Știri
Știri din categoria Externe
Un sondaj Pew arată că, în 25 din 36 de țări, China e văzută mai favorabil decât SUA, o schimbare cu potențial impact economic și geopolitic pentru companii și guverne care își calibrează relațiile comerciale și investițiile în funcție de „capitalul de încredere” al marilor puteri, potrivit Antena 3, care citează date ale Centrului de Cercetare Pew și o relatare BBC.
Sondajul Pew a fost realizat pe baza răspunsurilor a peste 42.000 de persoane din 36 de țări, în perioada februarie–mai. Respondenții au fost întrebați dacă au o opinie „foarte favorabilă”, „oarecum favorabilă”, „oarecum nefavorabilă” sau „foarte nefavorabilă” despre China și SUA.
Concluzia centrală a cercetării este că opiniile favorabile despre China au atins niveluri record în multe state, în timp ce percepțiile despre SUA s-au deteriorat. Pew urmărește aceste percepții din 2001, iar autorii studiului spun că este pentru prima dată când observă un astfel de rezultat într-un număr atât de mare de țări.
În plus, sociologii Pew indică o tendință: opinia favorabilă mediană față de SUA în 20 de țări a scăzut constant în ultimii ani, în timp ce opinia favorabilă mediană față de China a crescut.
Printre țările care au înregistrat cele mai mari schimbări de percepție în favoarea Chinei sunt Spania, Indonezia, Italia, Grecia și Canada.
Doar șase țări din studiul de anul acesta mai favorizează SUA în detrimentul Chinei, majoritatea aliați tradiționali ai Washingtonului: Polonia, Filipine, Coreea de Sud, India, Japonia și Israel.
Pew mai notează un tipar: țările cu venituri medii tind să aibă opinii mai pozitive despre China, în timp ce țările mai bogate tind să aibă percepții mai negative. O excepție menționată este Singapore, care are cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre țările analizate și, totodată, un nivel ridicat de simpatie față de China.
Deși respondenții consideră în continuare, în proporție mai mare, că SUA respectă libertățile individuale mai mult decât China, diferența dintre cele două s-a redus, potrivit studiului.
În același timp, percepția privind intervenția în afacerile altor state este net diferită: o medie de 75% dintre respondenți au spus că SUA intervin „foarte mult” sau „destul de mult” în afacerile altor țări, față de 45% care au spus același lucru despre China.
În analiza citată, cercetătorul Chong Ja Ian (Carnegie China) pune o parte din schimbare pe seama „volatilității” politicii SUA și a efectelor economice asociate, care ar fi creat neliniște. El sugerează că, în acest context, China poate fi percepută drept mai „previzibilă”, deși avertizează că popularitatea reală a Chinei rămâne „o întrebare deschisă”.
Respondenții au fost întrebați și dacă au încredere că Xi Jinping și Donald Trump vor lua deciziile corecte în afacerile internaționale. În general, nivelul de încredere în ambii lideri a fost scăzut, majoritatea scorurilor fiind sub 50%, însă în multe țări Xi a fost evaluat mai bine decât Trump.
Extremele din datele prezentate de Pew:
Chong Ja Ian mai subliniază o tensiune în rezultate: China poate fi văzută mai favorabil ca stat, dar Xi rămâne perceput ca o figură autoritară, iar politicile Chinei față de minorități sunt contestate internațional. În interpretarea sa, unii respondenți ar putea asocia aspectele mai coercitive și mai puțin favorabile economic cu Xi personal, dar progresele tehnologice cu China „în ansamblu”.
Recomandate
Moartea a doi militari americani și dispariția unui al treilea ridică miza operațională a prezenței SUA în regiune , într-un moment în care atacurile cu rachete și drone se extind și lovesc inclusiv infrastructură energetică și civilă. Informațiile sunt prezentate de Știrile Pro TV , care citează Associated Press. Potrivit comunicatului menționat, cei doi soldați au fost uciși vineri, în timp ce forțele americane și aliate se apărau împotriva atacurilor iraniene cu rachete balistice și drone. Un alt militar este dat dispărut. Identitatea celor decedați nu a fost făcută publică. Alți patru militari, evacuați medical către spitale din Iordania, au fost externați ulterior. În același timp, bilanțul de la începutul războiului indică 16 militari americani uciși și peste 430 răniți, conform datelor citate în material. Extinderea loviturilor și presiune pe infrastructură În plan regional, atacurile au produs pagube semnificative în Kuweit, unde au fost lovite o stație de desalinizare a apei și o instalație petrolieră, potrivit autorităților kuweitiene și Kuwait Petroleum Corporation. Atacurile au rănit mai multe persoane la instalația petrolieră și au declanșat un incendiu la stația de desalinizare, ceea ce a dus la oprirea mai multor unități de producere a energiei electrice. Publicația notează că a fost al doilea atac asupra unei stații de desalinizare în două zile, într-o țară care depinde de desalinizare pentru 90% din apa potabilă. Kuweitul și-a închis temporar spațiul aerian din cauza amenințărilor cu rachete, iar Kuwait Airways a anunțat reprogramarea majorității zborurilor către și dinspre capitală. În paralel, Irakul a anunțat că a doborât drone de atac deasupra orașului Irbil, iar agenția de știri de stat a Iordaniei, Petra , a transmis că apărarea aeriană a regatului a doborât rachete iraniene. Sirenele au sunat de mai multe ori în Bahrain și, dimineața, în Arabia Saudită, potrivit informațiilor furnizate de guvernele respective. Mesaje de escaladare și lovituri asupra Iranului Materialul consemnează și o avertizare atribuită liderului suprem al Iranului, potrivit căreia vor urma „lecții de neuitat” dacă SUA continuă atacurile. Declarațiile, citite la televiziunea de stat și atribuite lui Mojtaba Khamenei, califică semnătura președintelui Donald Trump drept „fără valoare și nulă” și vin după ce un negociator a spus că Teheranul își suspendă angajamentele față de un acord provizoriu semnat cu aproximativ o lună în urmă. Comandamentul Central al SUA a transmis sâmbătă dimineața că, în a șaptea noapte consecutivă de atacuri, au fost lovite „baze de supraveghere, infrastructură logistică militară, depozite subterane de arme și capacități maritime”. Pe de altă parte, televiziunea de stat iraniană a relatat că atacuri aeriene americane au lovit o centrală electrică și o stație de desalinizare din provincia Hormozgan, iar agenția IRNA a precizat că o stație de desalinizare din Bonji a fost distrusă, afectând alimentarea cu apă a aproximativ 10.000 de persoane, și că o altă stație de pe insula Qeshm a fost avariată. IRNA a mai raportat avarii la tuneluri, poduri și întreruperi de trafic pe rute către Bandar Abbas, principalul port al Iranului. Autoritățile iraniene au declarat că cel puțin 50 de persoane au fost ucise și peste 500 rănite în urma atacurilor americane din ultimele trei săptămâni. Totodată, oficiali americani au confirmat că alți 13 membri ai forțelor armate americane au fost răniți începând de luni, fără alte detalii. [...]
Escaladarea loviturilor SUA–Iran în jurul Strâmtorii Hormuz crește riscul unui șoc pe piața energiei , după ce cele două părți au trecut peste „linii roșii” și au lovit tot mai mult infrastructură și ținte militare, pe fondul colapsului unui acord preliminar de încetare a focului, potrivit NPR . Schimbul de atacuri s-a intensificat sâmbătă, în contextul confruntării pentru controlul Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol și gaze. Materialul descrie o succesiune de lovituri și contra-lovituri care au erodat rapid înțelegerea semnată cu doar câteva săptămâni înainte și au readus scenariul unui război pe scară largă în prim-plan, cu potențial de destabilizare regională și efecte asupra economiei mondiale. De ce contează economic: Hormuz, pârghie strategică pentru petrol și gaze Iranul a tratat controlul asupra strâmtorii ca pe un instrument major de presiune în confruntarea cu SUA. În perioade normale, pe acolo tranzita aproximativ o cincime din petrolul și gazele comercializate la nivel mondial, notează aceeași sursă, ceea ce face ca orice escaladare să amplifice riscurile pentru transport, asigurări și prețuri la energie. Acordul preliminar prevedea redeschiderea completă a strâmtorii, însă includea și formulări care sugerau că Iranul ar putea gestiona traficul și, pe viitor, ar putea percepe taxe. Teheranul a invocat aceste prevederi pentru a susține că are dreptul să controleze strâmtoarea și că o rută alternativă, supravegheată de armata americană, ar încălca înțelegerea. SUA și alți actori contestă această interpretare, susținând că strâmtoarea ar trebui să rămână deschisă și fără taxe, ca înainte de război. Cum s-a ajuns la escaladare: atacuri asupra navelor și revenirea sancțiunilor petroliere Lanțul de evenimente descris de NPR pornește de la un atac cu dronă al Iranului asupra unei nave cargo care traversa Strâmtoarea Hormuz, la o săptămână după semnarea acordului preliminar. Nu au fost raportate victime sau pagube majore, dar incidentul a declanșat o spirală de ostilități. SUA au răspuns cu lovituri asupra unor locații pe care armata americană le-a descris drept poziții de rachete și drone și asupra unor situri radar de coastă. Ulterior, Iranul a atacat o navă cisternă care folosea ruta alternativă, iar Washingtonul a continuat loviturile. Un element cu impact direct asupra pieței a fost decizia SUA de a revoca o derogare care permisese Iranului, pentru prima dată după ani, să-și vândă petrolul pe piața internațională în dolari americani; derogarea făcea parte din acordul interimar, iar anularea ei a însemnat, practic, revenirea sancțiunilor petroliere, conform materialului. Extinderea țintelor și riscul lovirii infrastructurii civile În ultimele zile, SUA și-au extins loviturile și în nordul Iranului, vizând ținte departe de strâmtoare. Vineri, au fost lovite poduri și centrale electrice în sud, iar un turn despre care SUA au spus că era folosit de Gardienii Revoluției pentru supraveghere maritimă la unul dintre principalele porturi ale Iranului s-a prăbușit. Iranul a declarat vineri că loviturile americane au ucis cel puțin 46 de persoane și au rănit peste 400 de la reluarea ostilităților. Totodată, Iranul a atacat vineri și sâmbătă o uzină de desalinizare (instalație de transformare a apei sărate în apă potabilă) din Kuweit, într-o zonă extrem de aridă, ceea ce ridică miza asupra infrastructurii civile. Ce urmează: acordul s-a prăbușit, iar „liniile roșii” se subțiază NPR arată că înțelegerea preliminară „s-a prăbușit”, deși există încă eforturi de salvare, inclusiv prin medierea Qatarului . În paralel, escaladarea continuă: SUA au restabilit o blocadă asupra porturilor Iranului, iar președintele Donald Trump a transmis mesaje amestecate, combinând avertismente cu sugestii că acțiunile ar putea fi rapide și decisive. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne funcționarea Strâmtorii Hormuz și riscul ca loviturile asupra infrastructurii și extinderea conflictului către state din Golf să se traducă în perturbări de transport și volatilitate accentuată pe piețele energiei. [...]
Escaladarea SUA–Iran lovește direct infrastructura energetică și riscă să tensioneze aprovizionarea globală , pe fondul scăderii traficului prin Strâmtoarea Ormuz și al creșterii prețului petrolului peste 86 de dolari/baril, potrivit Mediafax . Washingtonul a atacat vineri poduri, instalații energetice și un port important din Iran, iar Teheranul a răspuns cu lovituri cu rachete asupra unor state aliate ale SUA din regiune, inclusiv Qatar și Kuweit. Miza imediată este controlul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze. Ținte în sudul Iranului: poduri, porturi și infrastructură energetică Armata americană a transmis că atacurile au vizat zeci de obiective militare și infrastructură folosită de Iran. Printre ținte s-au numărat poduri din provincia Hormozgan, descrise ca având rolul de a izola portul Bandar Abbas de restul țării, și un turn de supraveghere din portul Chabahar, pe care Comandamentul Central al SUA îl leagă de o rețea utilizată de Gardienii Revoluției pentru monitorizarea navelor comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Un element cu impact economic direct este confirmarea, de către autoritățile iraniene, că infrastructura energetică a fost afectată. Ministerul Energiei a cerut populației din sudul țării să reducă consumul de electricitate. Teheranul susține că atacurile americane din ultimele zile au provocat moartea a cel puțin 46 de persoane și rănirea a peste 400; opt persoane ar fi fost ucise într-un atac asupra unui pod, produs vineri. Represalii în Golf: apă potabilă și electricitate, lovite în Kuweit Iranul a lansat rachete asupra mai multor state din Golf. În Qatar au fost emise de două ori alerte pentru populație, iar apărarea antiaeriană a interceptat proiectilele; Ministerul de Interne a anunțat că un copil a fost rănit de fragmente rezultate în urma interceptărilor. În Kuweit, Iranul a atacat o instalație de producere a apei potabile prin desalinizare și o centrală electrică. Autoritățile au anunțat că incendiul rezultat a fost stins, dar evaluarea pagubelor continuă. Potrivit informațiilor din articol, aproximativ 90% din apa potabilă a Kuweitului provine din instalații de desalinizare, ceea ce amplifică riscul operațional pentru alimentarea populației și a economiei. Ministerul Apărării din Kuweit a mai anunțat că atacuri cu drone asupra unor baze militare au rănit mai mulți militari. Separat, armata iordaniană a interceptat trei rachete lansate de Iran, iar explozii au fost raportate și în nordul Irakului. Strâmtoarea Ormuz: trafic în scădere, petrolul trece de 86 dolari/baril Conflictul se concentrează tot mai mult asupra Strâmtorii Ormuz, rută prin care, „în perioade normale”, tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale. După izbucnirea războiului, Iranul a restricționat traficul maritim, iar SUA au răspuns prin intensificarea loviturilor asupra infrastructurii iraniene și prin reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În acest context, traficul prin strâmtoare a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni, iar prețul petrolului a depășit 86 de dolari pe baril, pe fondul temerilor privind aprovizionarea globală cu energie. Fără semne de detensionare Președintele Donald Trump a declarat: „Câștigăm în Iran” Armata americană a anunțat că a desfășurat a șaptea noapte consecutivă de atacuri asupra Iranului, iar conflictul continuă „fără perspective clare de încetare”, pe măsură ce cresc atât bilanțul victimelor, cât și distrugerile, într-o regiune critică pentru securitatea energetică mondială. [...]
Recordul istoric de goluri la Cupa Mondială a fost rescris de Kylian Mbappé , care a ajuns la 22 de reușite și și-a consolidat poziția în cursa pentru Gheata de Aur, potrivit Al Jazeera . Momentul a venit în ultimul meci al Franței la turneu, contra Angliei, în finala mică disputată la Miami, sâmbătă. Anglia a câștigat cu 6-4 și a încheiat competiția pe locul al treilea, după ce a condus cu 4-0 la pauză, într-un start descris drept cel mai slab al campionilor din 2018. Mbappé, căpitanul Franței, în vârstă de 27 de ani, a marcat în minutul 48, egalându-l atunci pe Lionel Messi la numărul de goluri înscrise la Cupa Mondială (21) și ajungând la 9 goluri la turneul din 2026. Ulterior, Bradley Barcola a redus din diferență la șase minute, iar Mbappé a mai înscris o dată, în minutul 66, urcând la 22 de goluri all-time și la 10 goluri în actuala ediție. Impact: cursa pentru Gheata de Aur se decide în finală Performanța îl readuce pe Mbappé „pe traiectorie” pentru a-și apăra Gheata de Aur, trofeu pe care el și Messi „l-au alternat” pe parcursul turneului, conform aceleiași surse. Messi, în vârstă de 39 de ani și descris ca fiind probabil la ultimul său Mondial, mai are o singură șansă să-i „fure” distincția lui Mbappé: finala de duminică , în care Argentina întâlnește Spania. Alte repere din meciul Anglia – Franța Ousmane Dembélé a înscris al șaselea său gol la acest Mondial, reușita fiind al patrulea și ultimul gol al Franței în meci. Bukayo Saka a ieșit în evidență pentru Anglia cu un hat-trick. Jude Bellingham a marcat al șaptelea său gol la turneu și este prezentat drept cel mai bun marcator al Angliei la această ediție, reușita sa fiind a șasea pentru „Three Lions” în partida care le-a adus medalia de bronz. [...]
Iranul pune sub semnul întrebării orice nou acord cu SUA , după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a acuzat Washingtonul că a încălcat „în mod repetat” memorandumul de înțelegere semnat la 17 iunie pentru încetarea ostilităților, susținând că semnătura președintelui american Donald Trump este „complet lipsită de valoare și de credibilitate”, potrivit Adevărul . Într-un mesaj scris publicat pe platforma X și preluat de televiziunea de stat, Khamenei a afirmat că „încălcările repetate” ale memorandumului au demonstrat „încă o dată” lipsa de credibilitate a angajamentelor asumate de partea americană. Liderul iranian a acuzat, totodată, SUA că promovează o politică bazată pe „coerciție, totalitarism și brutalitate”, pe care a descris-o drept parte a doctrinei Washingtonului. Pe fondul acestor acuzații, guvernul iranian a anunțat că acordul-cadru convenit la jumătatea lunii iunie cu Statele Unite „nu mai este valabil”, motivând că Washingtonul și-ar fi încălcat angajamentele și că Teheranul nu se mai consideră obligat să respecte înțelegerea (context detaliat într-un material anterior al publicației, aici ). Mesaj de descurajare și risc de escaladare Khamenei a avertizat că, dacă Statele Unite încearcă „să incite la război”, „națiunea iraniană și frontul rezistenței” au pregătite „lecții de neuitat” pentru adversari. În termeni practici, mesajul sugerează o înăsprire a poziției Teheranului și reduce spațiul pentru revenirea rapidă la un cadru de negociere acceptat de ambele părți. Absență publică invocând motive de securitate Separat, o sursă oficială iraniană a declarat pentru agenția rusă TASS că Mojtaba Khamenei nu va apărea în public până când situația de securitate cu SUA și Israelul nu se va stabiliza, informație transmisă de EFE. Potrivit aceleiași surse, motivele sunt legate de securitate, iar prima întâlnire externă a liderului suprem „ar putea” avea loc cu președintele rus Vladimir Putin, însă aceste informații nu au fost confirmate independent (un alt material al publicației pe tema contextului de securitate este disponibil aici ). [...]
Atacurile aproape zilnice asupra Kievului mențin presiunea operațională asupra orașului și infrastructurii , după ce explozii puternice au zguduit capitala Ucrainei în noaptea de sâmbătă spre duminică, relatează news.ro , citând jurnaliști AFP aflați la fața locului. Potrivit relatării, una dintre explozii a fost atât de puternică încât a declanșat alarmele mașinilor parcate în centrul orașului și s-a auzit inclusiv din interiorul adăposturilor antiaeriene. În același timp, Forțele Aeriene Ucrainene au transmis pe Telegram că rachete balistice se apropiau de Kiev. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a anunțat pe Telegram că au fost observate vehicule în flăcări și fum în apropierea unui centru comercial din districtul Desnianski și că o clădire nerezidențială a fost lovită. Informațiile disponibile nu includ, în acest stadiu, un bilanț al victimelor sau al pagubelor. Contextul rămâne unul de intensitate ridicată: Rusia lansează rachete și drone asupra capitalei ucrainene aproape zilnic de la începutul invaziei din februarie 2022. Exploziile din această noapte au avut loc la o zi după un atac cu drone ucrainene asupra a două centre logistice din Rusia, soldat cu cel puțin opt morți, potrivit aceleiași surse. [...]
