Știri
Știri din categoria Externe
China își calibrează diplomația față de Iran pentru a nu periclita summitul cu Trump, în condițiile în care războiul și blocada navală americană asupra porturilor iraniene cresc riscurile pentru aprovizionarea energetică a celui mai mare importator de țiței din lume, potrivit Reuters.
Miza imediată pentru Beijing este dublă: să împingă către o încetare a focului fără să îndepărteze Teheranul și, în același timp, să păstreze un ton suficient de prudent încât întâlnirea dintre Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump, programată pentru 14-15 mai, să se desfășoare fără noi amânări. Analiști citați de Reuters spun că dependența Chinei de Orientul Mijlociu pentru aproximativ jumătate din necesarul de combustibil adaugă presiune asupra eforturilor diplomatice.
Reuters notează că Trump a creditat Beijingul pentru rolul jucat în aducerea Iranului la discuțiile de pace de weekendul trecut din Pakistan, ceea ce ar fi păstrat o anumită influență „din culise” a Chinei. În același timp, China a evitat să critice dur modul în care Trump gestionează conflictul, pe fondul unei amenințări „directe și în creștere” reprezentate de blocada navală americană asupra porturilor iraniene, potrivit analiștilor citați.
Președintele Xi a ieșit din tăcere marți cu un plan de pace în patru puncte, care invocă coexistența pașnică, suveranitatea națională, statul de drept internațional și echilibrarea dezvoltării cu securitatea. După ce Trump a avertizat Iranul că „întreaga țară poate fi eliminată într-o noapte”, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, nu a condamnat declarația, limitându-se la a spune că Beijingul este „profund îngrijorat” și cerând tuturor părților să joace un rol „constructiv” în detensionare.
În plan operațional, intensificarea este vizibilă: ministrul de Externe Wang Yi a avut „aproape 30” de convorbiri și întâlniri cu omologi care caută o încetare a focului, conform unui calcul Reuters, iar emisarul special Zhai Jun a vizitat cinci capitale din Golf și din lumea arabă. Zhai a declarat reporterilor că, la un moment dat, a călătorit pe șosea pentru a evita spațiul aerian disputat și că a putut auzi sirene de raid aerian.
Xi și-a anunțat planul de pace într-o întâlnire cu prințul moștenitor din Abu Dhabi, șeicul Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan, într-un demers de aprofundare a relațiilor cu un rival al Iranului, în timp ce Beijingul încearcă să împingă Teheranul către dialog, potrivit Reuters.
Totuși, aceeași sursă subliniază că pârghiile Chinei sunt limitate de lipsa unei prezențe militare în Orientul Mijlociu care să-i susțină mesajele. Unii observatori descriu activismul diplomatic drept mai degrabă „teatru” decât politică externă cu efect direct, iar Patricia Kim (Brookings Institution) spune că, deși Iranul ar fi cerut Chinei să fie garant al unei încetări a focului, Beijingul nu ar fi arătat interes pentru un astfel de rol.
În paralel cu dosarul Iran, Reuters scrie că Beijingul ar urmări la summit avansarea obiectivelor pe comerț și a pozițiilor sale privind Taiwanul, iar o persoană familiarizată cu gândirea Chinei descrie abordarea dominantă drept una de „a-l unge” pe Trump și de a păstra „stabilitatea strategică”.
Pe componenta economică, analiștii citați anticipează că la întâlnire China ar putea accepta să cumpere aeronave Boeing și să facă achiziții agricole semnificative. Reuters precizează că un potențial acord pentru avioane, blocat ani la rând din motive de reglementare, ar putea deveni cel mai mare de acest tip din istorie. În același timp, discuțiile ar urma să rămână „înguste”, evitând subiecte ambițioase precum guvernanța inteligenței artificiale, accesul pe piață și supracapacitatea în producție, iar Scott Kennedy (Center for Strategic and International Studies) apreciază că nu există șanse pentru un „mare târg” între cele două puteri.
Contextul conflictului, potrivit Reuters, este că războiul a fost lansat de SUA și Israel pe 28 februarie și continuă să se prelungească, ceea ce amplifică urgența Beijingului de a-și proteja atât interesele energetice, cât și fereastra diplomatică a summitului din mai.
Recomandate
Iran a inițiat un armistițiu de 10 zile cu SUA, semnalând presiunea de a debloca navigația prin Strâmtoarea Hormuz , în timp ce Washingtonul cere o pauză mai lungă și condiționează orice încetare a focului de garanții privind libertatea de navigație, potrivit The Jerusalem Post , care citează două surse familiarizate cu negocierile. Propunerea ar fi fost lansată de Teheran și este avansată acum de mediatori – oficiali de rang înalt din Qatar, Egipt, Oman și Pakistan – pe fondul extinderii loviturilor americane și în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump , ar lua în calcul revenirea la o campanie militară la scară largă împotriva Iranului. Miza: Strâmtoarea Hormuz și libertatea de navigație Conform celor două surse citate, scopul armistițiului de 10 zile este găsirea unei soluții pentru Strâmtoarea Hormuz, subiectul care a declanșat criza legată de un memorandum de înțelegere semnat luna trecută, după care atât Teheranul, cât și Washingtonul au declarat, în esență, că acordul nu mai este în vigoare. Între ideile discutate se află crearea unui „coridor de mijloc” prin Strâmtoarea Hormuz, situat între apele controlate de Oman și cele controlate de Iran, astfel încât navele comerciale să poată tranzita în siguranță. Poziția SUA: pauză mai lungă și condiții înainte de încetarea focului Aceleași surse afirmă că, în acest stadiu, SUA cer un armistițiu mai lung. În plus, Washingtonul ar insista să existe cel puțin înțelegeri parțiale privind libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz înainte ca orice încetare a focului să intre în vigoare, urmând ca restul detaliilor să fie finalizate în timpul pauzei propuse de 10 zile. Unul dintre interlocutorii citați susține că unii oficiali din administrația Trump ar fi descris propunerea iraniană drept „absurdă” și „ilogică”. Trump: „Iranul să plătească un preț” și continuarea loviturilor Un oficial american a declarat pentru publicație că Trump este concentrat pe a se asigura că Iranul „plătește un preț” pentru încălcarea memorandumului și pentru moartea unor militari americani. „Președintele se va asigura, de asemenea, că Iranul plătește pentru decesele recente ale soldaților americani. Aceste lovituri devastatoare vor continua până când președintele decide altfel, dar discuțiile dintre țările noastre continuă.” Potrivit articolului, Trump este așteptat să participe marți la o ceremonie care marchează repatrierea în SUA a corpurilor militarilor americani uciși în atacuri iraniene cu rachete și drone în Iordania și Irak. Context regional: Israelul își exprimă reticența de a intra în conflict În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a convocat luni o consultare de securitate care a durat peste cinci ore și jumătate, încheiată la 1:30 a.m. marți. După discuție, ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a spus că Israelul „nu are niciun interes să se alăture conflictului dintre Iran și SUA”, iar „menținerea status quo-ului este cea mai bună opțiune”. În lipsa unui acord asupra duratei armistițiului și a condițiilor privind navigația, negocierile rămân deschise, iar propunerea de 10 zile pare, deocamdată, un punct de plecare mai degrabă decât o înțelegere iminentă. [...]
Donald Trump ridică miza unei escaladări militare cu Iranul , avertizând că Teheranul va „plăti de mai multe ori” pentru fiecare soldat american ucis, potrivit news.ro . Mesajul vine după moartea mai multor militari americani în Orientul Mijlociu, în ultimele zile, și indică o posibilă înăsprire a răspunsului SUA în regiune. Într-o postare pe Truth Social , Trump a scris: „De fiecare dată când Iranul ucide un soldat american, va plăti de mai multe ori pentru acea crimă.” Președintele american a susținut că a transmis această „instrucțiune” conducerii militare, menționând explicit secretarul de război, Pete Hegseth, președintele Comitetului șefilor de stat major, Daniel Caine, și „toți conducătorii din cadrul armatei”. Ce a declanșat reacția În ultimele zile, potrivit informațiilor prezentate, au fost raportate mai multe incidente: un militar american a fost ucis în nordul Irakului, în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte; un atac iranian în Iordania s-a soldat cu moartea a doi soldați americani și dispariția unui alt militar „în acțiune”. Armata americană continuă să examineze rămășițe neidentificate găsite la locul atacului din Iordania, ceea ce sugerează că numărul victimelor ar putea crește. Semnale operaționale și fereastra diplomatică Casa Albă a anunțat că Trump va participa marți seară la ceremonia de înhumare a militarilor americani căzuți, la Baza Aeriană Dover , potrivit unei postări pe X a purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt. În paralel, Statele Unite au majorat numărul de avioane de vânătoare din Orientul Mijlociu, în timp ce Trump „analizează cum să procedeze”, a declarat un oficial citat de CNN. Totuși, secretarul de stat Marco Rubio și un oficial iranian de rang înalt au afirmat că părțile rămân deschise la soluții diplomatice. [...]
Avertismentul Iranului către Bulgaria ridică miza politică și juridică a unei decizii care ajunge în Parlamentul de la Sofia , după ce guvernul bulgar a anunțat că va cere aprobarea legislativului pentru staționarea unor aeronave americane de realimentare în zbor la baza aeriană Bezmer , potrivit Adevărul . Teheranul a transmis marți că Bulgaria nu ar trebui să permită Statelor Unite să folosească teritoriul său pentru operațiuni militare împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a susținut că orice activitate care facilitează atacuri americane împotriva Iranului ar echivala cu o complicitate la „agresiune și crime de război”. Ce urmează să decidă Bulgaria Guvernul de la Sofia a anunțat că va solicita aprobarea Parlamentului pentru desfășurarea, la baza aeriană Bezmer (aprox. 260 km sud-est de Sofia), a unui număr de până la opt aeronave-cisternă americane, folosite pentru alimentarea în zbor a altor aeronave militare. Mesajul autorităților bulgare: „nu înseamnă implicare în război” Vicepreședinta Bulgariei, Iliana Iotova, a declarat marți, potrivit agenției BTA, că prezența aeronavelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari ai SUA la baza Bezmer nu înseamnă că Bulgaria se implică în război. Ea a subliniat că desfășurarea poate avea loc doar cu aprobarea Parlamentului și că guvernul respectă prevederile legale. BTA a mai amintit că aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au mai fost staționate în Bulgaria, operând anterior de pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii iunie, după prelungirea unei misiuni care inițial trebuia să se încheie la finalul lunii mai. Linkul Reuters menționat în material este Reuters . [...]
Japonia a mobilizat nave și aeronave pentru monitorizare după ce a acuzat China că a desfășurat un exercițiu cu foc real în zona economică exclusivă (ZEE) japoneză, în cadrul unui antrenament comun cu Rusia, potrivit G4Media . Incidentul ridică riscuri operaționale pentru traficul maritim din zonă și amplifică presiunea asupra dispozitivului de supraveghere al Japoniei. Ministerul Apărării de la Tokyo a transmis că o navă de război chineză a efectuat exercițiul în ZEE a Japoniei. După eveniment, Japonia a contactat Beijingul pe canale diplomatice, avertizând că exercițiul „ar fi putut pune în pericol navigația navelor din vecinătate”, conform declarațiilor făcute de Minoru Kihara, purtătorul de cuvânt principal al guvernului japonez. Distrugătorul chinezesc cu rachete ghidate din clasa Luyang III a fost observat la 180 de kilometri sud-vest de insula Okinotori, cel mai sudic teritoriu al Japoniei. În jurul orei 2:00 dimineața, în aceeași zi, autoritățile japoneze au identificat o flotă de patru nave – trei chinezești și o fregată rusească – la 330 de kilometri sud-vest de insulă, îndreptându-se spre nord-est. Potrivit postului public japonez NHK, fregata rusească se afla în apropiere când a început exercițiul cu foc real. Ca răspuns, Tokyo a trimis propriile nave de război și aeronave pentru a urmări situația. Oficialii japonezi au indicat că vor continua monitorizarea „cu îngrijorare” a activităților navelor chineze și rusești în apele din jurul Japoniei. În context, la începutul lunii, nave ale gărzilor de coastă japoneză și chineză s-au ciocnit în apropierea unor insule disputate, fiecare parte susținând că a respins navele celeilalte care ar fi intrat în apele sale teritoriale. Tensiunile au crescut și după ce premierul japonez Sanae Takaichi a sugerat, în noiembrie anul trecut, că Japonia ar putea interveni militar dacă China ar ataca Taiwanul; Beijingul a condamnat declarațiile și, ulterior, și-a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Japonia, înăsprind totodată restricțiile comerciale asupra unor companii japoneze. [...]
Donald Trump spune că Benjamin Netanyahu nu va fi arestat în SUA , o poziționare care reduce riscul unui incident diplomatic și juridic în jurul unei eventuale vizite a premierului israelian la New York, în contextul mandatului emis de Curtea Penală Internațională (CPI), potrivit Agerpres . Trump a scris pe rețeaua sa, Truth Social, că „Benjamin Netanyahu nu va fi arestat, sub nicio formă, cât timp se află în Statele Unite ale Americii”, lăudând rolul acestuia în războiul împotriva Iranului. Declarația vine la două zile după ce primarul New York-ului, Zohran Mamdani , a spus într-un interviu publicat de The New York Times că poartă discuții privind posibilitatea juridică de a-l aresta pe Netanyahu în timpul Adunării Generale a ONU din septembrie, afirmând că „locul lui este la Haga”. Contextul juridic: mandatul CPI pe numele lui Netanyahu CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime împotriva umanității în Fâșia Gaza, în contextul acțiunilor israeliene declanșate de atacul Hamas din 7 octombrie 2023. De ce contează Mesajul lui Trump mută discuția din zona ipotetică a inițiativelor locale către o poziție politică la vârful administrației americane, cu potențial de a influența modul în care autoritățile din SUA gestionează o vizită cu miză mare la ONU, în condițiile în care mandatul CPI rămâne un element de presiune internațională asupra liderului israelian. [...]
Escaladarea atacurilor SUA–Iran pune presiune directă pe rutele petroliere din Strâmtoarea Hormuz , după ce au fost raportate lovituri asupra mai multor petroliere și noi atacuri americane pentru a zecea noapte la rând, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este securitatea transportului maritim într-unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru energie la nivel global. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat luni seară o nouă operațiune, susținând că loviturile sunt „concepute pentru a degrada și mai mult capacitățile militare iraniene” folosite pentru atacarea transportului comercial în Strâmtoarea Hormuz. Potrivit CENTCOM, atacurile s-au încheiat la ora 21:00 (ora Coastei de Est a SUA), adică 04:00 în România, și au vizat centre de comandă, capabilități maritime, platforme de lansare pentru rachete și drone, precum și sisteme de apărare antiaeriană. Presa iraniană a relatat explozii în mai multe zone, inclusiv Sirik, Bandar Abbas, insula Qeshm, Shiraz și Isfahan, conform aceleiași surse. Lovituri raportate asupra petrolierelelor și riscul de blocaj în Hormuz În paralel cu atacurile aeriene, au apărut informații despre incidente maritime în și în apropierea Strâmtorii Hormuz: două petroliere deținute de companii grecești au fost lovite luni, în Strâmtoarea Hormuz; UK Maritime Trade Operations a raportat că un alt petrolier a fost lovit în largul orașului-port Limah din Oman, iar echipajul l-a abandonat; marți dimineață, Gardienii Revoluției (IRGC) au susținut că încă două petroliere care au încercat să treacă pe „ruta sudică nesigură” din strâmtoare au suferit explozii și „incendii masive”. Al Jazeera notează că aceste informații vin pe fondul justificării americane legate de protejarea transportului comercial, dar și al acuzațiilor reciproce privind atacuri în regiune. Represalii revendicate de IRGC în Kuweit și Bahrain IRGC a transmis că a ripostat prin lovituri în Kuweit, vizând sisteme americane HIMARS, radare, receptoare satelit, un centru de telecomunicații și un hangar pentru drone MQ-9, în mai multe locații. De asemenea, IRGC a afirmat că a distrus un radar și sisteme americane de apărare antiaeriană în Bahrain. Aceste afirmații sunt prezentate ca revendicări ale părții iraniene în materialul citat, fără detalii suplimentare de verificare independentă în textul furnizat. Presiune politică la Washington și semnal de continuitate a loviturilor Înaintea bombardamentelor, președintele SUA, Donald Trump, a avertizat pe rețelele sociale că atacurile iraniene asupra personalului militar american vor fi răsplătite „de multe ori”. Contextul invocat include victime americane recente: doi soldați uciși și un al treilea dat dispărut după ce o rachetă iraniană a lovit un obiectiv militar în Iordania, precum și moartea unui alt militar american în nordul Irakului. Pe plan intern, liderul minorității democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer, a cerut oprirea conflictului și a spus că democrații vor forța un vot pentru încetarea operațiunilor militare. Într-o postare pe X, el a scris: „Fiecare secundă în care Trump prelungește războiul său în Iran este încă o secundă în care militarii noștri rămân în pericol.” Casa Albă a declarat pentru Al Jazeera că loviturile vor continua până când Trump va decide altfel, adăugând însă că discuțiile diplomatice dintre SUA și Iran sunt în desfășurare. Extinderea riscului regional: Houthis anunță blocadă asupra Arabiei Saudite Separat, Houthis din Yemen, aliați ai Iranului, au declarat o blocadă asupra Arabiei Saudite, alimentând temerile că un conflict yemenit relativ „liniștit” în ultimii patru ani s-ar putea reaprinde și ar putea amenința transportul maritim în Marea Roșie. În combinație cu incidentele din Hormuz, mesajul operațional este că riscul pentru rutele de transport energetic și comercial se extinde pe mai multe coridoare maritime critice. [...]
