Știri
Știri din categoria Externe
În ciuda taxelor vamale impuse de SUA și a tensiunilor comerciale internaționale, China a atins în 2025 un excedent comercial istoric de 1.200 miliarde de dolari, cel mai mare înregistrat vreodată de această țară, potrivit Economica.net, care citează agențiile DPA și Reuters. Datele oficiale arată o creștere de 5,5% a exporturilor, la aproximativ 3.800 miliarde de dolari, în timp ce importurile au stagnat la 2.600 miliarde de dolari.
Această performanță vine pe fundalul unei contracții severe a schimburilor comerciale dintre China și SUA. Exporturile către Statele Unite au scăzut cu 20% în 2025, iar importurile din SUA au înregistrat un declin de 14,6%, pe fondul menținerii barierelor tarifare și al disputelor comerciale prelungite între cele două economii. În acest context, China și-a diversificat piețele de desfacere, orientându-se spre Asia de Sud-Est, Africa, America Latină și Europa. De exemplu, exporturile către Germania au crescut cu 10,5%, în timp ce importurile din această țară au scăzut cu 2,1%.
Datele din luna decembrie au depășit așteptările analiștilor, cu exporturi în creștere de 6,6% și importuri majorate cu 5,7%, semnalând o revigorare a activității comerciale în ultimele săptămâni ale anului. Analiștii estimau o creștere modestă, de doar 0,9% a importurilor, ceea ce face ca aceste cifre să fie considerate un indicator pozitiv pentru începutul anului 2026.
Fred Neumann, economist-șef la HSBC, a explicat acest avans remarcabil prin competitivitatea ridicată a economiei chineze: „Datele privind excedentul reflectă progresele în productivitate și tehnologie, în ciuda cererii interne slabe și a supracapacității de producție”. Totuși, el avertizează că această dinamică ar putea accentua tensiunile cu partenerii comerciali, mai ales cu cei care depind masiv de exporturi.
China reușește astfel să transforme o situație de presiune externă într-un avantaj economic, folosindu-se de infrastructura sa de producție avansată și de capacitatea de a redirecționa fluxurile comerciale. Însă riscurile nu dispar: dezechilibrele comerciale majore ar putea alimenta noi măsuri protecționiste în relațiile cu partenerii occidentali.
Recomandate
Dominanța SUA în „războiul economic” se erodează , potrivit unei analize Financial Times , pe fondul apariției unor reacții tot mai eficiente din partea statelor vizate de sancțiuni și presiuni comerciale. Articolul susține că instrumentele clasice folosite de Washington – sancțiuni, tarife și controlul asupra dolarului – nu mai au aceeași eficiență ca în trecut. Țări precum China și Iran au demonstrat că pot răspunde cu propriile „arme economice”, de la restricții asupra materiilor prime strategice până la blocaje în puncte-cheie ale comerțului global. Un exemplu relevant este reacția Chinei la restricțiile americane, prin limitarea exporturilor de metale rare, esențiale pentru industrii precum cea auto sau de apărare. De asemenea, Iranul a arătat că poate influența fluxurile energetice globale prin amenințări asupra Strâmtorii Hormuz, un punct vital pentru transportul petrolului. Principalele concluzii ale analizei: monopolul SUA asupra sancțiunilor nu mai există statele vizate își dezvoltă rute comerciale alternative presiunea economică produce tot mai des efecte inverse sancțiunile duc la adaptare și autonomie economică „războiul economic” riscă să escaladeze în conflicte militare În ultimii ani, mai multe exemple arată limitele sancțiunilor: Rusia și-a reorientat comerțul către Asia, China și-a accelerat producția internă de tehnologii, iar alte state au găsit metode de a evita sistemele financiare dominate de dolar. Analiza subliniază că, într-o lume tot mai multipolară, utilizarea frecventă a sancțiunilor reduce eficiența acestora. În loc să izoleze complet adversarii, acestea îi determină să devină mai independenți și să creeze noi alianțe economice. Un efect colateral este și creșterea riscului de conflict: în loc să prevină escaladarea, sancțiunile pot deveni o etapă intermediară înaintea confruntărilor directe. În acest context, influența economică globală nu mai este concentrată într-un singur pol, iar competiția dintre marile puteri se mută din ce în ce mai mult în zona infrastructurilor comerciale, resurselor și tehnologiei. [...]
China afirmă că discuțiile cu Statele Unite privind vizita planificată a președintelui Donald Trump la Beijing continuă , după ce liderul american a sugerat că ar putea amâna întâlnirea în contextul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz. Informația este relatată de presa internațională, citând declarații ale Ministerului de Externe chinez. Trump a încercat în ultimele zile să convingă statele care depind de petrolul din Golful Persic să participe la un efort internațional pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , rută maritimă strategică afectată de conflictul dintre Iran, SUA și Israel. Presiuni asupra statelor dependente de petrolul din Golf Într-un interviu acordat Financial Times , președintele american a declarat că este „firesc” ca țările care beneficiază de transportul petrolului prin această strâmtoare să contribuie la securizarea zonei. El a sugerat că ar prefera să afle poziția Beijingului înainte de a efectua vizita oficială în China și a spus că întâlnirea ar putea fi amânată dacă nu există sprijin pentru redeschiderea rutei maritime. Reacția Beijingului Întrebat despre declarațiile lui Trump, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian , a spus că cele două state sunt încă „în comunicare” privind vizita planificată. Oficialul chinez a subliniat că diplomația la nivel de lideri joacă un rol important în relațiile dintre cele două puteri. Vizita lui Donald Trump la Beijing este programată, potrivit Casei Albe, în perioada 31 martie – 2 aprilie . Contextul tensiunilor din Golf Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care trece aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel global . Iranul a blocat parțial traficul în zonă ca reacție la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective militare și nucleare iraniene, ceea ce a generat tensiuni geopolitice și creșteri ale prețului petrolului. În acest context, Washingtonul încearcă să formeze o coaliție internațională pentru securizarea rutei maritime , însă mai mulți aliați ai SUA s-au arătat reticenți sau au refuzat implicarea militară directă. [...]
Războiul dintre Israel, SUA și Iran continuă să escaladeze, cu atacuri, interceptări și temeri legate de apărarea antirachetă. A 16-a zi de conflict a adus noi atacuri în Orientul Mijlociu , inclusiv lovituri asupra unor ținte din Iran, lansări de rachete către statele din Golf și incidente în Irak, unde ambasada SUA din Bagdad a fost din nou vizată. În același timp, oficiali israelieni au avertizat că stocurile de interceptori pentru sistemele de apărare antirachetă au ajuns la niveluri critice , după săptămâni de atacuri cu rachete și drone din partea Iranului și a aliaților săi. Conform unor informații citate de presa americană, Washingtonul știa de luni de zile că Israelul ar putea avea probleme în menținerea capacității de interceptare într-un conflict prelungit. În paralel, tensiunile se extind în întreaga regiune. Arabia Saudită și Qatar au anunțat că au interceptat mai multe drone și rachete balistice lansate de Iran , iar explozii au fost auzite inclusiv în Bahrain. În Dubai , autoritățile au explicat zgomotele puternice din zona Marina drept rezultatul unor interceptări ale apărării aeriene. Conflictul are și consecințe în Irak. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost ținta unui atac cu drone, la scurt timp după lovituri aeriene atribuite Washingtonului împotriva unei grupări armate pro-iraniene. Într-un cartier din capitala irakiană, o rachetă a lovit o locuință folosită de Brigăzile Hezbollah, iar trei combatanți au murit. Printre victime s-ar afla și un comandant al grupării. Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a respins ideea unui armistițiu propus de Iran , afirmând că „condițiile nu sunt încă suficient de bune”. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a cerut altor state să evite acțiuni care ar putea extinde conflictul. Tot în această perioadă, Iranul a prezentat un nou tip de muniție folosit în conflict, racheta balistică Sejil , cu o rază de acțiune estimată între 2.000 și 2.500 de kilometri. Armata israeliană estimează că ofensiva ar putea continua cel puțin încă trei săptămâni , susținând că există „mii de ținte” rămase de lovit în Iran. În paralel, guvernul de la Ierusalim a aprobat un pachet de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare urgente, menite să refacă stocurile de armament și muniții. [...]
Iranul recunoaște cooperarea militară cu Rusia și China , într-un context de tensiuni tot mai mari în Orientul Mijlociu. Potrivit Daily Mail , ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a confirmat că Teheranul menține cooperare militară și de informații cu Moscova și Beijingul, pe care le-a descris drept „parteneri strategici”. Declarația vine după ce oficiali americani au susținut anterior că Rusia ar fi furnizat Iranului informații sensibile despre pozițiile forțelor americane din regiune, inclusiv locațiile exacte ale unor nave de război. Președintele rus Vladimir Putin ar fi negat aceste acuzații într-o convorbire cu președintele american Donald Trump, însă oficialul iranian a admis că relațiile militare dintre cele trei state continuă. Abbas Araghchi a precizat că Iranul și Rusia, dar și China, au avut „cooperare strânsă” în trecut și că aceasta este în continuare activă, inclusiv în domeniul militar, fără a oferi însă detalii concrete despre natura sprijinului. Potrivit unor surse citate în presă, o parte din informațiile împărtășite ar proveni din imaginile sateliților militari ai Rusiei. În ultimele zile, mai multe atacuri cu drone au vizat trupe americane din regiune, iar unele rapoarte sugerează că aceste operațiuni ar fi putut beneficia de informații de țintire furnizate de Moscova. Totuși, nu există confirmări oficiale că vreun atac ar fi fost direct coordonat pe baza unor date rusești. În paralel, serviciile de informații americane analizează indicii potrivit cărora China ar putea oferi Iranului sprijin suplimentar. Printre elementele discutate se numără asistență financiară, piese de schimb pentru vehicule militare și componente pentru rachete . Prezența unei nave chineze de spionaj, Liaowang-1 , în strâmtoarea Hormuz a alimentat speculațiile privind implicarea Beijingului în monitorizarea situației militare din regiune. Nava este descrisă de specialiști drept o platformă avansată de colectare a datelor electronice, capabilă să analizeze câmpul de luptă modern. China are însă și un interes economic major în stabilitatea zonei, deoarece depinde în mare măsură de importurile de petrol iranian. Potrivit unor surse citate în presă, Beijingul ar face presiuni pentru menținerea deschisă a rutei maritime prin strâmtoarea Hormuz, vitală pentru transportul energiei. Recunoașterea cooperării militare dintre Iran, Rusia și China ar putea amplifica tensiunile geopolitice, mai ales în contextul conflictelor active din Orientul Mijlociu și al rivalităților tot mai pronunțate dintre marile puteri. [...]
Canada și statele nordice își întăresc cooperarea în Arctica , potrivit Euronews , pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari și al interesului crescut al marilor puteri pentru această regiune strategică. Decizia a fost luată la Oslo, unde liderii din Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda și Canada au convenit să își aprofundeze colaborarea în domenii esențiale precum apărarea, energia, comerțul și accesul la resurse. În declarația comună, aceștia au subliniat importanța respectării dreptului internațional într-un context global marcat de conflicte și instabilitate. Direcțiile principale ale cooperării: consolidarea securității și apărării în regiunea arctică dezvoltarea energiei cu emisii reduse de carbon cooperare tehnologică și economică acces coordonat la resurse minerale Inițiativa vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre Rusia și Occident, amplificate de războiul din Ucraina, dar și al interesului manifestat de Statele Unite pentru Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. Liderii reuniți au indicat Rusia drept principala amenințare în regiune, cu posibile riscuri viitoare și din partea Chinei. În paralel, NATO își intensifică prezența militară în zonă. Aproximativ 32.000 de militari din 14 state participă la exerciții în condiții extreme în Norvegia și Finlanda, iar Alianța a lansat recent misiunea „Arctic Sentry” pentru a întări securitatea regională. Premierul canadian Mark Carney a subliniat că provocările din Arctica sunt tot mai complexe, incluzând atât aspecte militare, cât și tehnologice, într-un context în care regiunea nu mai este ferită de rivalitățile globale. Astfel, Arctica devine un punct tot mai important pe harta geopolitică, unde interesele economice, militare și strategice se intersectează, iar cooperarea între aliați este văzută ca un răspuns la aceste presiuni. [...]
Statele arabe din zona Golfului Persic cer lui Donald Trump să nu oprească brusc războiul împotriva Iranului , potrivit Reuters . Aceste state doresc ca acțiunile să continue până când regimul de la Teheran nu va mai putea bloca Strâmtoarea Hormuz. Deși au fost vizate de atacuri cu rachete și drone iraniene, țările din Golf ezită să răspundă pe plan militar. Discuțiile dintre Statele Unite și țările din Golf au fost dezvăluite de oficiali și diplomați occidentali și arabi, sub protecția anonimatului. Inițial, statele arabe nu au susținut un conflict cu Iranul, dar atacurile asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din regiune au schimbat această poziție. Aceste atacuri au subliniat capacitatea Iranului de a perturba una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Statele Unite încearcă să convingă țările din Golf să se implice mai activ în conflict, pentru a demonstra susținere regională. Totuși, liderii din Golf sunt reticenți, temându-se că o implicare directă ar putea escalada conflictul într-un război mai mare. Unii oficiali încearcă să-l convingă pe Donald Trump că o astfel de acțiune i-ar putea consolida legitimitatea internațională și sprijinul intern înainte de alegerile parțiale. Abdulaziz Sager, președintele Centrului de Cercetare al Golfului, a declarat: „Există un sentiment generalizat în întreaga regiune a Golfului că Iranul a depășit toate limitele, cu fiecare țară din regiune. La început, ne-am opus războiului. Dar odată ce au început să lanseze atacuri asupra noastră, au devenit un inamic. Nu există altă modalitate de a-i descrie”. Statele din regiune consideră că Iranul trebuie slăbit pentru a nu mai reprezenta o amenințare, dar se tem că implicarea în război le-ar transforma în ținte directe. Situația este complicată de lipsa unei poziții comune între țările din Golf, care nu au ajuns la un acord privind o eventuală intervenție militară. Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a menționat că partenerii din zona Golfului își intensifică eforturile și sunt dispuși să treacă la ofensivă, dar fără a specifica acțiuni concrete. Surse Reuters exclud acțiuni militare unilaterale din partea statelor din Golf, pentru a evita represaliile. Iranul, o țară cu populație majoritar șiită, privește cu suspiciune vecinii săi arabi majoritar sunniți, care găzduiesc baze militare americane. Atacurile iraniene au afectat imaginea de stabilitate a regiunii, pe care liderii din Golf au încercat să o promoveze pentru a atrage turiști și a extinde comerțul. Donald Trump a fost avertizat de serviciile secrete că atacarea Iranului ar putea declanșa represalii asupra aliaților din Golf. Trump a declarat că atacurile Iranului au fost neașteptate și șocante, conform declarațiilor sale în timpul unei reuniuni a consiliului de administrație al Centrului Kennedy. Reuters dezvăluie că președintele american fusese avertizat anterior că Teheranul ar putea încerca să închidă Strâmtoarea Hormuz. [...]
