Știri
Știri din categoria Externe
China își prezintă noul plan cincinal, mizând pe tehnologie pentru a-și consolida puterea globală, în cadrul reuniunii anuale numită „Două Sesiuni”, potrivit CNN. La Beijing, aproape 3.000 de delegați urmează să aprobe cel de-al 15-lea Plan cincinal, document care va orienta dezvoltarea economică a țării până în 2030.
Planul, elaborat în cercul restrâns al președintelui Xi Jinping, marchează trecerea de la etapa cultivării inovației la aplicarea ei pe scară largă în economie. După cinci ani în care China a investit masiv în inteligență artificială, vehicule electrice, robotică și tehnologii avansate, autoritățile vor acum să transforme aceste progrese în avantaj economic și influență internațională.
Potrivit documentelor preliminare citate, Beijingul urmărește „măsuri extraordinare” pentru a obține progrese decisive în:
Accentul nu mai este pus doar pe descoperiri, ci pe integrarea lor în producția de masă și în marile orașe industriale. Strategia urmărește creșterea productivității și reducerea dependenței de tehnologiile occidentale, pe fondul rivalității persistente cu SUA.
Noul plan este lansat într-un moment sensibil:
În 2025, excedentul comercial al Chinei a atins un nivel record, alimentând acuzații privind supraoferta pe piețele externe. Analiștii anticipează măsuri pentru stimularea cererii interne și consolidarea sistemelor de protecție socială.
Pe plan extern, Beijingul vizează un rol mai ambițios: nu doar furnizor de bunuri, ci exportator de tehnologii și expertiză – de la inteligență artificială la infrastructură digitală.
Mesajul oficial transmis la Beijing va sublinia că ascensiunea tehnologică a Chinei este benefică pentru lume. Criticii occidentali avertizează însă asupra implicațiilor legate de control și supraveghere în statele care adoptă tehnologiile chineze.
Recomandate
Surse diplomatice occidentale susțin că Qatarul a lovit ținte în Iran în ultimele 24 de ore, ca represalii la atacuri recente cu drone și rachete asupra statului din Golf, relatează The Jerusalem Post . Doha a negat însă că s-ar fi alăturat „campaniei care vizează Iranul”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Majed al-Ansari , a transmis pe X că Qatarul „își exercită dreptul la autoapărare și descurajează atacurile iraniene” împotriva țării, fără ca autoritățile să anunțe public vreo lovitură pe teritoriul iranian. Potrivit postului israelian N12 , acțiunea ar fi venit după ce Qatarul a anunțat că a dejucat o tentativă de atac asupra Aeroportului Internațional Hamad din Doha. Al-Ansari a spus că Doha nu a primit o avertizare prealabilă din partea Iranului înaintea lansărilor de rachete și a afirmat că „atacuri ca acestea nu vor trece fără un răspuns”, în contextul în care, susține el, țintele ar fi depășit zona obiectivelor militare. N12 a mai relatat că nu există detalii publice despre ținte, tipul loviturii sau amploarea operațiunii atribuite Qatarului, iar înregistrări video difuzate de post ar arăta resturi căzând în Doha după o interceptare în spațiul aerian qatarez. Iranul nu a avut o reacție imediată, potrivit articolului. Episodul a afectat și traficul aerian: Qatarul ar fi raportat că tentativa de atac a dus la perturbări care au lăsat peste 8.000 de pasageri în tranzit blocați în Doha, autoritățile cazându-i la hotel. În paralel, Ministerul de Externe qatarez a condamnat atacul iranian asupra ambasadelor SUA din Arabia Saudită și Kuweit, pe care l-a descris drept o „încălcare flagrantă” a convențiilor și legilor internaționale, exprimând solidaritate cu cele două state. Contextul este unul de escaladare regională, pe fondul unei confruntări mai largi după campania SUA-Israel împotriva Iranului și atacuri iraniene cu rachete și drone în statele din Golf, inclusiv tentative asupra infrastructurii civile din Qatar. [...]
Conflictul dintre SUA, Israel și Iran escaladează rapid , cu bombardamente masive asupra Iranului și Libanului, atacuri asupra unor obiective americane din regiune și peste o mie de civili uciși de la începutul confruntărilor, potrivit informațiilor publicate de TVR Info . Președintele american Donald Trump susține că forțele aeriene și navale ale Iranului au fost „distruse” în urma operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel. Operațiunile militare continuă în a cincea zi a conflictului, după ce Israelul a lansat un nou val de lovituri asupra unor obiective militare din Iran. Atacurile ar fi vizat inclusiv structuri asociate cu conducerea politică și religioasă a țării, printre ele și un complex legat de organismul responsabil cu alegerea viitorului lider suprem iranian. Atacuri și riposte în mai multe state din regiune Conflictul s-a extins în mai multe puncte din Orientul Mijlociu, fiind raportate atacuri și asupra unor obiective americane sau ale aliaților Washingtonului. Printre cele mai importante incidente: o dronă a lovit zona consulatului SUA din Dubai , provocând un incendiu într-o parcare din apropierea clădirii; o rachetă balistică a lovit baza aeriană americană Al Udeid din Qatar , fără victime; instalații petroliere și infrastructură din Emiratele Arabe Unite au fost vizate de drone; Arabia Saudită a anunțat că a interceptat două rachete de croazieră și nouă drone . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că reprezentanțele diplomatice americane sunt vizate de „atacuri directe”. Bombardamente în Iran și Liban Forțele israeliene continuă bombardamentele asupra unor poziții considerate asociate Iranului sau Hezbollah. În Liban, loviturile aeriene au vizat mai multe zone din apropierea Beirutului și orașul Baalbek. Potrivit autorităților libaneze: cel puțin cinci persoane au murit și 15 au fost rănite într-un atac asupra unei clădiri rezidențiale; alte lovituri aeriene au provocat victime în localități din apropierea capitalei libaneze. Armata israeliană a emis avertismente pentru civilii din sudul Beirutului să evacueze zonele unde sunt suspectate facilități ale Hezbollah. Operațiunea militară a SUA Statele Unite participă la operațiunea militară denumită „Furia epică”, în cadrul căreia au fost mobilizați zeci de mii de militari și o forță navală majoră. Potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), operațiunea implică: peste 50.000 de militari americani ; aproximativ 200 de avioane de luptă ; două portavioane și bombardiere strategice B-2, B-1 și B-52. Oficialii americani susțin că au lovit peste 2.000 de ținte în Iran , inclusiv instalații de rachete, sisteme de apărare aeriană și infrastructură militară. Bilanțul victimelor și efectele regionale Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului citate de presa internațională, cel puțin 1.097 de civili au fost uciși în Iran de la începutul conflictului. În paralel: mai multe țări își evacuează cetățenii din regiune; SUA au închis temporar unele ambasade; companiile aeriene au anulat zeci de zboruri către state din Orientul Mijlociu. Tensiunile au afectat și traficul maritim din Golful Persic, iar Donald Trump a anunțat că marina americană ar putea escorta petrolierele prin Strâmtoarea Hormuz , dacă situația o va impune. [...]
România a convocat reprezentantul diplomatic al Iranului la București pentru a transmite un protest oficial , în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu, potrivit TVR Info . Însărcinatul cu afaceri al Iranului în România, Javad Karimi, a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe din dispoziția ministrului Oana Țoiu. În cadrul discuției, partea română a transmis îngrijorări profunde față de acțiunile Republicii Islamice Iran în actualul context de securitate din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu. Potrivit MAE, autoritățile române au exprimat un protest ferm față de atacurile militare atribuite Teheranului asupra unor state din regiune, precum și față de evoluțiile recente din Cipru. Mesajul transmis de România Diplomația română a subliniat că aceste acțiuni au un impact negativ major asupra stabilității regionale și asupra securității maritime. Potrivit comunicatului MAE: România condamnă atacurile militare considerate nediscriminatorii asupra unor state din Orientul Mijlociu; Bucureștiul își exprimă solidaritatea cu țările afectate ; autoritățile române cer dezescaladarea urgentă a tensiunilor și protejarea populației civile. De asemenea, oficialii români au subliniat prioritatea acordată siguranței cetățenilor români aflați în zona conflictului . Apel privind programul nuclear iranian În cadrul întrevederii, România a reiterat poziția sa și a partenerilor europeni privind necesitatea ca Iranul să acționeze responsabil în privința programelor sale militare. Autoritățile române au cerut Teheranului: să dea dovadă de responsabilitate în gestionarea programului nuclear ; să limiteze activitățile legate de rachetele balistice ; să evite acțiunile care pot destabiliza regiunea. Convocarea diplomatului iranian la MAE vine într-un moment de tensiuni majore în Orientul Mijlociu, marcate de confruntări militare și de creșterea presiunii diplomatice asupra Iranului. [...]
Armata israeliană susține că a bombardat un centru secret nuclear din Iran , într-o nouă escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Israelul afirmă că a vizat un complex subteran unde cercetători iranieni lucrau la dezvoltarea capacităților necesare pentru producerea armelor nucleare. Conform informațiilor citate de publicație din surse ale armatei israeliene (IDF), atacul a avut loc asupra complexului „Minzadehei”, situat în nord-estul capitalei iraniene Teheran. Potrivit militarilor israelieni, oamenii de știință iranieni s-ar fi mutat în această locație după ce infrastructuri nucleare importante ale Iranului au fost avariate în timpul operațiunii israeliene „Rising Lion”, desfășurată în iunie. Cum justifică Israelul atacul Armata israeliană susține că operațiunea a fost rezultatul unei monitorizări îndelungate a activităților nucleare iraniene. Potrivit IDF : serviciile de informații au urmărit activitatea cercetătorilor implicați în programul nuclear; noul complex subteran ar fi fost identificat după relocarea personalului; atacul a fost realizat cu precizie pentru a lovi instalația considerată secretă. Reprezentanții armatei israeliene afirmă că bombardamentul ar fi eliminat o componentă importantă din capacitatea Iranului de a dezvolta arme nucleare . Contextul tensiunilor din regiune Lovitura anunțată de Israel vine pe fondul unui conflict tot mai intens în Orientul Mijlociu. În ultimele zile, regiunea a fost marcată de multiple atacuri, sancțiuni și tensiuni diplomatice, iar situația a atras reacții din partea marilor puteri și a statelor din Golf. Programul nuclear al Iranului reprezintă de ani buni unul dintre cele mai sensibile dosare geopolitice, iar Israelul a declarat în repetate rânduri că nu va permite Teheranului să obțină arme nucleare. În acest moment nu există confirmări independente privind amploarea exactă a pagubelor produse de atacul asupra complexului menționat de armata israeliană. [...]
Premierul spaniol Pedro Sánchez s-a poziționat drept cel mai vocal lider european împotriva atacurilor SUA asupra Iranului , criticând deschis operațiunea și provocând o confruntare diplomatică directă cu președintele american Donald Trump, potrivit unei analize publicate de Politico . Reacția Madridului a fost una dintre cele mai ferme din Uniunea Europeană, într-un moment în care majoritatea liderilor europeni au evitat o condamnare directă a Washingtonului. Pedro Sánchez a descris ofensiva militară drept „o intervenție nejustificată și periculoasă” și o încălcare a dreptului internațional, acuzând Statele Unite și Israelul că au acționat unilateral, fără consultarea comunității internaționale. Poziția sa amintește de opoziția exprimată de fostul președinte francez Jacques Chirac în 2003, când Parisul s-a opus invaziei americane în Irak invocând principiile dreptului internațional și ale multilateralismului. Tensiunile au escaladat rapid după ce guvernul spaniol a decis să limiteze utilizarea bazelor militare de pe teritoriul Spaniei pentru operațiuni împotriva Iranului. Instalațiile de la Morón de la Frontera și Rota, operate împreună cu Statele Unite, nu pot fi folosite pentru atacuri militare, ci doar pentru operațiuni cu caracter umanitar. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a subliniat că forțele americane trebuie să acționeze „în cadrul dreptului internațional”. Decizia Madridului a avut efecte imediate. Potrivit datelor platformei FlightRadar24 , mai multe aeronave militare americane, inclusiv avioane de realimentare Boeing KC-135, au părăsit bazele spaniole în weekend și au fost relocate către baza Ramstein din Germania. Răspunsul lui Donald Trump a fost dur. Președintele american a criticat guvernul spaniol, pe care l-a numit „teribil” și „neprietenos” , și a amenințat cu întreruperea relațiilor comerciale cu a patra economie a Uniunii Europene. Trump a sugerat chiar posibilitatea unui embargo economic, afirmând că Washingtonul ar putea „opri orice afacere legată de Spania”. În interiorul Uniunii Europene, Spania a încercat să convingă statele membre să condamne explicit atacul asupra Iranului și să invoce încălcarea Cartei ONU. Ministrul spaniol de externe José Manuel Albares a pledat pentru reducerea tensiunilor și reluarea negocierilor diplomatice. Pe plan intern, poziția dură a lui Sánchez apare într-un context politic dificil. Guvernul socialist se confruntă cu scandaluri de corupție și cu rezultate slabe în unele alegeri regionale. Analiștii consideră însă că disputa internațională îi oferă premierului ocazia de a se prezenta drept un apărător al multilateralismului și al dreptului internațional înaintea alegerilor naționale care trebuie organizate până în iulie 2027. În același timp, guvernul spaniol insistă că opoziția față de intervenția militară nu înseamnă sprijin pentru regimul iranian, pe care Sánchez l-a descris drept „detestabil”. Mesajul Madridului rămâne însă clar: orice război trebuie autorizat de Consiliul de Securitate al ONU și susținut de mecanismele dreptului internațional. [...]
Moartea ayatollahului Ali Khamenei într-un atac susținut de SUA și Israel a provocat o reacție dură la Kremlin și a reaprins temerile personale ale lui Vladimir Putin privind propria securitate politică și fizică , potrivit unei analize publicate de Politico . Liderul rus a condamnat rapid operațiunea, descriind-o drept „o crimă comisă cu cinism și în încălcarea normelor morale și a dreptului internațional”, însă declarația sa a evitat să numească direct statele responsabile. Analiza arată că asasinarea liderului suprem al Iranului a atins două dintre cele mai sensibile puncte ale lui Putin: frica de schimbări de regim orchestrate din exterior și obsesia pentru supraviețuirea politică . Pentru Kremlin, dispariția unui aliat strategic vine într-un moment în care Moscova încearcă să își mențină poziția în războiul din Ucraina și să evite o confruntare directă cu Statele Unite. Contextul istoric joacă un rol important în modul în care Putin interpretează astfel de evenimente. În cercurile politice ruse, moartea lui Khamenei a fost comparată cu finalul violent al liderului libian Muammar Gaddafi în 2011, după intervenția NATO. Imaginile cu Gaddafi ucis au provocat atunci o reacție extrem de dură la Moscova. Potrivit analistului Alexander Baunov de la Carnegie Russia Eurasia Center, acel moment a reprezentat un punct de cotitură pentru politica rusă, contribuind la ruptura tot mai mare dintre Kremlin și Occident. În ultimii ani, izolarea personală a lui Putin s-a accentuat. În perioada pandemiei de Covid-19, întâlnirile sale cu oficiali străini sau ruși au fost strict controlate și desfășurate la distanță, alimentând imaginea liderului care guvernează dintr-un „buncăr”, o etichetă popularizată de opozantul rus Alexei Navalnîi. Moartea lui Khamenei și căderea altor aliați ai Moscovei au amplificat discursul alarmist din cercurile pro-Kremlin. Mai mulți comentatori ruși au sugerat că Washingtonul ar putea încerca tactici similare împotriva Rusiei. Printre vocile cele mai radicale s-au numărat fostul președinte Dmitri Medvedev, propagandistul Vladimir Soloviov și ideologul ultranaționalist Alexander Dugin, care au avertizat că eliminarea liderilor ostili Occidentului ar face parte dintr-o strategie mai amplă. Totuși, poziția oficială a Kremlinului a fost mult mai prudentă. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a exprimat „dezamăgire profundă” față de eșecul negocierilor dintre SUA și Iran, dar a menționat în același timp aprecierea Moscovei pentru rolul Washingtonului în discuțiile privind pacea în Ucraina. Pentru Putin, prioritatea rămâne conflictul ucrainean. Potrivit profesorului Sam Greene de la King’s College London, Kremlinul nu va sacrifica negocierile sau avantajele tactice din acest dosar pentru a apăra Iranul. În plus, criza din Orientul Mijlociu poate aduce Moscovei și beneficii indirecte: creșterea prețului petrolului, tensiuni între Europa și Statele Unite și distragerea atenției Washingtonului de la războiul din Ucraina. Deși Rusia dispune de cel mai mare arsenal nuclear din lume, analistii subliniază că această putere nu oferă protecție împotriva amenințărilor interne. Istoria arată că liderii autoritari care concentrează puterea pentru perioade lungi ajung de regulă să părăsească scena în două moduri: fie înlăturați, fie morți - o realitate care, sugerează analiștii, alimentează temerile permanente ale liderului de la Kremlin . [...]
