Știri
Știri din categoria Externe
BRICS încearcă să se poziționeze ca mediator în Orientul Mijlociu, într-un moment în care conflictul de șase luni dintre SUA și Iran pune presiune pe coeziunea internă a grupului și pe relațiile comerciale ale membrilor. La summitul de la New Delhi, liderii au cerut „maximă reținere”, potrivit HotNews.
Declarația comună adoptată sâmbătă arată o încercare de a proiecta unitate între cele 11 state membre, în pofida divergențelor directe din regiune, în special între Iran și Emiratele Arabe Unite. Documentul exprimă „profunda îngrijorare” față de escaladarea tensiunilor și cere evitarea acțiunilor care ar putea agrava situația.
„În conformitate cu pozițiile noastre naționale, îndemnăm (părțile) la maximă reținere, precum și la evitarea acțiunilor care ar putea agrava situația.”
Summitul are loc pe fondul reluării atacurilor reciproce între Statele Unite și Iran, într-un război care durează de șase luni. În acest context, Beijingul și Moscova continuă comerțul cu Iranul, în pofida amenințărilor repetate cu sancțiuni din partea lui Donald Trump, în timp ce Emiratele Arabe Unite au suspendat în august schimburile comerciale și financiare cu Teheranul, după ce au fost ținta unor rachete iraniene.
Totuși, la New Delhi a avut loc o întâlnire între președintele iranian Massoud Pezeshkian și prințul moștenitor al EAU, șeicul Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan, în marja summitului, anunțată de Ambasada Iranului în India pe X.
Xi Jinping a cerut ca BRICS să joace „chiar un rol de mediator” în conflictul din Orientul Mijlociu, argumentând că războiul „nu servește intereselor comune ale comunității internaționale”. Liderul chinez a îndemnat, de asemenea, țările BRICS să se opună „încălcărilor” suveranității și să depună eforturi pentru „menținerea păcii”.
Pe plan intern al grupului, Xi a confirmat că China va prelua președinția BRICS anul viitor și va găzdui al 19-lea summit, prezentând blocul drept un „grup de frunte” în „Sudul Global” și un model de autonomie pentru economiile emergente.
În documentul comun, statele BRICS și-au reafirmat sprijinul pentru un sistem comercial multilateral „nediscriminatoriu, deschis” și „bazat pe norme”, cu Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în centru. În același registru, Xi a cerut respingerea „tuturor formelor de protecționism”, cu mai puțin de două săptămâni înaintea vizitei sale programate la Washington, pe fondul rivalității comerciale dintre Beijing și SUA.
Vizita lui Xi la New Delhi este prima după 2019, pe fondul unei relații încă marcate de conflictul militar de la frontieră din 2020, din Himalaya. Xi și Narendra Modi s-au întâlnit în marja summitului, iar liderul chinez a spus că Beijingul privește relațiile cu India dintr-o „perspectivă strategică, pe termen lung”.
Summitul a fost și o ocazie pentru discuții între Modi și Vladimir Putin, inclusiv despre Orientul Mijlociu și Ucraina, potrivit părții indiene. Cu toate acestea, declarația comună nu include nicio referire la Ucraina, semn al limitelor de consens ale grupului atunci când subiectele ating direct interesele divergente ale membrilor.
Recomandate
BRICS pune pe agendă reducerea dependenței de dolar , iar discuțiile din New Delhi pot influența pe termen mediu fluxurile comerciale și arhitectura plăților între economiile emergente, într-un moment în care războaiele și tensiunile SUA–China complică găsirea unui numitor comun, potrivit NPR . Liderii statelor BRICS se reunesc sâmbătă în capitala Indiei pentru un summit axat pe comerț, investiții și conflicte globale, pe fondul presiunilor geopolitice generate de războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și escaladarea tensiunilor dintre Statele Unite și China. Gazda reuniunii este premierul indian Narendra Modi , care îi primește, între alții, pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, pe președintele Chinei, Xi Jinping, și pe președintele Iranului, Masoud Pezeshkian. Pe agenda discuțiilor sunt așteptate teme cu impact economic direct: cooperare economică, energie, securitate alimentară, tehnologie, lanțuri de aprovizionare și reformarea instituțiilor globale. Un punct central îl reprezintă reducerea dependenței de dolarul american, prin promovarea utilizării monedelor naționale în comerț și plăți și prin susținerea unor alternative la instituțiile financiare dominate de Occident. De ce contează: „dedolarizarea” ca proiect de plăți și comerț În material se arată că Rusia și China văd BRICS ca pe un instrument de diminuare a dominației occidentale, în special a Statelor Unite, și de consolidare a cooperării între economiile emergente și în curs de dezvoltare. Iranul, aflat sub sancțiuni extinse și sub o „blocadă” americană, împinge la rândul său pentru mecanisme care să reducă dependența blocului de sistemele financiare occidentale și să protejeze membrii de presiuni economice. Putin a susținut, la Forumul de Afaceri BRICS organizat vineri la New Delhi, că grupul „nu este împotriva nimănui” și că Moscova este deschisă cooperării globale, dar a punctat interesul național: „Suntem în favoarea intereselor noastre.” Pezeshkian a sprijinit explicit extinderea comerțului în monede naționale în interiorul BRICS: „Unul dintre cei mai importanți pași este extinderea utilizării monedelor naționale în comerț între membri.” Miza Indiei: echilibru geopolitic și un comunicat comun Pentru India, summitul evidențiază încercarea de a menține legături strategice cu Rusia și Iranul, în timp ce își adâncește relațiile cu SUA și Europa, inclusiv pe paliere economice, de apărare și tehnologie. În paralel, New Delhi speră că forumul poate ajuta la detensionarea relațiilor cu China; Modi și Xi ar urma să aibă discuții sâmbătă, într-un posibil pas de consolidare a „dezghețului” diplomatic după escaladarea tensiunilor de frontieră din 2020. Un test major pentru India este dacă va reuși să obțină o declarație comună a liderilor. Diviziunile au fost vizibile în mai, când miniștrii de externe BRICS nu au reușit să cadă de acord asupra unui text comun privind războiul din Iran, iar India a fost nevoită să emită doar un „rezumat al președinției”. Context: un bloc extins, dar cu interese concurente BRICS a fost fondat în 2006 de Brazilia, Rusia, India și China, Africa de Sud alăturându-se în 2010. Grupul s-a extins ulterior la 11 membri și reprezintă aproximativ jumătate din populația lumii, precum și o parte semnificativă din producția economică globală, potrivit aceleiași surse. Reuniunea are loc pe fondul temerilor că războiul din Iran, declanșat de lovituri SUA–Israel la 28 februarie, s-ar putea extinde, în condițiile escaladării tensiunilor dintre Arabia Saudită și rebelii houthi din Yemen. În acest context, unitatea BRICS este pusă sub presiune de pozițiile diferite ale membrilor față de conflict și față de relația cu SUA. [...]
Summitul BRICS de la New Delhi pune pe masă plăți transfrontaliere și cooperare energetică ca răspuns la sancțiuni și șocuri geopolitice , într-un moment în care războaiele din Iran și Ucraina complică atât comerțul, cât și găsirea unei poziții comune în interiorul blocului, potrivit Al Jazeera . Reuniunea are loc pe 12-13 septembrie, iar India a mobilizat aproximativ 30.000 de efective suplimentare de securitate și a restricționat traficul în zonele din jurul hotelurilor unde sunt cazați demnitarii. La summit participă peste o duzină de lideri, inclusiv Narendra Modi, Vladimir Putin și Xi Jinping (aflat într-o vizită în India după șapte ani), precum și secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Miza economică: „reziliență” prin comerț, energie și plăți între țări Documentele președinției indiene indică tema „Building for Resilience, Innovation, Cooperation, and Sustainability”. În termeni practici, discuțiile sunt orientate spre întărirea economiilor statelor membre prin: comerț și cooperare energetică; schimb de know-how în inteligență artificială și tehnologie; opțiuni de plăți transfrontaliere în contextul sancțiunilor occidentale care afectează Rusia și Iranul. Alicia García-Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la Natixis, a declarat pentru Al Jazeera că liderii vor discuta „moduri de plăți transfrontaliere” pe fondul sancțiunilor, dar că „nu vor încerca să înlocuiască dolarul”. Rusia a anunțat, prin Kremlin, că va discuta cu țări partenere BRICS despre decontarea comerțului în monede digitale. În același registru, Manoj Kewalramani (Takshashila Institution) a indicat că aceste teme sunt văzute ca instrumente pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea riscurilor în condiții de conflict. Cine participă și cum arată blocul după extindere BRICS reunește Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, iar după extinderile recente include și Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Indonezia (intrată în 2025). În total, sunt 11 membri, care însumează aproximativ 49% din populația lumii și circa 40% din PIB-ul global, potrivit aceleiași surse. Brazilia nu este reprezentată de președintele Luiz Inacio Lula da Silva (invocând alegeri locale), ci de ministrul de externe Mauro Vieira. Arabia Saudită și EAU trimit, de asemenea, reprezentanți guvernamentali, nu șefii de stat. De ce e greu de obținut „limbaj comun”: Iran, Yemen, Ucraina și tensiunile India–China Summitul are loc pe fondul războiului SUA și Israelului cu Iranul, al războiului Rusiei în Ucraina și al turbulențelor din piețele energetice. În interiorul BRICS, însă, tocmai aceste dosare creează fricțiuni: Iran–EAU : Al Jazeera notează că, de la începutul războiului, Iranul a lovit ținte americane și infrastructură civilă în Golf, inclusiv în EAU; sursa menționează 15 morți în EAU și un embargo comercial „pe termen nedefinit” anunțat de EAU în august. Arabia Saudită–Houthis (sprijiniți de Iran) : escaladarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și evoluțiile din zona strâmtorii Bab al-Mandeb ridică presiunea pe securitatea rutelor și pe energie. Ucraina : liderii BRICS sunt așteptați să discute războiul, într-un context în care declarațiile anterioare au evitat criticarea Rusiei. Kewalramani apreciază că formulările comune nu ar trebui să fie „problematice” anul acesta, invocând și discuțiile recente SUA–Rusia. India–China : vizita lui Xi după șapte ani este văzută ca un moment important pentru relația bilaterală, rămasă tensionată după ciocnirea de la frontieră din 2020 și pe fondul disputelor teritoriale și al deficitului comercial în creștere. Ce ar trebui urmărit după summit Din perspectiva economică, semnalul principal este că BRICS caută soluții „practice” pentru a reduce vulnerabilitatea la sancțiuni și întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare, fără a promite explicit o schimbare rapidă a arhitecturii monetare globale. În același timp, capacitatea blocului de a avansa proiecte de plăți și cooperare energetică va depinde de cât de bine poate „gestiona dezacordul” intern pe dosarele de securitate care îi divizează, așa cum remarcă analiștii citați de Al Jazeera. [...]
Folosirea de către Iran a unor imagini satelitare de înaltă rezoluție din surse chinezești pentru a viza baze americane ridică miza diplomatică și de reglementare înaintea întâlnirii Trump–Xi din 24 septembrie , pe fondul suspiciunilor Washingtonului privind rolul companiilor chineze în sprijinirea capacităților militare iraniene, potrivit The Jerusalem Post . Informația pornește dintr-un articol The Wall Street Journal, care citează oficiali americani familiarizați cu subiectul: Iran ar fi obținut imagini satelitare cu rezoluție mare ale unei baze americane din Iordania din „surse chinezești” înainte de atacul cu rachete din 17 iulie asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti. Atacul a lovit o zonă de cazare unde dormeau militari americani, omorând trei soldați și rănind alți patru, care au fost evacuați pentru tratament. Ce susțin oficialii americani și ce nu confirmă Potrivit WSJ, Washingtonul ar fi trasat o legătură directă între imaginile provenite din surse chineze și lovitura din 17 iulie, însă nu ar fi confirmat o implicare directă a guvernului chinez. Oficialii citați nu au numit firmele chineze implicate și au evitat să acuze explicit Beijingul. WSJ mai notează că Iran ar fi obținut imagini atât înainte, cât și după atac, iar la câteva zile de la lovitură ar fi publicat imagini de înaltă rezoluție care documentau pagube în trei secțiuni ale bazei. Acestea ar fi fost mai detaliate decât imaginile comerciale cu rezoluție mai mică analizate de WSJ, care arătau avarii la peste 20 de structuri. Reacții oficiale și presiune diplomatică înaintea summitului Trump–Xi Dezvăluirea apare cu câteva săptămâni înaintea întâlnirii planificate din 24 septembrie dintre președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping. Conform WSJ, oficiali americani de rang înalt au ridicat direct subiectul în discuții cu omologii chinezi, care ar fi cerut dovezi și ar fi respins acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington, Liu Chang, nu a răspuns direct acuzațiilor punctuale, dar a acuzat „părți” neprecizate că „leagă și denigrează în mod malițios alte țări”, potrivit WSJ. Separat, un oficial de la Casa Albă a declarat, ca reacție la articol, că nicio asistență externă nu ar fi îmbunătățit capacitatea Iranului de a lovi ținte americane, fără a aborda direct chestiunea imaginilor. Secretarul de stat Marco Rubio, întrebat la câteva zile după atac dacă China furnizează Iranului date pentru țintire, a evitat un răspuns direct și a spus că acțiunile Beijingului nu au schimbat cursul conflictului. Dimensiunea de reglementare: sancțiuni pe companii și extinderea investigațiilor Administrația Trump a sancționat deja în luna mai trei companii chineze — MizarVision, Earth Eye și Chang Guang — pe baza acuzațiilor că ar fi furnizat sau publicat imagini satelitare care ar putea fi folosite de Iran împotriva forțelor americane. Departamentul de Stat a acuzat anterior Chang Guang că ar fi furnizat imagini care au sprijinit atacuri ale miliției Houthi din Yemen, susținută de Iran. În paralel, administrația a informat în ultimele săptămâni comisiile de informații din Congres despre sprijinul atât chinez, cât și rusesc pentru Iran, potrivit WSJ. De ce contează: precizia loviturilor și „zona gri” a furnizării de imagini WSJ citează analiști și foști oficiali care spun că imaginile satelitare ar fi probabil doar una dintre sursele de informații folosite de Iran pentru țintire, alături de propriii sateliți, informații umane și sprijin din partea Rusiei. În fazele timpurii ale războiului, lovituri americane asupra sistemelor iraniene de radar și satelit ar fi degradat capacitatea Iranului de a înțelege câmpul de luptă, iar atacurile iraniene ar fi ratat frecvent ținte importante militar. Totuși, oficiali citați de WSJ afirmă că precizia țintirii Iranului ar fi părut să se îmbunătățească pe parcursul verii. Fostul analist CIA Jim Lamson a declarat pentru WSJ că imagini actualizate, de înaltă rezoluție, pot ajuta la identificarea mai exactă a țintelor de valoare și la evaluarea pagubelor după lovituri — o zonă sensibilă pentru reglementare și sancțiuni, deoarece poate implica furnizori comerciali, fără a demonstra automat implicarea directă a unui stat. [...]
Beijingul condiționează summitul Xi–Trump de politica SUA privind Taiwanul , amenințând că va anula întâlnirea dacă Washingtonul aprobă noi vânzări de armament către insulă, potrivit HotNews , care citează surse informate preluate de Kyodo via Agerpres. Mesajul ridică miza de reglementare și securitate în jurul unei decizii cu efecte directe asupra relațiilor economice SUA–China. China își reafirmă astfel „linia roșie” în relația bilaterală: statutul Taiwanului. Potrivit surselor citate, Beijingul consideră problema Taiwanului drept cea mai sensibilă temă în raport cu Washingtonul, iar președintele Xi Jinping i-ar fi transmis lui Donald Trump, la întâlnirea din mai de la Beijing, că este „cea mai importantă problemă” dintre cele două țări, avertizând asupra riscului de conflict dacă situația este gestionată greșit. De ce contează: vânzările de armament pot bloca agenda economică În SUA, cadrul legal invocat este legea privind relațiile cu Taiwanul, adoptată după schimbarea recunoașterii diplomatice în 1979, care prevede furnizarea de armament către Taiwan pentru menținerea unei capacități de autoapărare. În decembrie anul trecut, administrația Trump a anunțat un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei), descris ca cel mai mare de până atunci, decizie care a provocat o reacție dură din partea Chinei. Pe acest fundal, Trump a indicat anterior că vânzările de armament către Taiwan ar putea fi „un instrument de negociere foarte valoros” în relația cu Beijingul, ceea ce, potrivit materialului, a alimentat îndoieli privind angajamentele de securitate ale Washingtonului față de aliații săi din Asia. În paralel, intensificarea activităților militare chineze în Strâmtoarea Taiwan a amplificat temerile privind o posibilă escaladare regională. Ce ar urma să fie pe masă la summit, dacă are loc Trump a anunțat că îl va primi pe Xi Jinping la Casa Albă pe 24 septembrie și că va organiza un dineu oficial, însă guvernul chinez nu a confirmat oficial vizita, notează materialul. Dincolo de dosarul Taiwan, sursele citate indică o agendă cu componente economice și de securitate: un posibil acord de reducere a tarifelor vamale pentru bunuri în valoare de 30 de miliarde de dolari de fiecare parte (aprox. 135 miliarde lei de fiecare parte); presiuni ale Washingtonului asupra Beijingului în contextul conflictului SUA–Iran, având în vedere rolul Chinei ca partener economic cheie al Teheranului; un posibil cadru de dialog privind siguranța inteligenței artificiale. Potrivit uneia dintre sursele Kyodo, China ar fi adoptat „o atitudine cooperantă” și nu ar bloca dialogul cu SUA, în pofida tensiunilor. Semnal separat: Trump deschide ușa producătorilor auto chinezi în SUA În același timp, Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News, consemnat de Reuters, că nu s-ar opune ca producătorii auto chinezi să construiască mașini în Statele Unite, cu condiția să angajeze forță de muncă locală, și a spus că nu vrea ca aceștia să producă în Mexic pentru a exporta ulterior în SUA. Rămâne însă neclar, din informațiile disponibile, dacă această deschidere pe zona industrială poate avansa în lipsa unui summit funcțional, în condițiile în care Beijingul leagă explicit întâlnirea de deciziile Washingtonului privind vânzările de armament către Taiwan. [...]
Președinții Iranului și Rusiei au criticat dominația dolarului american , într-un semnal politic înaintea summitului BRICS, unde tema reducerii influenței SUA în economia globală este așteptată să urce pe agenda discuțiilor, potrivit Al Jazeera . Vladimir Putin și Masoud Pezeshkian au vizat explicit rolul dolarului în economia mondială, într-un context în care blocul BRICS – format din 11 state – se reunește pe 12 septembrie în India. Ce se discută la BRICS, potrivit informațiilor disponibile Pe agenda summitului sunt așteptate două direcții principale: contracararea rolului SUA în economia globală; efectele „războiului” SUA împotriva Iranului, formulare folosită de sursă, care sugerează un accent pe presiunea economică și politică exercitată asupra Teheranului. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete sau decizii care ar urma să fie adoptate la reuniune, ci indică temele probabile ale discuțiilor. [...]
Summitul BRICS din New Delhi testează coeziunea blocului extins, pe fondul războaielor din Iran și Ucraina , iar miza pentru India este să-și protejeze echilibrul diplomatic și securitatea energetică într-un context de tensiuni regionale și presiuni geopolitice, potrivit Al Jazeera . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sosit vineri în capitala Indiei înaintea summitului BRICS (format din 11 membri), o reuniune de două zile care ar urma să fie dominată de războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina, dar și de provocări economice. Putin și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , sunt așteptați să aibă discuții cu premierul indian Narendra Modi, iar președintele Chinei, Xi Jinping, este de asemenea așteptat să se întâlnească cu Modi în marja reuniunii. Putin a aterizat la baza aeriană Palam din New Delhi și a fost întâmpinat de ministrul de stat pentru afaceri externe, Kirti Vardhan Singh, conform imaginilor difuzate de agenția rusă Ria Novosti. În oraș au fost impuse măsuri de securitate sporite și restricții de trafic în zonele centrale, iar poliția din Delhi a cerut populației să fie „răbdătoare și cooperantă”. Extinderea BRICS, din avantaj în vulnerabilitate BRICS a fost creat în 2009 ca forum al economiilor emergente care urmăresc o influență mai mare în instituțiile dominate de puterile occidentale. Între timp, grupul s-a extins și include acum Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – state cu poziții puternic diferite față de războiul SUA-Israel împotriva Iranului, început în februarie. Harsh V Pant, de la Observer Research Foundation din India, a declarat pentru AFP că „conflictul din Golf” va fi principala linie de fractură la acest summit și că extinderea, considerată anul trecut un succes, „astăzi arată ca o mare constrângere” pentru BRICS. India, între echilibru diplomatic și energie Pentru Pezeshkian, vizita este prima în India în calitate de președinte iranian și prima de acest nivel în ultimii opt ani, ceea ce pune conflictul din Orientul Mijlociu în centrul agendei. Shilan Shah, de la Capital Economics, a spus pentru AFP că războiul din Iran va testa dur coeziunea grupului extins, amintind că miniștrii de externe BRICS nu au reușit să cadă de acord asupra unei declarații comune la întâlnirea din mai, la New Delhi. În acest context, India încearcă să mențină relații cordiale atât cu Iranul, cât și cu Israelul, în timp ce își gestionează cu atenție relația cu Washingtonul. Totodată, potrivit aceleiași surse, India a traversat criza energetică generată de războiul din Iran și prin orientarea către Rusia, un partener strategic important, dar și un furnizor de combustibili controversat în ultimii ani, pe fondul continuării războiului Moscovei împotriva Ucrainei. Putin a mai fost în India în decembrie 2025 și s-a întâlnit cu Modi și luna aceasta, la Bișkek, capitala Kârgâzstanului. În paralel, ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a vizitat luna aceasta Kievul, unde președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că este „recunoscător Indiei pentru angajamentul de a pune capăt acestui război nedrept”. Xi în India pentru prima dată din 2019 Pentru Xi Jinping, vizita ar fi prima în India din 2019 și cel mai important pas de până acum într-o dezghețare prudentă a relațiilor bilaterale, la șase ani după un conflict militar mortal pe frontiera disputată din Himalaya. Relațiile dintre cele două puteri nucleare s-au îmbunătățit recent, cu reluarea treptată a zborurilor, vizelor și contactelor la nivel înalt, însă neîncrederea rămâne, iar disputa de frontieră, deficitul comercial în creștere și rivalitatea strategică continuă să complice relația. [...]
