Știri
Știri din categoria Externe
Emmanuel Macron și Keir Starmer coprezidează marți o nouă reuniune a Coaliției de Voință, organizată prin videoconferință în ziua în care se împlinesc patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Digi24, întâlnirea va avea loc la ora 12:00, ora Franței, respectiv 13:00, ora României, iar anunțul a fost făcut de Palatul Élysée, citat de Le Monde.
Reuniunea are loc într-un moment simbolic: pe 24 februarie 2026 se împlinesc patru ani de la începutul războiului, conflict care intră astfel în al cincilea an. Conform comunicatului oficial, obiectivul este reiterarea angajamentului celor 35 de state participante de a sprijini Ucraina pentru „o pace solidă și durabilă”, care să garanteze securitatea atât a Ucrainei, cât și a Europei.
Coaliția reunește peste 30 de state partenere care susțin eforturile Kievului în fața agresiunii ruse. Formatul a fost activ și la începutul acestui an:
Întâlnirea de marți are loc pe fondul unor dezbateri europene privind continuarea sprijinului și eventuala consolidare a sancțiunilor împotriva Rusiei. Mesajul transmis de Paris și Londra este unul de unitate, în condițiile în care războiul se prelungește, iar perspectivele unui acord de pace rămân incerte.
Prin această nouă videoconferință, liderii Franței și Marii Britanii încearcă să mențină coeziunea statelor implicate și să transmită un semnal politic clar la marcarea a patru ani de conflict: sprijinul pentru Ucraina continuă.
Recomandate
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Chinei să-și folosească influența asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina , potrivit Ukrinform , după discuțiile de la Beijing cu președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang . Mesajul pune din nou în prim-plan rolul Beijingului ca actor extern cu pârghii politice și economice asupra Moscovei, într-un moment în care eforturile diplomatice pentru încetarea ostilităților rămân fragile. Merz a argumentat că semnalele venite din China sunt receptate la Moscova și că Beijingul ar putea contribui la schimbarea calculului Kremlinului. În declarațiile sale, cancelarul a insistat că influența Chinei nu se limitează la poziționări publice, ci include și decizii concrete care pot afecta capacitatea Rusiei de a susține războiul. „I-am rugat astăzi pe interlocutorii mei să-și folosească influența pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Beijingul poate exercita influență asupra acestui lucru. Știm, de asemenea, că semnalele din China sunt luate foarte în serios la Moscova. Acest lucru se aplică atât cuvintelor, cât și faptelor”, a spus cancelarul. Un punct central al solicitării către Beijing vizează bunurile cu dublă utilizare, adică produse și tehnologii care pot avea întrebuințări civile, dar și militare. Merz a salutat angajamentul declarat al Chinei față de pace, însă a cerut pași practici, în special prevenirea livrărilor către Rusia de astfel de bunuri care ar putea fi folosite împotriva Ucrainei, inclusiv „împotriva oamenilor din Ucraina”, conform relatării Ukrinform. Tema Ucrainei a fost inclusă și în declarația comună de presă Germania–China de după vizită, care consemnează sprijinul pentru eforturi de obținere a unei încetări a focului și a unei păci durabile „pe baza Cartei ONU și a principiilor acesteia”. În plan politic, formularea indică o încercare de ancorare a discuției într-un cadru acceptabil pentru ambele părți, dar și o presiune indirectă asupra Rusiei prin invocarea principiilor ONU. Vizita oficială a lui Merz în China a avut loc în perioada 25–26 februarie și a fost prima deplasare a acestuia la Beijing în calitate de cancelar, mai notează Ukrinform. Pe lângă Ucraina, Merz și Xi au discutat și despre Indo-Pacific , iar cancelarul a reiterat politica „o singură Chină” a Germaniei, subliniind totodată că orice demers de reunificare cu Taiwanul trebuie să fie pașnic, nu prin mijloace militare. În contextul războiului din Ucraina, această parte a agendei sugerează că Berlinul încearcă să gestioneze simultan relația cu Beijingul pe două dosare majore de securitate, fără a pierde din vedere pârghiile Chinei asupra Moscovei. [...]
La patru ani de la declanșarea invaziei ruse, Zelenski îi cere lui Donald Trump să rămână de partea Ucrainei , într-un apel direct privind continuarea sprijinului american. Potrivit G4Media , care citează MEDIAFAX și un interviu acordat postului CNN, președintele ucrainean a transmis că își dorește ca liderul de la Casa Albă „să rămână de partea noastră”, adică de partea „unei țări democratice care luptă împotriva unei singure persoane”. În interviu, Volodimir Zelenski a personalizat conflictul, afirmând că „Putin este un război” și că totul se învârte în jurul liderului de la Kremlin. Mesajul său a vizat direct rolul Statelor Unite, pe care îl consideră esențial pentru echilibrul de forțe și pentru eventualele negocieri. Liderul ucrainean a sugerat că Washingtonul ar putea exercita o presiune mai mare asupra Moscovei, subliniind că America are suficientă putere pentru a-l opri pe Vladimir Putin, dacă există voință politică. Zelenski a admis că populația Ucrainei este epuizată după patru ani de conflict, însă a respins ideea unor concesii majore. El a avertizat că acceptarea tuturor cererilor Kremlinului ar echivala cu pierderea suveranității și ar forța populația să fugă sau să accepte dominația rusă. În privința unei eventuale soluții, poziția Kievului rămâne fermă: Ucraina este dispusă să înghețe conflictul pe actualele linii ale frontului; armata nu se va retrage din zonele controlate în estul regiunii Donețk; garanțiile de securitate trebuie să includă angajamente clare privind reacția aliaților în cazul unui nou atac. Președintele ucrainean a criticat formulările generale potrivit cărora Rusia nu ar mai declanșa un alt război, cerând în schimb răspunsuri concrete despre ce vor face partenerii occidentali dacă Moscova va relua ofensiva. Pe 24 februarie 2026 s-au împlinit patru ani de la începutul invaziei ruse, denumită de Kremlin „operațiune militară specială”. Într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale, Zelenski a susținut că Rusia nu și-a atins obiectivele și că Ucraina a rezistat. „Am păstrat Ucraina și vom face tot posibilul pentru a asigura pacea și dreptatea”, a transmis el, reafirmând că lupta continuă atât pe front, cât și pe plan diplomatic. [...]
Președintele Nicușor Dan participă marți, de la ora 13:00, la reuniunea Coaliției de Voință , organizată pentru a marca patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina. Potrivit Gândul , întâlnirea are loc în format online, iar șeful statului participă prin videoconferință de la Palatul Cotroceni. Coaliția de Voință este un format informal care reunește statele ce susțin Ucraina în fața agresiunii ruse. În intervențiile anterioare din cadrul acestui mecanism, președintele României a transmis că țara noastră este dispusă să contribuie la garanțiile de securitate pentru Ucraina. Reuniunea din 24 februarie 2026 are o semnificație simbolică, marcând patru ani de la începutul invaziei ruse. Este, totodată, prima întâlnire a Coaliției după ce, în ianuarie, Marea Britanie și Franța au anunțat că sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina, după încheierea unui acord de pace și intrarea în vigoare a unui armistițiu. Participarea României la acest format confirmă poziția oficială de susținere a Kievului, într-un context regional în continuare tensionat, la patru ani de la debutul conflictului. [...]
La patru ani de la invazia rusă, Zelenski afirmă că Putin nu și-a atins obiectivele , subliniind că Ucraina și-a păstrat statalitatea și continuă lupta pentru o „pace puternică, demnă și durabilă”. „Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin a cucerit Kievul în trei zile” , a declarat ironic președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marcând împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei ruse, la 24 februarie 2022. Mesajul său face trimitere la estimările inițiale potrivit cărora capitala Ucrainei ar fi trebuit să cadă rapid în fața trupelor ruse. Zelenski a afirmat că rezistența Ucrainei „spune multe despre milioanele de oameni” care au apărat țara și a insistat că Rusia nu și-a îndeplinit obiectivele strategice. „Ne-am apărat independența, nu ne-am pierdut statalitatea. Putin nu a înfrânt poporul ucrainean, nu a câștigat acest război”, a spus liderul de la Kiev. Conflictul declanșat în 2022 este considerat cel mai sângeros din Europa de la al Doilea Război Mondial, cu sute de mii de militari uciși sau răniți de ambele părți și zeci de mii de victime civile în Ucraina. În paralel, negocierile pentru un acord de pace, desfășurate sub egida Statelor Unite, nu au produs până acum rezultate concrete. Moscova continuă să ceară concesii teritoriale, condiție respinsă categoric de Kiev. Tot marți este programată o reuniune prin videoconferință a „coaliției voluntarilor”, grup care reunește mai mulți aliați europeni ai Ucrainei, inclusiv Franța. Președintele Emmanuel Macron a reiterat sprijinul Parisului și al Uniunii Europene, amintind că blocul comunitar a mobilizat deja 170 de miliarde de euro pentru sprijinirea Kievului. Un nou împrumut de 90 de miliarde de euro, decis în decembrie, rămâne blocat de veto-ul Ungariei și Slovaciei. Zelenski a transmis un apel către negociatori: „Nu putem, nu trebuie să renunțăm”, reafirmând obiectivul unei păci „drepte” pentru Ucraina. [...]
Volodîmîr Zelenski a discutat cu președintele Israelului despre garanții de securitate pentru Ucraina , potrivit Ukrinform , după o convorbire cu Isaac Herzog axată pe pașii pentru pace și pe încheierea războiului declanșat de Rusia. Zelenski a transmis pe Telegram că i-a mulțumit lui Herzog pentru solidaritatea față de ucraineni și pentru sprijinul acordat unei rezoluții la Adunarea Generală a ONU, adoptată la împlinirea a patru ani de la începutul agresiunii ruse la scară largă. „Am vorbit cu președintele Israelului Isaac Herzog. Vă mulțumesc pentru solidaritatea cu ucrainenii și pentru sprijinirea rezoluției noastre la Adunarea Generală a ONU, la marcarea celei de-a patra aniversări de la începutul agresiunii ruse la scară largă. Apreciez asemenea cuvinte calde despre poporul nostru și despre nevoia de pace pentru Ucraina. Exact despre asta am discutat – cum să punem capăt războiului declanșat de Rusia și să oferim ucrainenilor garanții de securitate de încredere”, a scris Zelenski. Președintele ucrainean a mai spus că omologul său israelian a salutat introducerea de sancțiuni împotriva regimului iranian, în contextul în care Ucraina acuză Iranul că sprijină efortul de război al Rusiei, inclusiv prin furnizarea de drone Shahed folosite în atacuri asupra teritoriului ucrainean. În acest cadru, Zelenski a reiterat poziția Kievului privind sancționarea actorilor implicați în acte de terorism și a afirmat că Ucraina urmărește evoluțiile legate de Iran și acțiunile regimului pe care îl consideră un susținător al războiului Rusiei. Discuția are loc după ce, la 29 ianuarie, Consiliul Uniunii Europene a decis impunerea unor noi măsuri restrictive legate de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran și de sprijinul militar continuu acordat de Teheran războiului Rusiei împotriva Ucrainei. [...]
Donald Trump și Volodimir Zelenski au discutat telefonic înaintea noilor negocieri privind Ucraina , potrivit AGERPRES , care citează un oficial al Casei Albe. Convorbirea a avut loc miercuri, 25 februarie 2026, și precede o nouă rundă de contacte diplomatice programate joi, la Geneva, în Elveția, menite să pregătească negocieri trilaterale cu Rusia, așteptate în luna martie. Discuția dintre liderul de la Washington și președintele ucrainean intervine într-un moment sensibil al conflictului, pe fondul intensificării presiunilor diplomatice pentru relansarea dialogului. Potrivit sursei citate, apelul telefonic a avut rolul de a coordona pozițiile înaintea întâlnirii dintre reprezentanții celor două părți. Cine participă la negocierile de la Geneva La discuțiile programate joi vor lua parte: Rustem Umerov, negociatorul ucrainean; Steve Witkoff, emisar american; Jared Kushner, emisar american. Întâlnirea are ca obiectiv pregătirea unei formule de negociere care să includă și Federația Rusă , într-un cadru trilateral ce ar putea fi lansat în martie 2026. Geneva rămâne una dintre locațiile consacrate pentru dialoguri diplomatice sensibile, fiind frecvent aleasă pentru contacte indirecte sau preliminare. Miza momentului Noua rundă de consultări survine într-un context marcat de evoluții militare și presiuni internaționale pentru identificarea unei soluții politice. Deși detaliile convorbirii Trump–Zelenski nu au fost făcute publice, sincronizarea acesteia cu întâlnirea de la Geneva sugerează o etapă de coordonare strategică între Washington și Kiev înaintea eventualelor discuții cu Moscova. Rămâne de văzut dacă negocierile pregătite în Elveția vor conduce la stabilirea unui calendar clar pentru tratativele trilaterale din martie sau la conturarea unor parametri concreți pentru o eventuală detensionare a conflictului. [...]
