Știri
Știri din categoria Externe
China își justifică presiunea militară asupra Taiwanului și mută vina pe Taipei, într-un mesaj rar care ridică miza politică într-un dosar cu efecte directe asupra securității regionale și a fluxurilor comerciale din Asia, potrivit The Jerusalem Post.
Ministerul chinez al Apărării a transmis că activitățile militare „regulate” ale Armatei Populare de Eliberare în apele și spațiul aerian din jurul Taiwanului sunt „în întregime justificate și raționale”, iar tensiunile ar fi generate de guvernul de la Taipei. China consideră Taiwanul, guvernat democratic, drept parte a propriului teritoriu și își trimite aproape zilnic nave și avioane în apropierea insulei, fapt condamnat de autoritățile taiwaneze.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării, Zhang Xiaogang, a declarat că Taiwanul este o „parte inalienabilă a teritoriului chinez” și a susținut că exercițiile și antrenamentele din jurul insulei urmăresc „protejarea suveranității naționale și a integrității teritoriale”.
Publicația notează că Beijingul, de regulă, nu comentează în mod constant activitățile sale zilnice din apropierea Taiwanului, ceea ce face intervenția de acum neobișnuită.
Zhang a acuzat Partidul Democrat Progresist (DPP), aflat la guvernare în Taiwan, că „distorsionează” activitățile Chinei, „vinde anxietate de război”, intimidează populația și alimentează confruntarea de-a lungul Strâmtorii Taiwan.
În paralel, China refuză să discute cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care îl cataloghează drept „separatist”. Lai afirmă, la rândul său, că doar populația Taiwanului poate decide viitorul insulei.
În aceeași zi, Lai a declarat, într-o vizită la o bază militară din sudul Taiwanului, că pacea poate fi menținută „doar prin forță” și a reluat apelul către parlamentul dominat de opoziție să aprobe un buget special de apărare de 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei), aflat în blocaj.
Statele Unite, principalul furnizor de armament pentru Taiwan, au susținut demersul de creștere a cheltuielilor de apărare, în timp ce China cere repetat Washingtonului să oprească vânzările de arme către insulă. Zhang a afirmat că Lai folosește banii populației pentru a „câștiga bunăvoința” SUA și a acuzat Washingtonul că urmărește să facă bani, „profitând de război”.
Recomandate
China își recalibrează presiunea asupra Taiwanului și Japoniei, mutând accentul de la un orizont militar „2027” la miza politică a alegerilor din 2028 , într-un moment în care criza din Orientul Mijlociu îi oferă Beijingului spațiu să se prezinte drept „broker” global, dar îi complică și calculele de securitate și comerț, potrivit Reuters . Beijingul își intensifică simultan mesajele diplomatice și militare în vecinătatea sa imediată: escaladează tensiunile cu Japonia, își poziționează navele pentru a împiedica Filipinele să ajungă la un banc disputat și își face, în mod public, loc în politica internă a Taiwanului printr-o apropiere de opoziția Kuomintang (KMT) înaintea scrutinului din 2028. În paralel, China încearcă să capitalizeze pe fondul haosului din Golf și al acțiunilor SUA, inclusiv printr-o retorică de „stabilitate” și „ordine” internațională. Pivotul de la „2027” la „2028”: narațiune politică, nu doar calendar militar Reuters notează o schimbare subtilă, dar rapidă, în narațiunea Chinei despre Taiwan. În timp ce oficiali americani au avertizat de ani de zile că Beijingul își construiește capacitățile militare cu obiectivul de a fi pregătit pentru o invazie până în 2027, China își mută acum accentul către alegerile din Taiwan din 2028. Mesajul împins mai agresiv este că o victorie a KMT ar putea „evita conflictul” și ar deschide calea către relații mult mai apropiate, în timp ce o nouă victorie a partidului aflat la putere, Democratic Progressive Party (DPP), ar pregăti terenul pentru confruntare: presiune asupra viitoarelor administrații americane să „abandoneze” insula și deteriorarea relațiilor cu Japonia pe tema viitorului Taiwanului. În acest context, Reuters menționează întâlnirea intens promovată de la Beijing în care noul lider KMT, Cheng Li-wun, a spus că l-ar invita pe Xi Jinping în Taiwan dacă va câștiga alegerile din 2028. Japonia, noul punct de fricțiune: securitate și semnale despre nuclear Un motiv central al înăspririi tonului Chinei este relația cu Japonia, după instalarea noului premier japonez Sanae Takaichi . Potrivit Reuters, declarații oficiale chineze o indică în mod special pe Takaichi, inclusiv pentru comentarii din noiembrie potrivit cărora o preluare a Taiwanului de către China ar putea deveni o situație „care amenință supraviețuirea” Japoniei. În plus, oficiali și media chineze își exprimă îngrijorarea că Tokyo ar putea căuta să dobândească arme nucleare. Guvernul Takaichi afirmă că Japonia rămâne angajată statutului său non-nuclear, dar încearcă să-și consolideze relațiile internaționale, inclusiv prin invitarea a peste 30 de ambasadori din NATO și alte state la Tokyo pentru cooperare în apărare și alte domenii. Criza din Golf: oportunitate diplomatică, dar risc economic și de lanțuri de aprovizionare Pe fondul crizei din Golf și al „blocadei” militare declarate de SUA în Strâmtoarea Hormuz , China își intensifică eforturile de a se poziționa ca actor global de echilibru. Xi Jinping a descris, într-o întâlnire cu premierul spaniol Pedro Sanchez, o „regresie către legea junglei”, în linie cu mesajul că Beijingul ar fi o voce a „rațiunii” și stabilității. În același timp, Reuters subliniază că rămâne neclar ce face China în raport cu Iranul. Oficiali și media chineze au negat „furios” relatări CNN potrivit cărora Beijingul ar fi furnizat arme Teheranului în actuala criză. Alți analiști citați de Reuters susțin că, similar sprijinului pentru Rusia în Ucraina, China ar prefera să livreze componente civile „cu dublă utilizare” (bunuri care pot fi folosite și în scopuri militare), nu sisteme de armament complete. Riscul de escaladare are și o dimensiune economică: președintele SUA, Donald Trump, a promis noi tarife împotriva Chinei dacă se dovedesc livrări de arme, ceea ce ar lovi și mai mult o creștere globală deja în scădere, potrivit Reuters. Totodată, fluxurile de petrol prin Hormuz rămân afectate: petroliere deținute și sub pavilion chinez au trecut periodic, însă „departe” de ritmul de dinaintea crizei, iar lanțurile globale de aprovizionare de care depinde China „arată deja șubrede”. Ce urmează: mai multă presiune regională, dar cu multe necunoscute Analiza Reuters indică faptul că Beijingul încearcă să transmită lumii o lecție: într-un eventual scenariu în care China ar face mișcări militare pentru a prelua controlul asupra Taiwanului, restul lumii „nu ar trebui să se implice”, indiferent de reacțiile Japoniei sau SUA. Dar ambițiile Chinei sunt limitate de incertitudini majore: nu este sigur că apropierea KMT de Beijing va convinge electoratul taiwanez, iar eforturile de izolare a guvernului de la Tokyo par, deocamdată, cu rezultate slabe. În plus, criza din Golf creează atât oportunități de influență, cât și constrângeri practice pentru China, inclusiv posibilitatea ca Beijingul să fie nevoit să caute o înțelegere cu Washingtonul — eventual printr-un mecanism ONU încă blocat — pentru a presa Iranul să permită trecerea mai multor nave, potrivit Reuters. [...]
Donald Trump neagă că un eventual acord SUA–Iran ar implica bani , în condițiile în care în spațiul public a apărut scenariul deblocării unor fonduri iraniene de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei), o mișcare cu potențial impact financiar și de sancțiuni, potrivit news.ro . Președintele american a scris pe platforma sa, Truth Social , că „nicio sumă de bani «nu va fi schimbată în vreun fel» între Statele Unite și Iran”, în eventualitatea încheierii unui acord în dosarul nuclear iranian, relatează AFP. Declarația vine după ce site-ul american Axios a dezvăluit că SUA ar lua în calcul deblocarea unor fonduri iraniene în valoare de 20 de miliarde de dolari, în schimbul predării stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului. În materialul citat de news.ro nu sunt oferite detalii suplimentare despre mecanismul deblocării sau despre stadiul discuțiilor. Mesaj separat despre Israel și Liban Tot pe Truth Social, Trump a afirmat că Statele Unite au interzis Israelului să bombardeze Libanul după intrarea în vigoare a unui armistițiu de zece zile între cele două țări vecine. „Israelul nu va mai bombarda Libanul. Ei au INTERDICȚIA să o facă din partea Statelor Unite, Ajunge!” [...]
Iranul spune că a redeschis complet Strâmtoarea Ormuz pentru nave comerciale pe durata armistițiului , o evoluție cu miză directă pentru fluxurile de energie și costurile de transport maritim, potrivit Mediafax . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a transmis într-o postare pe platforma X că „trecerea pentru toate navele comerciale prin strâmtoarea Ormuz este declarată complet deschisă pentru perioada rămasă de armistițiu”, informație relatată de The Guardian și Reuters, conform aceleiași surse. Ce înseamnă operațional „redeschidere completă” Araghchi a precizat că tranzitul se va face pe „ruta coordonată” anunțată de Organizația Portuară și Maritimă a Iranului, în conformitate cu încetarea focului din Liban. În același timp, contextul rămâne fragil: deși există un armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran, care expiră marți, Iranul „nu a ridicat până acum blocada asupra căii navigabile”, mai notează Mediafax. Teheranul a mai spus că nu va exista „nicio înțelegere” atât timp cât Israelul atacă Libanul și a indicat anterior că strâmtoarea este deschisă națiunilor care colaborează cu armata sa. Reacția SUA: strâmtoarea deschisă, dar blocada rămâne Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat printr-o postare pe Truth Social, salutând anunțul privind redeschiderea, dar insistând că blocada impusă de Statele Unite navelor și porturilor iraniene rămâne „pe deplin în vigoare”. „Strâmtoarea Ormuz este complet deschisă și gata pentru afaceri și trecere deplină, dar blocada navală va rămâne în vigoare și va avea efect doar în ceea ce privește Iranul, până când tranzacția noastră cu Iranul va fi finalizată 100%!” Ce urmează: termen-limită și negocieri încă neclare Casa Albă a transmis că discuțiile privind o posibilă a doua rundă de negocieri de pace sunt „în desfășurare”, însă nu a fost confirmată nicio dată sau locație. Trump a declarat, la un eveniment în Nevada, că „războiul din Iran merge foarte bine” și că „ar trebui să se încheie destul de curând”, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru toate navele reduce presiunea imediată asupra fluxurilor globale de petrol , însă tranzitul rămâne condiționat de un „traseu coordonat” cu autoritățile iraniene, pe fondul suspiciunilor că în zonă există încă mine marine, potrivit The Jerusalem Post . Președintele SUA, Donald Trump , a confirmat vineri, într-un mesaj pe Truth Social, că Iranul „a anunțat” redeschiderea completă a strâmtorii și că aceasta este „complet deschisă și gata de afaceri și de tranzit complet”. În același timp, Trump a precizat că blocada SUA asupra porturilor iraniene „va rămâne pe deplin în vigoare” în ceea ce privește Iranul, până când „tranzacția” cu Teheranul va fi „100% completă”, adăugând că procesul „ar trebui să meargă foarte repede”, deoarece „cele mai multe puncte sunt deja negociate”. Tranzit „deschis”, dar pe rută impusă de Teheran Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a anunțat anterior, într-o postare pe X (fostul Twitter), că toate navele vor putea traversa Strâmtoarea Hormuz după încetarea focului dintre Israel și Hezbollah. El a spus că, „în conformitate cu încetarea focului în Liban”, trecerea pentru toate navele comerciale este „declarată complet deschisă” pe perioada rămasă a armistițiului, însă numai „pe ruta coordonată” comunicată de Organizația Porturilor și Maritimă a Republicii Islamice Iran. Publicația notează că această cerință de coordonare a rutei indică faptul că în strâmtoare ar putea exista încă mine marine. Trump a afirmat ulterior că Iranul ar ajuta SUA să curețe strâmtoarea de toate minele amplasate. Riscul operațional: minele și incertitudinea privind capacitatea Iranului de deminare Materialul citează un raport The New York Times, potrivit căruia SUA nu ar fi fost încrezătoare în capacitatea Iranului de a curăța minele marine din Strâmtoarea Hormuz, oficiali americani considerând că regimul iranian nu știe unde au fost plasate minele. Raportul mai arată că Iranul ar fi folosit forțe descentralizate în timpul conflictului și pentru închiderea strâmtorii, cu ambarcațiuni mici implicate în minarea apelor și fără un lanț de comandă clar. Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca una dintre principalele rute maritime pentru petrol la nivel mondial, prin care trece aproximativ 20% din consumul global, ceea ce face ca orice restricție sau risc de securitate să aibă efecte directe asupra transportului și, implicit, asupra piețelor energetice. Publicația menționează că situația este în evoluție. [...]
Ucraina susține că are pârghii reale în negocierile de pace și mizează pe o fereastră politică pentru a accelera parcursul european , inclusiv prin deblocarea unor decizii cu miză financiară și de sancțiuni, potrivit Kyiv Post , care relatează declarațiile ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha , făcute la Antalya Diplomacy Forum. Sybiha a spus că reculul guvernului premierului ungar Viktor Orbán în alegeri ar putea crea o oportunitate pentru Kiev de a avansa pe drumul aderării la UE. În această logică, el a indicat drept obiective deschiderea a șase „clustere” de negociere (pachete tematice din procesul de aderare), deblocarea unui împrumut UE de 90 miliarde euro (103 miliarde dolari, aprox. 464 miliarde lei) și întărirea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii împotriva Rusiei. „Avem cărți”: mesaj către Washington și condiția sprijinului SUA Ministrul a respins afirmațiile repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit cărora Ucraina „nu are cărți” în discuțiile de pace cu Rusia, insistând că Kievul are pârghii. În același timp, Sybiha a evaluat că perioada cea mai dificilă a relației diplomatice cu Statele Unite ar fi depășită și a subliniat că implicarea americană rămâne esențială pentru un acord. „Evaluarea mea personală este că fără Statele Unite, fără sprijinul președintelui Trump, este nerealist să obținem o pace justă și cuprinzătoare.” Linii roșii în negocieri și propunerea de încetare a focului Sybiha a mai declarat că Ucraina nu va accepta cererea Rusiei de retragere a trupelor ucrainene din Donbas , pe care a numit-o un ultimatum imposibil de aplicat. El a adăugat că Moscova ar cere și recunoașterea jurisdicției ruse asupra teritoriilor ocupate, inclusiv folosirea monedei și simbolurilor rusești. Potrivit ministrului, Ucraina este pregătită pentru o încetare necondiționată a focului, cu monitorizare, și are un plan în acest sens, însă „unele chestiuni-cheie” rămân nerezolvate. Context militar: obiectivul Rusiei în Donbas În același material, Kyiv Post notează că Vadym Skibitsky, adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR), a declarat pentru Financial Times că Rusia își intensifică ofensivele și urmărește să captureze integral regiunea Donbas până în septembrie. [...]
Serviciile de informații ucrainene estimează că Rusia se pregătește să execute până la șapte atacuri aeriene de amploare pe lună , un ritm care ar pune presiune constantă pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura civilă, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha , a declarat pe 17 aprilie, la o discuție publică în cadrul Antalya Diplomacy Forum , că aceste atacuri ar putea include „cel puțin 400 de drone” combinate cu „cel puțin 20 de rachete”. Informațiile sunt atribuite serviciilor de informații ucrainene, iar evenimentul este relatat de Interfax Ukraine, conform materialului. „În realitatea noastră, un atac masiv înseamnă cel puțin 400 de drone combinate cu cel puțin 20 de rachete.” „Potrivit datelor de informații, ei se pregătesc să ne atace de șapte ori pe lună.” Ce înseamnă, operațional, „atac masiv” și cât de eficientă e apărarea Sybiha a mai spus că sistemele ucrainene de apărare aeriană interceptează în prezent până la 90% din țintele aeriene care intră în spațiul ucrainean în timpul unor astfel de lovituri. Dacă acest nivel se menține, amploarea atacurilor descrise sugerează totuși un volum ridicat de muniții care ar putea trece de apărare, cu efecte directe asupra rețelelor energetice, infrastructurii și zonelor rezidențiale. Context: lovituri recente și bilanțul victimelor În aceeași zi, atacuri cu drone ale Rusiei au lovit mai multe regiuni ale Ucrainei, iar Dnipro s-a numărat printre cele mai afectate, cu infrastructură și clădiri rezidențiale avariate și mai multe persoane rănite, potrivit autorităților regionale. Materialul notează că aceste lovituri au urmat unui atac rusesc de amploare în noaptea de miercuri spre joi, cu victime în mai multe orașe, potrivit serviciilor de urgență: Dnipro: 5 morți și 26 răniți; Odesa: 8 morți și 22 răniți; Kiev: 4 morți (inclusiv un băiat de 12 ani) și 45 răniți, dintre care 26 spitalizați; Zaporojie: 1 mort și 10 răniți (inclusiv un băiat de 16 ani). Ulterior, forțele ruse au continuat atacurile asupra capitalei în cursul aceleiași dimineți, mai arată articolul. [...]
