Știri
Știri din categoria Externe
Disputa de preț dintre SpaceX și Pentagon pentru Starlink a dus la scumpirea dronelor „Lucas”, după ce armata americană a folosit în războiul cu Iranul drone kamikaze controlate prin rețeaua de sateliți a companiei, potrivit Focus, care citează Reuters.
În centrul discuției a fost tariful perceput pentru conectivitatea Starlink folosită la operarea dronelor. Conform Reuters, la doar câteva săptămâni după începerea atacurilor SUA asupra Iranului, conducerea SpaceX s-a întâlnit cu reprezentanți ai Departamentului Apărării al SUA (Pentagon), unde s-a negociat prețul serviciului.
SpaceX a susținut că, deși armata ar fi plătit 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) pe terminal, nivelul real de servicii utilizat ar fi fost de 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei), potrivit unor documente ale Pentagonului văzute de Reuters. Compania a argumentat că dronele „Lucas” au fost operate în condiții echivalente abonamentului „aeronautic” de 25.000 de dolari, în timp ce un serviciu mai ieftin, pentru utilizare terestră sau mobilitate, ar costa 5.000 de dolari pe lună.
Pentagonul a contestat interpretarea, afirmând că abonamentul aeronautic se aplică avioanelor, nu dronelor controlate doar pe perioade scurte. În final, instituția ar fi acceptat să acopere costurile suplimentare, iar acest lucru a dus, potrivit Reuters, la dublarea prețului unei drone „Lucas”, care până atunci costa 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei).
Reuters mai notează că disputa de tarifare este doar un exemplu al tensiunilor dintre SpaceX, operatorul Starlink, și Pentagon. Pe lângă controlul dronelor „Lucas” (descrise ca fiind similare ca funcționare cu modelele iraniene de tip „Shahed”), ar exista și discuții despre furnizarea de conexiuni mobile la internet pentru populația din Iran, pe care SUA ar urmări să le stabilească în țară.
În ansamblu, aceste fricțiuni scot în evidență, potrivit Reuters, o dependență tot mai mare a Pentagonului de SpaceX, ceea ce i-ar putea oferi lui Elon Musk o influență mai mare asupra politicilor de securitate națională ale SUA.
Recomandate
Olanda vrea să deschidă în următoarele șase luni primele centre de detenție pentru migranți în afara UE , o mișcare care împinge politica europeană de migrație spre soluții de „externalizare” a returnărilor și a procesării cererilor de azil, potrivit Mediafax , care citează Politico. Inițiativa este prezentată într-o scrisoare a guvernului olandez către parlamentul de la Haga, consultată de Politico. Planul vizează atât înființarea unor centre de „returnare” (pentru persoane cu azil respins), cât și procesarea cererilor de azil în afara Uniunii Europene. Centrele ar urma să găzduiască migranți cărora li s-a respins azilul în statele UE, dar care „din diverse motive” nu se pot întoarce în țara de origine și nici nu pot rămâne într-o țară de tranzit. „În întreaga Europă, oamenii cer soluții credibile și fezabile pentru a recâștiga controlul asupra migrației. Aceste soluții prind din ce în ce mai mult contur și s-a dovedit a fi viabile din punct de vedere juridic.” Cine ar putea folosi centrele și ce lipsește încă din plan Primele centre din afara UE ar urma să fie utilizate nu doar de Olanda, ci și de Grecia, Germania, Austria și Danemarca, conform aceleiași surse. Deocamdată, locațiile nu au fost anunțate. Sunt în desfășurare discuții cu mai multe țări, fără alte detalii. Miza de reglementare: un element controversat al reformei migrației Centrele de returnare sunt descrise ca un element controversat într-o reformă majoră a migrației prezentată anul trecut de Comisia Europeană , pe fondul presiunii venite din partea guvernelor de dreapta din mai multe state membre. Guvernul olandez le-a transmis parlamentarilor că nu vede obstacole juridice pentru înființarea unui centru de returnare și a unui centru extern de procesare a cererilor de azil, invocând o analiză juridică realizată de Clingendael (grup de experți). În context, Mediafax amintește că astfel de practici există deja în alte jurisdicții: SUA au acorduri cu țări precum Costa Rica, Rwanda și Uganda, iar Australia a operat anterior tabere în Nauru și a trimis migranți și în Papua Noua Guinee. Totodată, din 2023, Italia are un acord cu Albania pentru centre de procesare a cererilor de azil ale migranților care solicită azil în Italia. Separat, guvernele UE încearcă de ani de zile să revizuiască regulile privind migrația, proces îngreunat parțial de principiile Convenției Europene a Drepturilor Omului. Potrivit sursei, 46 de state membre ale Consiliului Europei au cerut pe 15 mai ca regulile să permită o politică de migrație „eficientă”. [...]
UE a redirecționat în premieră 1,5 miliarde de euro către nevoi militare în statele baltice , un transfer făcut din Fondul de Dezvoltare Regională al Uniunii Europene pe fondul „invaziei dronelor”, potrivit Mediafax . Miza deciziei este una de politică bugetară: bani gândiți pentru dezvoltare regională sunt folosiți pentru apărare, într-un context de securitate deteriorat la granița estică a UE. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă alături de liderii statelor baltice. Ce se schimbă: bani de coeziune pentru apărare Suma de 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) este prezentată ca primul transfer de acest tip din Fondul de Dezvoltare Regională al UE către „nevoile militare” ale țărilor baltice, pe fondul intensificării incidentelor legate de drone. În material nu sunt detaliate proiectele concrete sau calendarul utilizării fondurilor, dincolo de destinația generală – cheltuieli militare. Context operațional: creșterea alertelor aeriene în regiune În paralel, activitatea de poliție aeriană NATO în statele baltice a crescut, potrivit Ministerului Apărării Naționale din Lituania, citat de Mediafax. Avioanele de vânătoare au fost ridicate de 12 ori săptămâna trecută, în principal pentru patrularea frontierelor externe, dar și pentru incidente punctuale. Aceeași sursă arată că aeronavele NATO au decolat de 11 ori pentru patrularea granițelor Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei cu Rusia și Belarus și o dată pentru identificarea și escortarea unor aeronave care au încălcat regulile de zbor. Legătura cu România: incidente cu drone și un episod cu F-16 În articol este menționat că soldați din mai multe state NATO, inclusiv România, au participat la misiuni de patrulare a spațiului aerian baltic. Totodată, Mediafax notează că, în săptămânile trecute, un pilot român de F-16 ar fi doborât „în premieră” o dronă ucraineană pe teritoriul Estoniei, iar pilotul a fost decorat de România. Separat, materialul afirmă că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, România ar fi înregistrat peste 21 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian și peste 40 de cazuri în care fragmente de drone rusești au căzut pe teritoriul național, în special în județele Tulcea și Galați, situație care ar fi dus la mesaje RO-ALERT și ridicarea avioanelor de vânătoare. Ce urmează Ursula von der Leyen urmează să meargă în Lituania pentru discuții privind „criza dronelor”, potrivit informațiilor din material. În acest stadiu, nu sunt oferite detalii despre condițiile de alocare a fondurilor sau despre eventuale extinderi ale mecanismului către alte state de pe flancul estic. [...]
Rusia introduce o ștergere de datorii de până la 10 milioane de ruble pentru noii recruți în războiul din Ucraina, o măsură cu impact economic direct menită să stimuleze înrolarea , potrivit Reuters . Decretul semnat de Vladimir Putin prevede că persoanele care au semnat un contract cu Ministerul rus al Apărării începând cu 1 mai și/sau soții/soțiile acestora pot fi scutiți de datorii de până la 10 milioane de ruble (aprox. 700.000 lei), dacă exista deja înainte de acea dată o acțiune legală pentru recuperarea datoriilor. Condiția este ca înțelegerea pentru participarea la ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială” (invazia începută în februarie 2022) să fie semnată pentru cel puțin un an, conform Kremlinului. De ce contează: stimulent financiar într-un moment de presiune pe recrutare Măsura se adaugă unui pachet mai larg de instrumente de sprijin pentru combatanți, de la plăți mari până la facilități la admiterea în învățământul superior, în contextul în care Moscova încearcă să-și întărească efectivele într-un război care durează de peste patru ani, iar discuțiile de pace conduse de SUA sunt blocate, notează Reuters. Ca reper al dimensiunii ajutorului, Reuters arată că suma este „aproape de prețul” unei garsoniere de 35 de metri pătrați în Moscova, potrivit bazei de date imobiliare Cian. Alte facilități anunțate în aceeași zi Tot luni, Putin a semnat și un decret care prelungește pe termen nedeterminat drepturile de închiriere pentru terenuri ale statului în cazul celor care luptă în Ucraina, potrivit Kremlinului. În paralel, fiecare parte acuză cealaltă că urmărește escaladarea conflictului, iar Ucraina plănuiește să trimită întăriri în regiunile sale nordice pentru a contracara ceea ce consideră a fi planuri rusești pentru o nouă ofensivă. [...]
Naționala Iranului va fi obligată să se bazeze în Mexic și să intre în SUA doar în zilele meciurilor , o soluție care complică logistic participarea la Cupa Mondială 2026 și mută o parte din presiunea organizatorică pe autoritățile mexicane, potrivit Mediafax . Decizia vine după ce autoritățile americane ar fi refuzat să găzduiască permanent echipa pe teritoriul SUA, iar FIFA a cerut oficial sprijinul guvernului mexican pentru organizarea logistică a delegației iraniene, conform informațiilor transmise de CNN și preluate de Mediafax. Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum , a confirmat solicitarea. Impact operațional: bază la Tijuana și deplasări punctuale în SUA Potrivit oficialilor iranieni, baza echipei ar urma să fie mutată în Tijuana, oraș mexican aflat la granița cu SUA. De acolo, jucătorii vor călători către meciurile programate în Los Angeles și Seattle. Iran urmează să joace în faza grupelor împotriva Noii Zeelande, Belgiei și Egiptului. Șeful federației iraniene de fotbal, Mehdi Taj, a declarat că mutarea în Mexic ar reduce inclusiv problemele legate de vize și ar permite zboruri directe operate de Iran Air. Context: tensiuni politice și risc de escaladare diplomatică Situația este legată de tensiunile dintre Washington și Teheran. În martie, Donald Trump declarase că Iranul este binevenit la Cupa Mondială, dar sugerase că nu ar fi „potrivit” ca echipa să stea în SUA „pentru propria siguranță”. Ulterior, conflictul militar din primăvara acestui an dintre Iran, Israel și SUA a amplificat incertitudinile, inclusiv în privința participării Iranului la turneu. FIFA a confirmat mutarea bazei iraniene în Mexic, însă programul meciurilor rămâne neschimbat. În ultimele luni au existat și speculații privind o posibilă excludere a Iranului; în aprilie, emisarul american Paolo Zampolli sugerase că Italia ar putea înlocui Iranul, idee respinsă rapid de FIFA și de oficialii italieni. [...]
Negocierile SUA–Iran vizează un „acord-cadru” care ar putea debloca Strâmtoarea Hormuz și relaxa sancțiunile, dar fără garanții rapide de pace , potrivit Reuters , care descrie un proces în două etape: oprirea ostilităților și abia apoi discuțiile grele despre programul nuclear și securitatea regională. Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că negocierea unui acord cu Iranul ar putea „dura câteva zile”, ceea ce a temperat așteptările privind un final iminent al conflictului, după ce SUA au efectuat ceea ce au numit lovituri defensive în sudul Iranului. De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe a indicat că s-au conturat concluzii pe multe teme dintr-un posibil memorandum de înțelegere în 14 puncte, dar că asta nu înseamnă automat un acord rapid de încheiere a războiului. Ce se negociază acum: un acord-cadru, nu „pacea finală” După un armistițiu la începutul lui aprilie, părțile au rămas în dezacord pe dosare dificile, inclusiv ambițiile nucleare ale Iranului, războiul Israelului în Liban cu Hezbollah (susținut de Iran) și cererile Teheranului privind ridicarea sancțiunilor și eliberarea activelor înghețate. După săptămâni de discuții în principal indirecte, ambele părți spun că au făcut progrese la un memorandum de înțelegere care ar opri războiul și ar oferi negociatorilor 60 de zile pentru un acord final. Conform purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene, cadrul ar urmări încetarea războiului și a blocadei navale americane, în schimbul unor pași ai Teheranului pentru a asigura tranzitul sigur prin Strâmtoarea Hormuz. Un diplomat iranian de rang înalt, Hossein Nooshabadi, a declarat pentru agenția ISNA că un posibil acord-cadru ar include, între altele, încetarea războiului „pe toate fronturile” (inclusiv Liban), eliberarea activelor iraniene blocate, ridicarea blocadei navale americane și deschiderea Strâmtorii Hormuz, retragerea forțelor americane din vecinătatea Iranului și libertatea de a vinde petrol iranian. Același oficial a spus că proiectul iranian pentru un acord inițial nu conține angajamente privind programul nuclear. Un oficial de rang înalt din administrația președintelui american Donald Trump, citat de Reuters sub protecția anonimatului, a afirmat că Iranul ar fi acceptat „în principiu” deschiderea Strâmtorii Hormuz în schimbul ridicării blocadei navale și că ar urma să elimine uraniul puternic îmbogățit al Teheranului. Miza economică: Hormuz, blocada și accesul la bani Teheranul vede controlul asupra Hormuz drept principalul său atu, iar Washingtonul consideră blocada porturilor iraniene principalul instrument de presiune. În paralel, Iranul insistă pe ridicarea sancțiunilor și pe eliberarea unor venituri din petrol înghețate în bănci străine, descrise de Reuters ca fiind de ordinul „zecilor de miliarde de dolari”, și cere despăgubiri pentru pagubele de război. Surse iraniene citate de Reuters spun că un acord-cadru ar viza strict încetarea războiului „pe toate fronturile”, stabilirea unui cadru de 30 de zile pentru circulația prin Hormuz și transportul maritim și, posibil, o anumită relaxare financiară. Abia ulterior ar urma negocieri pe subiectele mai dificile, inclusiv statutul uraniului puternic îmbogățit și detaliile privind Strâmtoarea, precum și ordinea în care s-ar aplica elementele din înțelegerea preliminară (de la relaxarea sancțiunilor la măsuri de securitate). Ce urmează: aprobări politice și dosare tehnice grele Dacă Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului aprobă memorandumul, documentul ar urma să ajungă la liderul suprem pentru aprobarea finală. Oficialul american citat de Reuters a spus că SUA înțeleg că liderul suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, ar fi susținut „șablonul larg” al acordului. Dacă prima fază avansează, dosarul nuclear ar putea fi revizuit și negociat în perioada de 60 de zile, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene și ale lui Nooshabadi. Reuters amintește că ultimul acord nuclear, încheiat în 2015 și abandonat de Trump în 2018, a necesitat ani de negocieri și echipe mari de experți tehnici. Punctele care pot bloca acordul Reuters indică drept principale teme de dispută: Strâmtoarea Hormuz și blocada din Golf : pârghii centrale pentru ambele părți. Nuclear : SUA cred că Iranul urmărește arma nucleară; Iranul neagă și spune că programul este pașnic. Discuția se concentrează pe îmbogățirea uraniului și pe opțiuni precum moratoriu pe termen lung și exportul ori diluarea stocurilor. Surse iraniene au menționat posibilitatea diluării unei părți din uraniul puternic îmbogățit într-o țară „prietenoasă”, până la 5% puritate, cu returnare ulterioară. Rachete balistice : o cerere americană anterioară războiului a fost limitarea razei rachetelor iraniene astfel încât să nu poată ajunge la Israel; Iranul a refuzat constant să discute subiectul. Sancțiuni și active înghețate : economia Iranului a fost afectată de sancțiuni ani la rând, iar Reuters le leagă de tulburările naționale din ianuarie; Teheranul vrea ridicarea sancțiunilor și acces la veniturile din petrol blocate. În esență, negocierile descrise de Reuters par să urmărească mai întâi reducerea riscurilor imediate pentru transportul maritim și pentru economia Iranului, dar lasă pentru etapa a doua dosarele care, istoric, au prelungit ani de zile orice înțelegere: nuclearul, rachetele și arhitectura de securitate din regiune. [...]
Diplomații UE își mențin prezența la Kiev , în pofida avertismentelor Moscovei privind noi atacuri aeriene, o decizie cu miză operațională și politică: delegația își continuă activitatea pe teren și transmite că Rusia nu poate obține izolarea Ucrainei prin intimidare, potrivit Stirile Pro TV . Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarína Mathernová , a declarat, citată de Ukrinform , că avertismentele Rusiei urmăresc să „semene frică”, dar „nu va funcționa”, subliniind că „UE nu pleacă nicăieri” și că rămâne alături de Ucraina. „Același regim care lansează în fiecare noapte atacuri cu rachete și drone asupra civililor îi avertizează acum pe ceilalți să stea departe. (…) UE nu pleacă nicăieri. Rămânem la Kiev. Rămânem alături de Ucraina.” În aceeași intervenție, Mathernová a susținut că amenințările la adresa diplomaților și a organizațiilor internaționale „nu sunt un semn de putere”, ci „un semn de disperare”, și a descris comunicatul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei drept o „capodoperă a ipocriziei”. Ce a cerut Moscova și ce ținte invocă În comunicatul citat de publicație, Ministerul rus de Externe a îndemnat „cetățenii străini”, inclusiv personalul misiunilor diplomatice și reprezentanții organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”. Totodată, locuitorilor capitalei ucrainene li s-a recomandat să evite apropierea de obiective de infrastructură militară și administrativă. Separat, ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a informat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre decizia Moscovei de a lansa atacuri asupra unor situri din Kiev legate de armata ucraineană, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe. Documentul menționează „atacuri sistematice” asupra unor facilități din Kiev utilizate pentru nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei și asupra centrelor unde „se iau deciziile corespunzătoare”. Context: atacuri recente asupra capitalei Știrea amintește că, în urmă cu câteva zile, Rusia a atacat Kievul cu mai multe drone și rachete, inclusiv racheta hipersonică Oreșnik . Atacul ar fi avariat clădiri din întreaga capitală, inclusiv în apropierea sediilor guvernamentale, a clădirilor rezidențiale și a școlilor. Decizia diplomaților UE de a rămâne la Kiev indică faptul că blocul comunitar își asumă continuarea activității în capitala ucraineană chiar și în condiții de risc ridicat, în timp ce Rusia își reafirmă public intenția de a lovi ținte pe care le leagă de infrastructura militară și de decizie a Ucrainei. [...]
