Știri
Știri din categoria Externe
Posibilele livrări de sisteme chinezești de apărare aeriană către Iran riscă să declanșeze noi măsuri comerciale americane, într-un moment în care Washingtonul a legat explicit tarifele de sprijinul militar pentru Teheran, potrivit jpost.com, care citează un material CNN bazat pe evaluări ale serviciilor de informații ale SUA.
Informațiile invocate de CNN indică faptul că Beijingul s-ar pregăti să transfere către Iran, „în următoarele săptămâni”, sisteme antiaeriene portabile de tip MANPADS (rachete antiaeriene lansate de pe umăr). Acestea sunt descrise ca o amenințare asimetrică pentru aeronave militare americane care zboară la joasă altitudine, mai ales dacă încetarea focului s-ar prăbuși.
Două dintre sursele citate de CNN susțin că există semne că livrările ar putea fi rutate prin țări terțe, pentru a ascunde originea reală a transporturilor. În același timp, evaluarea menționată în material sugerează că Iranul ar putea folosi armistițiul pentru a-și reface anumite capabilități, cu sprijinul unor parteneri externi.
Pe acest fundal, președintele SUA Donald Trump a anunțat, la începutul săptămânii, că importurile din țările care furnizează arme Iranului vor fi taxate imediat cu tarife de 50%, „fără excepții”. Anunțul a venit la câteva ore după ce Trump a fost de acord cu un armistițiu de două săptămâni cu Teheranul.
Miza economică și de reglementare este directă: dacă Washingtonul consideră credibile informațiile privind livrările, tarifele pot deveni un instrument rapid de sancționare comercială, cu efecte asupra fluxurilor de import din țările vizate.
Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a respins acuzațiile, afirmând că „China nu a furnizat niciodată arme vreunei părți din conflict” și că informația este „neadevărată”. Reprezentantul a cerut SUA „să se abțină de la acuzații nefondate” și de la „senzaționalism”.
În același context, Beijingul a anunțat recent că ar fi avut un rol în facilitarea armistițiului care a oprit războiul dintre Iran și Statele Unite, iar Donald Trump este programat să viziteze China la începutul lunii viitoare pentru discuții cu președintele Xi Jinping.
Ce urmează depinde de două elemente care, în acest moment, rămân neconfirmate public: dacă livrările descrise de serviciile de informații americane se materializează și dacă SUA vor aplica efectiv tarifele anunțate în cazul unor astfel de transferuri.
Recomandate
Cotația Brent a coborât la 93 de dolari pe baril , după ce negociatorii SUA și Iran ar fi convenit un memorandum pentru prelungirea armistițiului cu 60 de zile și pentru măsuri care ar putea duce la reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit Biziday . Mișcarea de preț reflectă așteptările pieței că riscul de întrerupere a livrărilor din Golf s-ar putea reduce, chiar dacă un acord de pace nu a fost încă obținut. Informația este atribuită de Reuters unor „patru persoane familiarizate cu situația”. În paralel, Axios scrie că memorandumului i-ar urma negocieri oficiale asupra programului nuclear iranian, inclusiv asupra modului în care ar fi gestionate stocurile de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului. Ce ar presupune, în practică, „deblocarea” Strâmtorii Hormuz Potrivit detaliilor prezentate, memorandumului i-ar fi incluse prevederi care vizează direct condițiile de navigație în zonă: traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz ar urma să fie „neîngrădit”, iar oficiali americani ar interpreta asta ca eliminarea taxelor și încetarea actelor de intimidare asupra navelor comerciale; Iranul ar urma să elimine toate minele marine din zonă în termen de 30 de zile. De cealaltă parte, SUA ar urma să ridice gradual blocada impusă în zonă, însă condiționat de reluarea traficului comercial. Axios mai indică disponibilitatea Washingtonului de a negocia relaxarea sancțiunilor economice și deblocarea unor fonduri iraniene înghețate, precum și crearea unui mecanism prin care Iranul să poată primi bunuri și ajutor umanitar. De ce contează pentru piața energiei Scăderea Brent până la 93 de dolari pe baril vine pe fondul speranțelor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol. Închiderea parțială a strâmtorii, de la începutul războiului, a împins în sus prețurile petrolului și gazelor naturale, iar oficiali din domeniu au descris situația drept cea mai gravă criză a petrolului de până acum, conform informațiilor din material. Ce urmează și care sunt limitele acordului Chiar dacă memorandumului ar fi semnat de Donald Trump, acesta ar reprezenta „cel mai important progres diplomatic” de la începutul conflictului, însă un acord definitiv care să răspundă cerințelor SUA privind programul nuclear iranian ar necesita negocieri suplimentare, descrise ca fiind complexe. Contextul rămâne fragil: în lunile anterioare au existat tentative de acord (inclusiv în aprilie, pentru două săptămâni), dar tensiunile au continuat, SUA ajungând să impună o blocadă navală asupra porturilor iraniene, iar în regiune au fost raportate sechestrări și atacuri asupra unor nave. [...]
Rusia amenință cu represalii diplomatice după ce România a decis expulzarea consulului general Andrei Kostilin și închiderea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța, potrivit Libertatea . Mesajul Moscovei vine pe fondul incidentului din Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe. Decizia României a fost anunțată de președintele Nicușor Dan, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată după incidentul de la Galați. Consulul a fost declarat „persona non grata” (diplomat indezirabil), iar consulatul urmează să fie închis. În reacția Moscovei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că „măsurile de răspuns nu vor întârzia să apară”. Incidentul din Galați, declanșatorul măsurilor Drona rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite: o femeie de 51 de ani și un copil de 14 ani. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că l-a convocat din nou la MAE pe ambasadorul Rusiei la București, Valentin Lipaev, precizând că Ministerul Apărării Naționale a confirmat originea rusească a dronei. Mesajele Kremlinului și poziția NATO Întrebat dacă Vladimir Putin a fost informat despre incident, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns ironic: „Dar voi ce credeți? Că am ascuns asta?” Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a discutat vineri dimineață cu președintele Nicușor Dan despre situația de la Galați și l-a asigurat de „solidaritatea absolută a NATO”, exprimându-și compasiunea pentru răniți. În același context, articolul notează că Moscova a intensificat recent atacurile aeriene împotriva Ucrainei și că au existat incidente cu drone și în țările baltice, iar acum și în România. [...]
România expulzează consulul rus de la Constanța în 72 de ore , după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, iar autoritățile tratează cazul ca pe un răspuns diplomatic de urgență, potrivit Adevărul . Decizia vine după convocarea, vineri, 29 mai, a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe . Ministrul de Externe, Oana Țoiu , a calificat incidentul drept „de o gravitate fără precedent” și a spus că ambasadorului îi vor fi comunicate măsurile pe care România le va lua la nivel diplomatic. „Incidentul este de o gravitate fără precedent. Am convocat ambasadorul Federației Ruse la sediul Ministerului Afacerilor Externe astăzi după-amiază. Îi vor fi comunicate măsurile pe care România le va lua la nivel diplomatic, ca răspuns la acest incident.” Ce a transmis MAE și ce măsură concretă a anunțat Potrivit ministrului, există „claritate” din partea echipelor din teren privind apartenența dronei: ar fi fost o dronă a Federației Ruse și ar fi avut explozibil. Țoiu a afirmat că ambasadorul nu a confirmat acest lucru, dar a susținut că negarea responsabilității nu poate avea succes, invocând reacții similare în trecut, inclusiv în țările baltice și în alte state de pe flancul estic. Măsura anunțată explicit este expulzarea consulului rus de la Constanța, care are 72 de ore să părăsească teritoriul României. Context operațional: informarea NATO și UE și deciziile care urmează Șefa diplomației a precizat că România și-a informat încă din timpul nopții partenerii din NATO și Uniunea Europeană despre situația de la Galați și că au venit rapid reacții de solidaritate. Totodată, a spus că autoritățile discută „în permanență” cu președintele și premierul despre pașii următori, iar președintele urmează să anunțe deciziile privind măsurile ce vor fi luate. Incidentul de la Galați: ce spun autoritățile Conform autorităților, drona cu încărcătură explozibilă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe acoperișul unui bloc din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite și transportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că întreaga încărcătură explozivă a unei drone de tip Geran-2, de proveniență rusească, a detonat la impact. În urma incidentului, președintele Nicușor Dan a convocat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a descris cazul drept „cel mai grav incident” care a afectat teritoriul României de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]
Germania ridică miza diplomatică în NATO după incidentul cu drona din Galați , condamnând public Rusia și legând episodul de „securitatea colectivă”, potrivit Digi24 . Reacția a venit de la ministrul german de Externe, Johann Wadephul , care a criticat „comportamentul iresponsabil” al Moscovei după prăbușirea unei drone pe o clădire de locuințe din România — primul astfel de incident pe teritoriul unui stat membru UE și NATO de la începutul războiului din Ucraina, conform informațiilor prezentate de publicație. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, șeful diplomației germane a încadrat incidentul ca risc direct pentru securitatea comună și a transmis sprijin pentru România. „Rusia continuă să amenințe securitatea noastră colectivă. Răspunsul nostru este unitatea. Suntem solidari cu România.” Wadephul a mai afirmat că Germania va continua să consolideze apărarea Ucrainei și a Europei în cadrul NATO, indicând că Berlinul tratează episodul nu ca un accident izolat, ci ca un element cu potențial de escaladare și cu implicații pentru postura de apărare a Alianței. [...]
Reacția Kremlinului după incidentul cu drona de la Galați mută discuția în zona riscului de escaladare și a răspunsului NATO , într-un moment în care România a raportat că o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe. Potrivit Știrile Pro TV , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că președintele Vladimir Putin este la curent cu incidentul și a răspuns ironic la întrebarea dacă liderul rus a fost informat. „Dar voi ce credeţi? Că am ascuns asta?” Ce a transmis Moscova și în ce context Peskov a făcut declarațiile vineri, la Astana (Kazahstan), unde Putin participa la Forumul Economic Eurasiatic și la reuniunea Consiliului Economic Suprem Eurasiatic, conform relatării citate de Știrile Pro TV din TASS. În paralel, NATO a acuzat Moscova de „comportament iresponsabil” și a reiterat angajamentul de a „apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, după ce România a anunțat prăbușirea dronei pe un bloc, în timpul unui atac asupra Ucrainei, amintește Reuters. Incidentul de la Galați și reacția operațională a României Conform informațiilor prezentate, o dronă de tip Geran 2, de proveniență rusească, s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, iar incidentul a fost urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Bilanțul menționat în articol: două persoane rănite (o femeie și fiul ei de 14 ani), transportate la spital; alte două persoane au făcut atacuri de panică; a fost emis un mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați. În timpul alertei, două aeronave F-16 au fost ridicate de la Baza de la Fetești și au fost sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. MApN a precizat că piloții au avut autorizație de angajare a țintelor pe toată durata alertei. De ce contează: presiune pe postura de apărare și pe deciziile politice Dincolo de mesajul public al Moscovei, incidentul are relevanță directă pentru postura de apărare pe flancul estic al NATO, în condițiile în care un stat aliat a raportat un impact pe teritoriul său în contextul atacurilor asupra Ucrainei. În același material este menționat că Ministerul Apărării a transmis că, de la începutul războiului din Ucraina, în 47 de situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României, dintre care 12 doar în acest an. Tot vineri, președintele Nicușor Dan a anunțat, după ședința CSAT, că consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata, iar Consulatul General al Federației Ruse la Constanța urmează să se închidă. [...]
Explozia rachetei New Glenn riscă să împingă înapoi lansarea sateliților de internet ai Amazon , după ce vehiculul Blue Origin a fost distrus într-un test pe rampa de la Cape Canaveral, potrivit Antena 3 . Incidentul adaugă presiune pe calendarul proiectului Leo, care concurează direct cu Starlink, rețeaua de sateliți a lui Elon Musk. Explozia a avut loc în jurul orei 21:00, ora Coastei de Est a SUA (04:00, ora României), în timpul pregătirilor pentru un test de aprindere a motoarelor (static fire). Blue Origin a transmis că „a observat o anomalie” în timpul testului și că va reveni cu actualizări pe măsură ce apar informații noi. Compania și oficialii de la Cape Canaveral au precizat că nu au existat răniți sau decese. Ce era programat și de ce contează pentru Amazon Racheta care a explodat urma să lanseze în iunie 48 de sateliți pentru serviciul de internet Leo al Amazon, însă aceștia nu se aflau la bord în momentul testului eșuat. Publicația notează că nu este clar, deocamdată, cât de mari sunt daunele la platforma de lansare și la echipamentele de la sol și nici cât ar putea dura reparațiile — un element care poate afecta direct ritmul viitoarelor lansări. Complexul de Lansare Spațială 36 este menționat ca fiind singura platformă echipată pentru lansări New Glenn, ceea ce ridică miza operațională a incidentului: orice indisponibilitate a rampei poate bloca temporar întregul program. Implicații pentru Blue Origin și NASA New Glenn este descrisă ca fiind esențială pentru planurile Blue Origin și NASA privind înființarea unei baze pe Lună. În articol se arată că, anul viitor, racheta ar urma, „ipotetic”, să lanseze modulul de aselenizare Blue Moon ca parte a misiunii Artemis III, pe orbita joasă a Pământului. Administratorul NASA, Jared Isaacman, a transmis că agenția va lucra cu partenerii pentru a sprijini o investigație și pentru a evalua impactul pe termen scurt asupra misiunii: „Zborurile spațiale sunt neiertătoare, iar dezvoltarea unei noi capacități de lansare a rachetelor grele este extraordinar de dificilă. Vom lucra cu partenerii noștri pentru a sprijini o investigație amănunțită a acestei anomalii, pentru a evalua impactul pe termen scurt asupra misiunii și pentru a reveni la lansarea rachetelor.” Context: autorizare recentă și reacțiile lui Bezos și Musk New Glenn fusese autorizată pe 22 mai să reia zborurile, după ce fusese imobilizată la sol de Administrația Federală a Aviației (FAA) , în urma unei anomalii la treapta a doua în timpul unei lansări din 19 aprilie, mai arată materialul. Jeff Bezos a spus că este prea devreme pentru a cunoaște cauza principală, dar că echipa lucrează pentru a o identifica și că va reveni la zbor. Elon Musk a reacționat public, transmițând că îi pare rău să vadă incidentul și că speră ca Blue Origin să își revină repede. [...]
