Știri
Știri din categoria Externe
Taiwanul devine testul de politică externă al summitului Trump–Xi, cu potențialul de a schimba – chiar și nuanțat – modul în care Washingtonul își formulează angajamentele de securitate în Asia, potrivit Reuters.
Președintele american Donald Trump urmează să meargă la Beijing luna viitoare, iar liderul chinez Xi Jinping a transmis că Taiwanul va fi în fruntea agendei. Este o schimbare față de întâlnirea lor din Coreea de Sud de anul trecut, când Xi ar fi evitat deliberat subiectul, notează Reuters.
Pentru Taipei, miza este dacă Trump – care și-a neliniștit partenerii printr-o abordare tranzacțională a alianțelor – ar putea „îndulci” sau reformula politica tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor concesii economice din partea Chinei, precum achiziții de aeronave sau produse agricole americane și relaxarea presiunilor economice.
SUA urmează o „politică a unei singure Chine”, prin care nu ia oficial poziție asupra suveranității Taiwanului și doar recunoaște, fără a accepta, poziția Beijingului că insula îi aparține. Washingtonul spune că „nu sprijină” independența Taiwanului, dar îl ajută să-și mențină capacitatea de autoapărare.
Experții citați de Reuters avertizează că și o modificare aparent minoră a limbajului american ar putea influența evaluarea Beijingului asupra determinării SUA de a continua sprijinul pentru insulă. Un astfel de semnal ar tulbura Taipei și ar redeschide întrebări despre angajamentele de securitate ale Washingtonului în Asia.
Reuters arată că Xi i-a cerut în 2024 președintelui de atunci, Joe Biden, ca SUA să își schimbe formularea în „ne opunem independenței Taiwanului”, de la versiunea actuală. SUA au refuzat.
Surse implicate în pregătirea vizitei lui Trump spun că, la nivel de lucru, China ar fi transmis constant semnale similare înaintea summitului, fără a oferi detalii, invocând confidențialitatea discuțiilor. Ministerul chinez de Externe și Departamentul de Stat al SUA nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters.
Oficialii taiwanezi spun că sunt în alertă. Un adjunct al ministrului din Consiliul pentru Afaceri Continentale, Shen Yu-chung, a declarat că Taiwanul va urmări dacă SUA își schimbă poziția privind Strâmtoarea Taiwan în urma întâlnirii și că Taipei va intensifica dialogul de politici cu Washingtonul.
În același timp, oficiali ai administrației Trump au afirmat în mod repetat că nu există schimbări de politică privind Taiwanul și au condamnat presiunile Chinei asupra insulei. În privat, ei subliniază că Trump ar fi aprobat, în puțin peste un an din al doilea mandat, vânzări de armament către Taiwan mai mari decât cele aprobate de Biden pe durata întregii președinții, potrivit Reuters.
China nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. Ultimele exerciții militare în jurul insulei au avut loc la finalul lunii decembrie, după anunțul SUA privind un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei), cel mai mare de până acum, potrivit Reuters.
Publicația mai notează că miza pentru SUA este ridicată și dintr-un motiv operațional: Washingtonul ar utiliza discret Taiwanul pentru stații radar avansate și puncte de ascultare amplasate în munți, orientate către China, conform unor surse de securitate.
În perioada premergătoare summitului, principalul diplomat american în Taiwan, Raymond Greene, a oferit asigurări publice că angajamentele SUA – inclusiv cele din Taiwan Relations Act, care prevede vânzări de armament – rămân „de nezdruncinat”, mai arată Reuters.
Recomandate
Administrația Trump își ridică miza față de Cuba, pe fondul acuzațiilor de spionaj la 90 de mile de SUA , după ce secretarul de stat Marco Rubio a avertizat că Washingtonul nu va tolera prezența unor servicii de informații ale „puterilor adversare” pe insulă, potrivit Agerpres . Rubio a spus, într-un interviu acordat Fox News, că SUA nu vor permite „adversarilor” să desfășoare activități de spionaj sau să aibă baze militare la circa 90 de mile (aprox. 145 km) de teritoriul american. Declarațiile vin într-un context în care Cuba a păstrat relații istorice cu puteri rivale ale SUA încă din Războiul Rece, când s-a aliat cu fosta Uniune Sovietică, iar după 1991 a menținut legături cu Rusia și și-a extins cooperarea cu China, inclusiv în domeniile economic și tehnologic. Presiune politică și măsuri deja în derulare În același interviu, Rubio a susținut că situația din Cuba s-ar putea îmbunătăți prin „reforme economice serioase”, însă nu și cu actuala conducere de la Havana, pe care a descris-o drept „incompetentă din punct de vedere economic”, referindu-se la președinția lui Miguel Díaz-Canel . Potrivit informațiilor citate, mesajul a fost făcut public în aceeași zi în care Senatul SUA a respins o propunere a democraților de a limita eventualele operațiuni militare pe care Donald Trump le-ar putea ordona împotriva Havanei. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Agerpres notează că, din ianuarie, administrația Trump și-a intensificat presiunea asupra Cubei prin impunerea unei blocade petroliere, iar Trump a sugerat în mai multe rânduri necesitatea unei schimbări de regim pe insulă. În material nu sunt oferite detalii despre pași concreți suplimentari sau un calendar al unor eventuale măsuri. [...]
Retragerea șefei interimare a misiunii SUA la Kiev adaugă incertitudine eforturilor de armistițiu : însărcinata cu afaceri Julie Davis își încheie mandatul după mai puțin de un an, într-un moment în care discuțiile mediate de Washington pentru încetarea focului au intrat într-o perioadă de stagnare, potrivit Mediafax . Departamentul de Stat a anunțat că Davis se va retrage din funcție și va părăsi oficial Kievul în iunie 2026, urmând să se retragă din departament. Contextul este descris ca o „acalmie” a eforturilor SUA de a obține un armistițiu și de a pune capăt invaziei Rusiei. Dispute politice negate de Departamentul de Stat Financial Times a relatat, citând surse anonime, că Julie Davis ar fi fost frustrată de lipsa de sprijin a președintelui Donald Trump pentru Ucraina. Departamentul de Stat a respins însă această interpretare, iar anunțul retragerii a fost prezentat de The Guardian. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a negat că demisia ar avea legătură cu divergențe cu Donald Trump: „Este fals să sugerăm că ambasadorul Davis demisionează «din cauza unor divergențe cu Donald Trump».” Ce rol avea Julie Davis și ce urmează Davis era cel mai înalt oficial al ambasadei SUA la Kiev în calitate de însărcinat cu afaceri, fără a fi ambasador confirmat de Senat. În paralel, ea este ambasador al SUA în Cipru din 2023, având un rol dublu pe durata misiunii din Ucraina. Ea a fost numită de administrația Trump în mai anul trecut, după demisia predecesoarei sale, Bridget Brink, diplomat de carieră. În plan politic, Mediafax notează că Trump a făcut presiuni asupra Kievului pentru a ajunge la un acord de pace cu Rusia, inclusiv sugerând că Ucraina ar putea ceda teritoriu pentru a obține un acord, însă discuțiile de încetare a focului „au stagnat în mare parte”, în condițiile în care Washingtonul și-a concentrat atenția asupra războiului din Iran. [...]
O statuie de aproape 7 metri a lui Donald Trump, acoperită cu aur, a fost instalată la Trump National Doral din Florida, într-un proiect finanțat din zona criptomonedelor, cu o notă de distanțare oficială a familiei Trump față de inițiativă , potrivit Mediafax . Statuia este din bronz și are un strat de aur. Îl prezintă pe președintele SUA în picioare, cu pumnul ridicat spre cer, într-o postură care amintește de o fotografie realizată imediat după tentativa de asasinat din 2024. Cine a realizat și cine a plătit Lucrarea a fost realizată de sculptorul Alan Cottrill , din Ohio. Finanțarea ar fi venit de la un grup de criptomonede numit $PATRIOT, care ar fi plătit aproximativ 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei), conform informațiilor citate de Mediafax din 9News . Deși statuia este expusă la clubul Doral, familia Trump a transmis că nu este implicată în afacerea $PATRIOT. Unde a fost amplasată și de ce contează Statuia a fost amplasată la Trump National Doral, unul dintre cluburile de golf ale lui Donald Trump. În contextul în care Doral este descris ca una dintre destinațiile de golf preferate ale președintelui SUA, instalarea unei astfel de lucrări într-o proprietate deținută de Trump aduce în prim-plan intersecția dintre imaginea publică, activele comerciale și inițiativele de finanțare asociate industriei cripto, chiar și atunci când există o delimitare formală de familie. [...]
SUA extind sancțiunile pentru a bloca finanțarea exporturilor de petrol ale Iranului , vizând o rețea financiară ocultă folosită pentru ocolirea restricțiilor, potrivit The Jerusalem Post . Măsura lovește infrastructura prin care Teheranul ar continua să încaseze bani din petrol și să-i folosească pentru achiziții sensibile și finanțarea aliaților regionali, într-un moment în care Washingtonul spune că poartă negocieri de încetare a focului cu Iranul. Departamentul de Stat al SUA a anunțat sancțiuni noi împotriva a 35 de grupuri și persoane implicate în operarea a ceea ce descrie drept rețeaua iraniană de „shadow banking” (canale financiare paralele, folosite pentru a evita controalele și sancțiunile). Potrivit comunicării citate, aceste mecanisme ar permite regimului de la Teheran să eludeze sancțiunile în pofida campaniei americane de „presiune maximă”. Ce urmăresc sancțiunile: tăierea fluxurilor de bani din petrol În explicația Departamentului de Stat, rețelele financiare paralele ar fi folosite inclusiv de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și de forțe militare iraniene pentru a utiliza ilegal sistemul financiar internațional, cu scopul de a: obține profit din vânzarea de petrol sancționat; procura componente pentru rachete și arme; finanța „proxy”-uri (grupări aliate) pe care SUA le consideră teroriste. Aceeași poziție oficială invocă și deteriorarea economiei iraniene, în contrast cu favorurile acordate elitelor. Context: „Operation Economic Fury” și presiunea pe exporturile de petrol Noile sancțiuni vin la câteva zile după ce Casa Albă a vorbit pentru The Wall Street Journal despre „Operation Economic Fury”, descrisă ca un efort comun al Departamentului Apărării, Departamentului de Stat și Departamentului Trezoreriei pentru creșterea presiunii economice asupra Iranului, pe fondul continuării negocierilor de încetare a focului SUA–Iran. În acest cadru, sancțiunile Trezoreriei, împreună cu blocarea și confiscarea navelor asociate Iranului, ar urmări să reducă abilitatea Teheranului de a exporta petrol ca sursă de finanțare a eforturilor de război, potrivit relatării. Presiune și pe cumpărătorii din China și pe „flota din umbră” Publicația notează că, anterior, administrația Trump a sancționat o rafinărie independentă din China de tip „teapot” (rafinărie privată, de dimensiuni mai mici), pentru achiziții de petrol iranian în valoare de miliarde de dolari. Departamentul Trezoreriei a vizat Hengli Petrochemical (Dalian) Refinery, descrisă drept unul dintre cei mai mari clienți ai Iranului pentru țiței și produse petroliere. Separat, Office of Foreign Assets Control (OFAC) a impus sancțiuni și asupra a aproximativ 40 de companii de transport maritim și nave care ar opera ca parte a „shadow fleet” (flota folosită pentru a masca originea și destinația încărcăturilor) asociată Iranului. Un element-cheie pentru eficiența acestor măsuri este expunerea pe piața chineză: China cumpără peste 80% din petrolul pe care Iranul îl exportă pe mare, conform datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler , citate în articol. În practică, sancțiunile americane îngheață activele din SUA ale entităților desemnate și interzic americanilor să facă afaceri cu acestea; potrivit materialului, astfel de măsuri au descurajat deja unele rafinării independente mai mari să cumpere petrol iranian. [...]
Agențiile de informații din SUA evaluează scenarii de retragere și dezescaladare cu Iranul, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , care ține sus costurile energiei la nivel global , potrivit Reuters . Miza analizei este cum ar reacționa Teheranul dacă președintele Donald Trump ar declara unilateral „victoria” într-un război vechi de două luni, devenit o vulnerabilitate politică pentru Casa Albă. Comunitatea de informații lucrează la această evaluare la cererea unor oficiali de rang înalt din administrație, pentru a înțelege implicațiile unei eventuale reduceri a implicării militare americane. Surse citate de Reuters spun că unii oficiali și consilieri se tem că războiul ar putea contribui la pierderi importante pentru republicani la alegerile de la jumătatea mandatului, programate mai târziu în acest an. De ce contează pentru economie: Ormuz rămâne parțial blocată, iar energia se scumpește La 20 de zile după ce Trump a declarat o încetare a focului, eforturile diplomatice nu au reușit să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz, rută „vitală economic”, pe care Iranul a închis-o prin atacarea navelor și amplasarea de mine, potrivit aceleiași surse. Blocarea transporturilor care duc aproximativ 20% din țițeiul mondial a împins în sus costurile energiei la nivel global și prețurile la pompă în SUA. Reuters notează că această capacitate de a perturba comerțul oferă Iranului o pârghie puternică în raport cu SUA și aliații săi. În acest context, o eventuală decizie de reducere a prezenței militare americane, combinată cu o ridicare reciprocă a blocadei, „ar duce în cele din urmă” la scăderea prețurilor la benzină — însă, până acum, cele două părți par departe de un acord. Ce scenarii analizează SUA și ce semnale transmite Iranul Potrivit unei evaluări realizate de agențiile americane în zilele de după campania inițială de bombardamente din februarie, dacă Trump ar declara victoria iar SUA și-ar reduce forțele din regiune, Iranul ar interpreta probabil gestul ca pe o victorie a sa, a spus una dintre surse. În schimb, dacă Trump ar declara că SUA au câștigat, dar ar menține o prezență militară consistentă, Teheranul ar vedea acest lucru mai degrabă ca pe o tactică de negociere, fără ca asta să însemne neapărat finalul războiului, potrivit aceleiași surse. Reuters precizează că nu este clar când va fi finalizată analiza actuală. Presiune politică internă și opțiuni militare încă deschise Războiul este „covârșitor” nepopular în rândul americanilor: doar 26% dintre respondenții unui sondaj Reuters/Ipsos publicat săptămâna trecută au spus că operațiunea militară a meritat costurile, iar 25% au declarat că a făcut SUA mai sigure. În același timp, deși nu a fost luată o decizie, Trump ar putea relua ușor operațiunile militare, iar o dezescaladare rapidă ar putea reduce presiunea politică asupra președintelui, dar ar putea lăsa în urmă un Iran „încurajat”, care ar putea reconstrui în timp programele nucleare și de rachete și ar putea amenința aliații SUA din regiune, potrivit surselor Reuters. CIA a transmis, prin directoarea biroului de comunicare Liz Lyons, că agenția „nu este familiarizată” cu evaluarea relatată, după publicarea materialului, și a refuzat să răspundă întrebărilor Reuters despre activitatea curentă privind Iranul. Biroul Directorului Informațiilor Naționale a refuzat să comenteze, iar Casa Albă a spus că SUA continuă discuțiile cu iranienii și că nu vor fi „grăbite” să încheie un acord prost. „Președintele va încheia doar un acord care pune pe primul plan securitatea națională a SUA și a fost clar că Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly. Separat, Reuters relatează că Trump a anulat în weekend o deplasare a emisarului său special Steve Witkoff și a ginerelui său Jared Kushner pentru întâlniri cu oficiali iranieni în Pakistan, motivând că ar dura „prea mult timp” și că, dacă Iranul vrea să discute, „tot ce trebuie să facă este să sune”. [...]
Vizita de stat a regelui Charles la Washington a fost folosită ca exercițiu de „diplomație cu umor”, menit să întărească mesajul de continuitate al relației SUA–Marea Britanie, în pofida diferențelor politice dintre cele două capitale , potrivit Mediafax . La cina de stat de la Casa Albă, monarhul l-a ironizat pe Donald Trump spunând că, „fără britanici”, americanii „ar vorbi franceza”, o replică construită ca răspuns la o declarație anterioară a președintelui american despre rolul SUA în al Doilea Război Mondial. În discursul rostit în decorul somptuos al Casei Albe, Charles al III-lea a făcut aluzie la originea britanică și franceză a multor nume de locuri din Statele Unite, legată de colonizarea Americii de Nord de către cele două puteri rivale. Gluma a venit după ce Trump le spusese europenilor, la summitul de la Davos din ianuarie, că fără sprijinul american în război „ați vorbi germană și puțin japoneză”, potrivit Le Figaro, citat de Mediafax. „Ați afirmat recent, domnule președinte, că fără Statele Unite, țările europene ar vorbi germana. Îndrăznesc să spun că fără noi ați vorbi franceza?” Mesaje politice ambalate în replici Regele a continuat în aceeași notă, făcând o glumă despre „ajustările” Casei Albe legate de proiectul unei săli de bal susținut de Trump, pe care Mediafax îl descrie drept costisitor. „Regret să spun că noi, britanicii, am încercat, desigur, propriul nostru proiect imobiliar la Casa Albă în 1814.” Referința trimite la episodul din 1814, când soldații britanici au incendiat clădirea. Charles și-a tachinat și aliații, spunând că cina a fost „o îmbunătățire considerabilă față de Boston Tea Party ”, episodul din 1773 când coloniștii au aruncat în mare încărcături de ceai britanic puternic taxat. „Relația specială” și un cadou cu simbolistică militară În paralel cu schimbul de replici, cei doi au lăudat „relația specială” dintre Londra și Washington, în ciuda dezacordurilor privind acordul nuclear cu Iranul, notează Mediafax. Regele i-a oferit lui Trump un cadou: clopotul unei nave numite HMS Trump, un submarin britanic pus în funcțiune în 1944, prezentat ca simbol al istoriei comune și al cooperării viitoare. „Fie ca acesta să fie o mărturie a istoriei comune a națiunilor noastre și a viitorului lor luminos. Și dacă vreodată veți avea nevoie să ne contactați, vă rugăm să nu ezitați să ne sunați.” Trump a răspuns în registru similar, glumind pe seama adversarilor săi politici interni și felicitându-l pe Charles pentru discursul susținut în Congres, potrivit aceleiași relatări. [...]
