informațiilor din articol. [...]
Economia Rusiei riscă un șoc bugetar și financiar pe fondul războiului și al scăderii veniturilor din energie , potrivit unei analize publicate de Libertatea , care citează evaluări ale serviciului suedez de informații militare și ale Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW). Miza pentru mediul de afaceri și piețe este că presiunea combinată a cheltuielilor de război, sancțiunilor și dependenței de petrol și gaze poate împinge economia către o ajustare abruptă, nu doar către o încetinire graduală. În material, Thomas Nilsson, șeful serviciului suedez de informații militare, susține că modelul actual nu este sustenabil, în condițiile în care Rusia produce echipamente pentru război care sunt apoi distruse pe câmpul de luptă. El indică probleme structurale inclusiv în industria de apărare: corupție și dependență de creditele băncilor de stat, menționând că sectorul ar înregistra pierderi dacă este exclusă producția de drone. Date contestate și risc de decizii luate „pe întuneric” Un element central al evaluării este acuzația că Rusia ar manipula sistematic datele economice pentru a proiecta imaginea unei economii „reziliente”, inclusiv către aliații Ucrainei. În acest context, Nilsson speculează că inclusiv Vladimir Putin ar putea să nu primească o imagine reală a situației economice, din cauza modului în care funcționează sistemul de raportare într-un regim autoritar. Tot Nilsson avansează ideea că inflația reală ar putea fi „mai aproape de 15%” decât de cifra oficială de 5,86% și conturează două scenarii pentru economie: „un declin pe termen lung” sau „un șoc”, cu o posibilă „catastrofă financiară”. Semnale din buget: deficit mare și venituri energetice în scădere ISW notează, potrivit articolului, că evaluările serviciului suedez sunt în linie cu analizele sale pe termen lung și vorbește despre „provocări considerabile” pentru economia Rusiei, inclusiv eforturi de mușamalizare pentru a menține percepția că războiul poate continua pe termen nedefinit. În același timp, sunt prezentate și date bugetare recente: în ianuarie 2026, bugetul Rusiei ar fi înregistrat un deficit de 1,7 trilioane de ruble (22 de miliarde de dolari, aprox. 101 miliarde lei), iar veniturile ar fi scăzut cu aproape 12%, până la 31 miliarde de dolari (aprox. 143 miliarde lei). Scăderea este pusă în principal pe seama prăbușirii câștigurilor din exporturile de petrol și gaze cu 50%, până la aproximativ 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei), potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate în articol. Putin a recunoscut, într-o ședință de guvern, existența unor probleme economice și a spus că în ianuarie PIB-ul Rusiei a fost cu 2,1% mai mic față de anul trecut, cerând măsuri ferme pentru revenirea la o „creștere sustenabilă”. De ce contează Pentru investitori și companii, combinația dintre deficit bugetar ridicat și scăderea veniturilor din energie sugerează o presiune mai mare pe finanțarea statului și pe stabilitatea macroeconomică, într-o economie descrisă ca dependentă de exporturile de combustibili fosili. În plus, dacă datele sunt într-adevăr cosmetizate, riscul operațional crește: deciziile de politică economică pot fi luate pe baza unor indicatori distorsionați, ceea ce poate amplifica volatilitatea atunci când ajustarea devine inevitabilă. În finalul materialului este menționat și oligarhul Oleg Deripaska , apropiat al lui Putin, care le-ar fi cerut rușilor să „strângă rândurile” și să muncească mai mult, pe fondul ideii că „lumea s-a schimbat”, potrivit Fontanka. [...]
