Știri
Știri din categoria Externe

China avertizează că va lua toate măsurile necesare pentru a contracara tentativele de spionaj, după ce CIA a publicat un videoclip în limba mandarină menit să recruteze ofițeri din armata lui Xi Jinping, relatează Știrile ProTV, citând AFP.
Clipul publicat de CIA prezintă un ofițer chinez fictiv care decide să contacteze agenția americană, ajungând la concluzia că „singurul lucru pe care liderii îl protejează sunt propriile interese” și că „puterea lor se bazează pe nenumărate minciuni”.
Ministerul chinez de Externe a reacționat prin purtătorul de cuvânt Lin Jian, care a transmis un mesaj ferm:
„China va lua toate măsurile necesare pentru a contracara ferm eforturile de infiltrare și destabilizare lansate din străinătate de către forțe antichineze.”
Oficialul a adăugat că astfel de acțiuni nu vor avea succes:
„Forțele ostile Chinei nu își vor atinge obiectivele.”
Videoclipul CIA conține și un apel direct către cadre militare și oficiali chinezi, încurajând transmiterea de informații sensibile către Washington.
Publicarea materialului are loc la scurt timp după înlăturarea generalului Zhang Youxia, suspectat de „încălcări grave ale disciplinei și legii”, formulare folosită frecvent în China pentru acuzații de corupție.
Recomandate

O posibilă apropiere SUA–China ar putea schimba calculul geopolitic al războiului din Ucraina , inclusiv printr-o presiune mai coordonată asupra Moscovei, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Ipoteza este legată de o vizită oficială a lui Xi Jinping în Statele Unite și de eventuale progrese pe dosarul Iran, care ar putea debloca negocieri mai ample între Washington și Beijing. Analistul politic Ihor Reiterovich a declarat, într-un interviu pentru Ukrinform , că discuțiile SUA–China – posibile „în timpul verii” sau în jurul unor momente politice importante din SUA – ar putea deschide „noi perspective interesante” și pentru Ucraina. Înaintea unor potențiale contacte la vârf, un oficial chinez ar fi susținut o soluție diplomatică și ar fi invocat o apropiere de pozițiile europene privind oprirea ostilităților și trecerea la negocieri. China, între SUA și Europa: miza unei repoziționări Reiterovich anticipează că ar putea urma un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing, pe fondul interesului Chinei de a construi „un joc separat” cu Europa, ca contrapondere la Statele Unite. „Nu m-ar surprinde dacă am asista la un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing în viitorul apropiat. Xi Jinping înțelege perfect că China poate încerca să construiască un joc separat cu Europa – ca o contrapondere la Statele Unite.” În scenariul în care China și Uniunea Europeană își apropie pozițiile privind încheierea războiului, analistul vede o „fereastră de oportunitate” pentru o presiune comună asupra Rusiei. Fereastra „favorabilă” pentru Rusia ar fi limitată la câteva luni Analistul avertizează însă că, înainte de o eventuală vizită a lui Xi în SUA, Rusia ar putea considera dinamica diplomatică drept temporar avantajoasă, dar efectul ar fi scurt. „Este un avantaj cu o durată foarte scurtă – două-trei luni.” Într-un scenariu de „normalizare” a relațiilor SUA–China și de acorduri pe teme precum Iranul, comerțul și alte dosare globale, Reiterovich spune că este plauzibil ca Donald Trump și Xi Jinping să ajungă să declare împreună necesitatea încetării războiului în Europa. În lectura sa, ambii lideri ar avea de câștigat politic: Trump prin consolidarea imaginii de „pacificator”, Xi prin poziționarea Chinei ca actor global indispensabil în marile crize. În același material este menționată și o evaluare separată: Kurt Volker, cercetător la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene și fost reprezentant special al SUA pentru negocierile privind Ucraina, a spus că nu vede China în rol de mediator între Ucraina și Rusia și că Beijingul nu ar urmări un asemenea rol, deoarece „nu este războiul lor”. [...]

China împinge Serbia spre proiecte în IA, energie și infrastructură, consolidându-și poziția de investitor-cheie în economie, pe fondul vizitei de stat a președintelui sârb Aleksandar Vucic la Beijing, potrivit Digi24 . Președintele chinez Xi Jinping a cerut întărirea cooperării bilaterale în „noile sectoare” – inclusiv inteligență artificială, economie digitală, economie verde și industrie de vârf – în cadrul discuțiilor cu Vucic la Marele Palat al Poporului, conform relatării Agerpres, care citează media de stat chineze. Miza economică: investiții și proiecte de infrastructură Beijingul își leagă cooperarea cu Serbia și de inițiativa „ Noile drumuri ale mătăsii ”, orientată spre dezvoltarea de infrastructuri precum poduri, drumuri, căi ferate și aeroporturi în țări în curs de dezvoltare. În acest cadru, Xi a indicat și domeniile transporturilor și energiei ca direcții de colaborare. În plan concret, China este „printre primii cinci investitori” în Serbia, iar implicarea sa include deja proiecte majore: o linie de tren de mare viteză, inaugurată în octombrie 2025; participarea la construcția metroului din Belgrad și a mai multor poduri, potrivit ministrului sârb de finanțe citat în material. Acorduri semnate și semnal politic În timpul vizitei, cele două părți au semnat o serie de acorduri bilaterale care vizează comerțul, tehnologia și educația. Pe componenta politică, Xi Jinping a făcut apel la un „multilateralism veritabil” în fața „turbulențelor” din afacerile internaționale, mesaj transmis în cadrul întâlnirii cu președintele sârb. Vucic a mai fost în China pentru summituri și forumuri internaționale, însă aceasta este prima sa vizită de stat oficială la Beijing; cu acest prilej, Xi i-a acordat „Medalia Prieteniei” a Republicii Populare Chineze, ca semn al relației strânse dintre cei doi. [...]

Japonia a coborât pe locul 3 între creditorii globali, deși și-a dus activele externe nete la un record , pe fondul avansului mai rapid al Chinei și al menținerii Germaniei în frunte, potrivit Agerpres . Schimbarea contează pentru că indică o repoziționare a marilor economii în acumularea de surplusuri externe, într-un moment în care fluxurile comerciale și investiționale rămân decisive pentru echilibrele financiare globale. Datele Ministerului japonez de Finanțe arată că activele externe nete ale Japoniei au urcat la 561.800 miliarde yeni (3.500 miliarde dolari, aprox. 16.100 miliarde lei) la finalul lui 2025, un maxim istoric. Totuși, China a trecut pe locul al doilea, cu 636.300 miliarde yeni, după ce și-a majorat activele externe nete într-un ritm mai rapid. Germania a rămas cel mai mare creditor mondial și în 2025, cu 675.500 miliarde yeni, la un an după ce a detronat Japonia pentru prima dată în 34 de ani. De ce a pierdut Japonia poziții, în ciuda recordului Ministerul japonez de Finanțe explică diferența prin dinamica excedentelor de cont curent (indicator care reflectă, în linii mari, diferența dintre economisire și investiții, inclusiv balanța comercială). Potrivit instituției, pozițiile mai puternice ale Germaniei și Chinei sunt susținute de excedente mai mari, venite în principal din schimburile comerciale. În cazul Japoniei, creșterea mai lentă a poziției nete este pusă și pe seama majorării valorii activelor interne deținute de investitorii străini, pe fondul scumpirii acțiunilor japoneze, ceea ce a împins în sus pasivele. Investiții externe în creștere și pasive accelerate Datele arată că activele externe totale ale Japoniei au crescut cu 8,5% față de anul anterior, până la aproximativ 1.806.000 miliarde yeni, susținute de investițiile companiilor în străinătate, în special în SUA și Elveția. Ministerul indică drept sectoare care au atras investiții japoneze semnificative finanțele și asigurările, echipamentele de transport și metalele neferoase. În același timp, pasivele Japoniei au urcat cu 10,5%, la 1.244.000 miliarde yeni. În 2025, indicele Nikkei 225 a crescut cu 26% față de anul precedent, depășind 50.000 de puncte, evoluție care a contribuit la creșterea pasivelor prin majorarea valorii deținerilor străine pe piața locală. [...]

Olanda vrea să deschidă în următoarele șase luni primele centre de detenție pentru migranți în afara UE , o mișcare care împinge politica europeană de migrație spre soluții de „externalizare” a returnărilor și a procesării cererilor de azil, potrivit Mediafax , care citează Politico. Inițiativa este prezentată într-o scrisoare a guvernului olandez către parlamentul de la Haga, consultată de Politico. Planul vizează atât înființarea unor centre de „returnare” (pentru persoane cu azil respins), cât și procesarea cererilor de azil în afara Uniunii Europene. Centrele ar urma să găzduiască migranți cărora li s-a respins azilul în statele UE, dar care „din diverse motive” nu se pot întoarce în țara de origine și nici nu pot rămâne într-o țară de tranzit. „În întreaga Europă, oamenii cer soluții credibile și fezabile pentru a recâștiga controlul asupra migrației. Aceste soluții prind din ce în ce mai mult contur și s-a dovedit a fi viabile din punct de vedere juridic.” Cine ar putea folosi centrele și ce lipsește încă din plan Primele centre din afara UE ar urma să fie utilizate nu doar de Olanda, ci și de Grecia, Germania, Austria și Danemarca, conform aceleiași surse. Deocamdată, locațiile nu au fost anunțate. Sunt în desfășurare discuții cu mai multe țări, fără alte detalii. Miza de reglementare: un element controversat al reformei migrației Centrele de returnare sunt descrise ca un element controversat într-o reformă majoră a migrației prezentată anul trecut de Comisia Europeană , pe fondul presiunii venite din partea guvernelor de dreapta din mai multe state membre. Guvernul olandez le-a transmis parlamentarilor că nu vede obstacole juridice pentru înființarea unui centru de returnare și a unui centru extern de procesare a cererilor de azil, invocând o analiză juridică realizată de Clingendael (grup de experți). În context, Mediafax amintește că astfel de practici există deja în alte jurisdicții: SUA au acorduri cu țări precum Costa Rica, Rwanda și Uganda, iar Australia a operat anterior tabere în Nauru și a trimis migranți și în Papua Noua Guinee. Totodată, din 2023, Italia are un acord cu Albania pentru centre de procesare a cererilor de azil ale migranților care solicită azil în Italia. Separat, guvernele UE încearcă de ani de zile să revizuiască regulile privind migrația, proces îngreunat parțial de principiile Convenției Europene a Drepturilor Omului. Potrivit sursei, 46 de state membre ale Consiliului Europei au cerut pe 15 mai ca regulile să permită o politică de migrație „eficientă”. [...]

Disputa de preț dintre SpaceX și Pentagon pentru Starlink a dus la scumpirea dronelor „Lucas” , după ce armata americană a folosit în războiul cu Iranul drone kamikaze controlate prin rețeaua de sateliți a companiei, potrivit Focus , care citează Reuters. În centrul discuției a fost tariful perceput pentru conectivitatea Starlink folosită la operarea dronelor. Conform Reuters, la doar câteva săptămâni după începerea atacurilor SUA asupra Iranului, conducerea SpaceX s-a întâlnit cu reprezentanți ai Departamentului Apărării al SUA (Pentagon), unde s-a negociat prețul serviciului. SpaceX a susținut că, deși armata ar fi plătit 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) pe terminal, nivelul real de servicii utilizat ar fi fost de 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei), potrivit unor documente ale Pentagonului văzute de Reuters. Compania a argumentat că dronele „Lucas” au fost operate în condiții echivalente abonamentului „aeronautic” de 25.000 de dolari, în timp ce un serviciu mai ieftin, pentru utilizare terestră sau mobilitate, ar costa 5.000 de dolari pe lună. Pentagonul a contestat interpretarea, afirmând că abonamentul aeronautic se aplică avioanelor, nu dronelor controlate doar pe perioade scurte. În final, instituția ar fi acceptat să acopere costurile suplimentare, iar acest lucru a dus, potrivit Reuters, la dublarea prețului unei drone „Lucas”, care până atunci costa 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei). De ce contează: dependența Pentagonului de SpaceX crește Reuters mai notează că disputa de tarifare este doar un exemplu al tensiunilor dintre SpaceX, operatorul Starlink, și Pentagon. Pe lângă controlul dronelor „Lucas” (descrise ca fiind similare ca funcționare cu modelele iraniene de tip „Shahed”), ar exista și discuții despre furnizarea de conexiuni mobile la internet pentru populația din Iran, pe care SUA ar urmări să le stabilească în țară. În ansamblu, aceste fricțiuni scot în evidență, potrivit Reuters, o dependență tot mai mare a Pentagonului de SpaceX, ceea ce i-ar putea oferi lui Elon Musk o influență mai mare asupra politicilor de securitate națională ale SUA. [...]

UE a redirecționat în premieră 1,5 miliarde de euro către nevoi militare în statele baltice , un transfer făcut din Fondul de Dezvoltare Regională al Uniunii Europene pe fondul „invaziei dronelor”, potrivit Mediafax . Miza deciziei este una de politică bugetară: bani gândiți pentru dezvoltare regională sunt folosiți pentru apărare, într-un context de securitate deteriorat la granița estică a UE. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă alături de liderii statelor baltice. Ce se schimbă: bani de coeziune pentru apărare Suma de 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) este prezentată ca primul transfer de acest tip din Fondul de Dezvoltare Regională al UE către „nevoile militare” ale țărilor baltice, pe fondul intensificării incidentelor legate de drone. În material nu sunt detaliate proiectele concrete sau calendarul utilizării fondurilor, dincolo de destinația generală – cheltuieli militare. Context operațional: creșterea alertelor aeriene în regiune În paralel, activitatea de poliție aeriană NATO în statele baltice a crescut, potrivit Ministerului Apărării Naționale din Lituania, citat de Mediafax. Avioanele de vânătoare au fost ridicate de 12 ori săptămâna trecută, în principal pentru patrularea frontierelor externe, dar și pentru incidente punctuale. Aceeași sursă arată că aeronavele NATO au decolat de 11 ori pentru patrularea granițelor Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei cu Rusia și Belarus și o dată pentru identificarea și escortarea unor aeronave care au încălcat regulile de zbor. Legătura cu România: incidente cu drone și un episod cu F-16 În articol este menționat că soldați din mai multe state NATO, inclusiv România, au participat la misiuni de patrulare a spațiului aerian baltic. Totodată, Mediafax notează că, în săptămânile trecute, un pilot român de F-16 ar fi doborât „în premieră” o dronă ucraineană pe teritoriul Estoniei, iar pilotul a fost decorat de România. Separat, materialul afirmă că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, România ar fi înregistrat peste 21 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian și peste 40 de cazuri în care fragmente de drone rusești au căzut pe teritoriul național, în special în județele Tulcea și Galați, situație care ar fi dus la mesaje RO-ALERT și ridicarea avioanelor de vânătoare. Ce urmează Ursula von der Leyen urmează să meargă în Lituania pentru discuții privind „criza dronelor”, potrivit informațiilor din material. În acest stadiu, nu sunt oferite detalii despre condițiile de alocare a fondurilor sau despre eventuale extinderi ale mecanismului către alte state de pe flancul estic. [...]