Știri
Știri din categoria Externe
Un radar a adus unei comune italiene peste 2 milioane de euro în patru ani, un nivel de încasări care reaprinde discuția despre folosirea aparatelor de măsurare a vitezei ca instrument de siguranță rutieră sau, mai degrabă, ca mecanism de alimentare a bugetelor locale, potrivit Antena 3.
Colle Santa Lucia, un sat din Dolomiții italieni (zona Belluno, regiunea Veneto), cu aproximativ 300 de locuitori, a încasat peste 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei) între 2021 și 2025 cu ajutorul unui singur radar. Raportat la populație, suma echivalează cu 5.989 de euro (aprox. 29.900 lei) pentru fiecare locuitor.
Cazul este prezentat ca exemplu al felului în care comunități mici pot obține venituri foarte mari din sancțiuni rutiere, în timp ce, la nivelul marilor orașe, tendința poate fi diferită. Datele transmise de municipalități către Ministerul de Interne și analizate de organizația pentru protecția consumatorilor Codacons indică faptul că veniturile din radare au scăzut în cele mai mari 20 de orașe ale Italiei, dar localitățile mici continuă să încaseze sume importante, inclusiv de ordinul milioanelor de euro.
În acest context, mai mulți șoferi acuză autoritățile locale că folosesc radarele mai ales ca sursă de venit, nu doar pentru siguranța rutieră, notează Antena 3, care citează publicația germană hna.de.
Subiectul a ajuns și pe agenda politică: ministrul italian al Transporturilor, Matteo Salvini, a criticat folosirea „excesivă” a radarelor, iar noile reguli introduse după intervențiile sale au produs efecte diferite în funcție de zonă.
Exemplele din datele Codacons menționate în material:
Per total, veniturile din radare ale celor mai mari 20 de orașe italiene au scăzut în 2025 cu 8,9%, dar au rămas la 56,5 milioane de euro (aprox. 282,5 milioane lei).
Colle Santa Lucia nu este un caz izolat. În Galatina (aprox. 26.000 de locuitori, regiunea Lecce), autoritățile au încasat 5,3 milioane de euro (aprox. 26,5 milioane lei) doar în 2025, folosind mai multe radare, o sumă care, potrivit materialului, depășește încasările unor orașe mari din același tip de amenzi.
Separat, cinci comune de pe șoseaua de stat Telesina (care leagă Campania și Molise) au încasat împreună 2,8 milioane de euro (aprox. 14 milioane lei) din amenzi aplicate cu ajutorul radarelor.
Concluzia Codacons, citată de Antena 3, este că noile reguli introduse de guvernul condus de Giorgia Meloni nu au oprit „furtuna amenzilor” pentru șoferi, iar în multe localități mici radarele continuă să fie o sursă importantă de bani pentru administrațiile locale.
Recomandate
Iran condiționează reluarea negocierilor nucleare cu SUA de implementarea unui acord provizoriu , care ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz și oprirea conflictelor pe mai multe fronturi, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale ministrului iranian de Externe Abbas Araghchi transmise de televiziunea de stat. Araghchi a spus că discuțiile nucleare cu Washingtonul ar urma să aibă loc abia într-o etapă ulterioară și nu vor avansa dacă înțelegerea interimară propusă nu este pusă în aplicare. El a precizat că un memorandum de înțelegere nu a fost încă semnat și „încă se poate schimba”. Pe fondul acestor condiționări, oficiali americani și iranieni au exprimat optimism privind negocierile, afirmând că ambele părți au agreat un text și că un acord ar putea fi semnat chiar de duminică, conform Reuters. Miza operațională: Strâmtoarea Hormuz, redeschidere și control În declarațiile sale, Araghchi a legat explicit acordul provizoriu de redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Totodată, el a susținut că administrarea strâmtorii „nu va reveni la era de dinainte de război” și că suveranitatea asupra acesteia aparține Iranului și Omanului, adăugând că Iranul va asigura trecerea în siguranță a navelor. „Sabia noastră va atârna mereu deasupra Strâmtorii Hormuz.” Ce ar conține, potrivit Reuters, termenii de lucru ai acordului Reuters relatează, citând mai multe surse, că termenii schițați ar include un schimb între măsuri economice și pași operaționali, cu o componentă separată pentru dosarul nuclear: SUA ar urma să deblocheze imediat miliarde de dolari din active iraniene și să ridice sancțiunile asupra exporturilor de petrol iranian, în schimbul redeschiderii strâmtorii. Discuțiile despre programul nuclear ar urma să se desfășoare într-un cadru de negociere de 60 de zile, după care acesta ar fi „complet demontat”, iar stocul de uraniu puternic îmbogățit ar fi „distrus și îndepărtat”. Un oficial american a descris înțelegerea ca fiind una „bazată pe performanță”, susținând că nu vor fi eliberați bani până când Iranul „nu performează”. Araghchi a spus că abordarea preferată a Iranului pentru uraniul îmbogățit ar fi „amestecarea materialului”, adică diluarea lui. Ce urmează: posibilă semnare la Geneva Reuters mai notează că acordul ar putea fi semnat chiar duminică, de vicepreședintele SUA J.D. Vance și de președintele Parlamentului iranian Mohammad Baqer Qalibaf, iar Geneva este văzută drept cel mai probabil loc. Israel nu este parte a acestor negocieri, potrivit aceleiași relatări. [...]
Ministerul de Externe al Ungariei anunță o înăsprire a regulilor pentru cetățenie și pașapoarte diplomatice , după ce a decis să revizuiască acordările din ultimii ani, pe fondul suspiciunilor că unele au fost făcute fără eligibilitate și, în anumite cazuri, cu posibil câștig financiar, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de Laszlo Gyorgy Velkey , secretar de stat parlamentar în minister, într-o postare pe Facebook, informația fiind transmisă de agenția MTI și preluată de Agerpres . Oficialul spune că va fi lansată o anchetă internă privind persoanele străine care au primit cetățenia ungară în ultimii ani. Ce verifică MAE ungar și de ce contează Velkey afirmă că „multor persoane li s-a acordat cetățenia ungară fără o justificare sau eligibilitate valabilă” și că ministerul revizuiește bazele de date legate de cetățenie și pașapoarte diplomatice, pe măsură ce apar „zilnic noi detalii” despre cei implicați. Potrivit lui, „sute de persoane” fără o legătură semnificativă cu Ungaria ar fi primit cetățenia, iar unele cazuri ar ridica suspiciuni de câștig financiar. Oficialul susține că nu ar fi vorba de erori izolate, ci de o „metodă sistemică”. Pașapoartele diplomatice, legate de „misiuni”, nu de beneficii În același mesaj, Velkey afirmă că „unele persoane și-au returnat discret pașapoartele diplomatice înainte de alegeri”, dar că acest lucru nu le-ar înlătura răspunderea. Pentru perioada următoare, ministerul promite reguli mai stricte la eliberarea documentelor, cu accent pe justificare operațională și evaluări juridice și de securitate națională. Concret, pașaportul diplomatic ar urma să fie emis doar dacă este legat de o „misiune”, nu ca beneficiu personal sau instrument pentru dezvoltarea unor afaceri. [...]
Decizia UE de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina mută extinderea într-o fază formală, cu implicații directe de securitate și stabilitate regională , iar România își reafirmă rolul de susținător în proces, potrivit Mediafax . Președintele României, Nicușor Dan , a salutat acordul celor 27 de state membre de a începe negocierile cu cele două țări. Într-un mesaj publicat vineri seara pe Facebook, șeful statului a numit momentul „o zi de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene”. Ce s-a decis la nivelul UE Potrivit președintelui, statele membre au agreat începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina „prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale”. În limbajul procesului de aderare, „cluster” înseamnă un pachet de capitole tematice de negociere, grupate pe domenii. Mesajul României: sprijin și „expertiză” pe parcursul negocierilor Nicușor Dan a arătat că România a sprijinit cele două state „încă de la începutul parcursului lor european” și că va continua să le fie alături „cu expertiză și sprijin multisectorial”. Președintele a legat extinderea UE de consolidarea „spațiului european de democrație, securitate și prosperitate”, argumentând că o Uniune mai mare este „mai puternică și mai competitivă”. „Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană.” [...]
Deschiderea primului „cluster” de negocieri UE cu Ucraina și Moldova mută procesul de aderare într-o fază tehnică, cu obligații concrete , iar Kievul cere ca Uniunea să-și respecte angajamentele asumate, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris decizia de la Bruxelles ca pe un „sprijin politic și moral semnificativ”, într-un mesaj publicat pe X. În mesaj, Zelenski le-a mulțumit cetățenilor „care luptă pentru Ucraina” și celor care „lucrează pentru statul nostru”, precum și partenerilor și liderilor din UE. El a legat explicit efortul de apărare al Ucrainei de securitatea europeană, susținând că țara „apără întreaga Europă”. „Așa cum am spus, Ucraina face tot ce este necesar, iar este important ca și UE să-și respecte angajamentele. Deschiderea primului cluster reprezintă un sprijin politic și moral semnificativ pentru statul nostru și pentru poporul nostru.” Ce urmează procedural: startul negocierilor la Luxemburg Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova . Potrivit informațiilor din articol, negocierile vor începe luni, 15 iunie, la Luxemburg, unde UE va organiza conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Mesajul către UE și semnalul către Chișinău Zelenski a transmis că „s-au depus toate eforturile necesare” pentru deschiderea următoarelor clustere și a mulțumit Europei pentru sprijinul acordat, despre care spune că „ne ajută să salvăm vieți”. În același mesaj, liderul de la Kiev a felicitat Republica Moldova pentru pasul făcut „împreună” în procesul de aderare. [...]
SUA și Iran spun că un acord de încetare a războiului este „mai aproape ca niciodată”, dar lipsa semnăturii menține riscul de escaladare potrivit Al Jazeera , care relatează declarațiile celor două părți din 13 iunie 2026. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a afirmat că un memorandum de înțelegere cu Statele Unite pentru încheierea războiului „nu a fost niciodată mai aproape”, dar a cerut oprirea speculațiilor din presă „până la finalizarea” documentului. Formularea indică faptul că negocierile sunt avansate, însă acordul nu este încă închis procedural. Semnal politic din SUA, dar fără confirmarea unui text final În același timp, președintele SUA, Donald Trump , a redistribuit pe platforma sa Truth Social mesajul ministrului iranian. Gestul sugerează o deschidere publică față de mesajul Teheranului, după ce Trump criticase anterior Iranul pentru presupuse scurgeri către presa de stat privind detalii ale memorandumului, pe care le-a catalogat drept „știri false”. De ce contează: „aproape” nu înseamnă implementabil Pentru mediul economic și pentru piețe, diferența dintre un acord „aproape” și unul semnat rămâne esențială: până la finalizarea și asumarea oficială a unui text, riscul operațional și geopolitic rămâne ridicat, iar predictibilitatea scăzută. În informațiile publicate de Al Jazeera nu apar detalii despre calendarul semnării sau despre clauzele memorandumului. [...]
Donald Trump i-a transmis lui Benjamin Netanyahu că „e timpul să se termine războiul” și a descris viitorul acord SUA–Iran drept „un acord grozav”, într-o convorbire care, potrivit The Jerusalem Post , l-a luat prin surprindere pe premierul israelian și sugerează că Washingtonul este aproape de finalizarea înțelegerii. Informațiile provin dintr-un material Axios , citat de publicație, care indică faptul că Netanyahu nu este implicat direct în discuțiile SUA–Iran și ar fi încercat să obțină detalii prin aliații săi de la Washington, pe fondul unei înțelegeri „în așteptare”. Un oficial american de rang înalt a declarat pentru Axios că Trump l-a sunat pe Netanyahu joi seară și i-a prezentat acordul potențial ca fiind „un acord grozav”, insistând asupra încheierii conflictului. Potrivit aceleiași relatări, Netanyahu și-a exprimat îngrijorarea că înțelegerea trebuie să abordeze programul nuclear al Iranului, însă a evitat o confruntare majoră cu președintele SUA. „Acesta este acordul. Este un acord grozav și e timpul să se termine acest război.” Israelul, între rezerve și evitarea criticilor publice Axios mai notează că oficialii israelieni sunt preocupați de conținutul acordului, dar au evitat să îl critice public. Un oficial american a spus vineri, în discuții cu reporterii, că Washingtonul „înțelege scepticismul israelian”, invocând victimele provocate de Hezbollah, însă a adăugat că SUA se așteaptă ca toate părțile să participe la un proces de pace și că administrația americană este încrezătoare că Israelul va „intra în joc” în privința acordului. Miza operațională: libertatea de acțiune a Israelului Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a declarat vineri că acordul aflat în pregătire se bazează pe „evaluarea intereselor americane” făcută de Trump și a subliniat că Israelul își rezervă dreptul de a acționa independent împotriva programului nuclear iranian. Potrivit raportului, o altă îngrijorare a Israelului este că acordul ar putea limita operațiunile Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) împotriva Hezbollah în Liban. În același timp, oficialul american citat de Axios a susținut că sprijinul iranian suplimentar pentru Hezbollah ar încălca acordul, la fel ca orice atac cu rachete al Hezbollah asupra Israelului, și că beneficiile pentru Iran ar urma să fie condiționate de „livrarea” prealabilă a obligațiilor de către Teheran. [...]
