Știri
Știri din categoria Externe
Taiwan a acuzat o „provocare” coordonată a Chinei în jurul insulelor Pratas, după ce o navă a pazei de coastă chineze și o navă de cercetare au operat împreună în apele din jurul arhipelagului, un punct strategic din Marea Chinei de Sud, potrivit Reuters. Mișcarea ridică miza operațiunilor „gri” (sub pragul unui conflict deschis) și complică gestionarea riscurilor de securitate într-o zonă cu rute maritime vitale pentru comerțul regional.
Garda de coastă taiwaneză a transmis că, după ce o navă a pazei de coastă chineze s-a apropiat de Pratas vineri, sâmbătă a venit și o navă oceanografică de cercetare, descriind episodul drept „prima instanță observată” în care cele două tipuri de nave au acționat coordonat pentru a „provoca” Taiwanul.
Insulele Pratas, controlate de Taiwan, sunt un parc național în nordul Mării Chinei de Sud și sunt apărate ușor, în principal de garda de coastă. Arhipelagul este situat între sudul Taiwanului și Hong Kong și se află la peste 400 km de insula Taiwan, distanță care, potrivit unor experți în securitate citați de Reuters, îl face vulnerabil.
Taiwanul afirmă că Pratas a devenit un nou punct de presiune în operațiunile militare și cvasi-militare ale Chinei în jurul insulei, în contextul în care Beijingul își susține revendicările de suveranitate.
Potrivit gărzii de coastă taiwaneze, nava chineză a transmis prin radio că desfășoară operațiuni de aplicare a legii și că „viitorul Taiwanului se află în reunificarea națională”. Taiwanul a răspuns trimițând propriile nave și, conform aceleiași surse, a transmis la rândul său un mesaj radio: „Opriți subminarea păcii. Ar trebui să vă întoarceți și să urmați democrația – acesta este modul corect de a vă servi țara.”
Garda de coastă taiwaneză a mai acuzat China că încearcă să creeze o „falsă iluzie” de jurisdicție asupra zonei și a spus că „suveranitatea maritimă a Taiwanului nu tolerează provocări”.
Secretarul general al Consiliului Național de Securitate al Taiwanului, Joseph Wu, a calificat acțiunile drept „foarte provocatoare” într-o postare pe platforma X, în care a inclus și o hartă cu traseul celor două nave.
Biroul pentru Afaceri cu Taiwanul al Chinei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit Reuters. China consideră Taiwanul și Pratas drept teritoriu chinez, în timp ce guvernul de la Taipei respinge aceste pretenții și susține că doar populația insulei poate decide viitorul său.
Recomandate
Atacul asupra unui remorcher care se îndrepta spre Constanța ridică riscurile operaționale pentru traficul civil din Marea Neagră , după ce nava a fost lovită în apropiere de Odesa, cu victime în rândul echipajului, potrivit Antena 3 . Remorcherul, aflat sub pavilion străin și identificat ca „Tedy”, a fost avariat într-un atac atribuit Rusiei. Doi cetățeni din Azerbaidjan aflați la bord au murit, iar alți doi au fost răniți, conform unui comunicat al Ministerului Infrastructurii și Transportului din Ucraina , citat în material. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru ruta spre Constanța După primul atac cu drone, nava avariată s-ar fi îndreptat spre portul Constanța , însă ar fi fost lovită din nou în cursul nopții, în total fiind menționate trei atacuri separate în noaptea de 9 septembrie. Informația privind cele trei lovituri este atribuită publicației Nexta, care susține că au fost folosite drone kamikaze. Din perspectiva operațională, incidentul arată că inclusiv navele civile care tranzitează zona pot deveni ținte, ceea ce complică planificarea curselor și managementul riscului pentru operatorii maritimi care folosesc coridorul din vestul Mării Negre, inclusiv pentru rutele către portul Constanța. Versiunile părților: navă civilă vs. transport pentru armată Autoritățile ucrainene descriu incidentul ca un atac asupra unei nave civile. În același timp, Kremlinul ar fi susținut că nava făcea transporturi pentru armata ucraineană, potrivit Ukrinform, menționat în articol. Separat, agenția rusă TASS a relatat că armata rusă ar fi lovit o navă în portul Odesa care „transporta echipamente militare pentru Ucraina”, fără alte detalii. Limitare: materialul nu oferă elemente independente de verificare care să confirme natura exactă a încărcăturii sau misiunii remorcherului. [...]
Traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne grav perturbat , în pofida mesajelor optimiste ale președintelui SUA, care a reluat ideea redenumirii rutei după el, pe fondul escaladării atacurilor asupra navelor, potrivit The Jerusalem Post . Într-un discurs de 100 de minute susținut miercuri la prima convenție republicană de tip „midterm”, Donald Trump i-a ironizat pe liderii Iranului și a susținut că războiul „se va încheia foarte curând după alegeri”. Președintele a afirmat că Teheranul ar aștepta rezultatul scrutinului pentru a negocia „cu democrați slabi” și a insistat că SUA nu vor permite Iranului să obțină arma nucleară. În același context, Trump a declarat că SUA „controlează Strâmtoarea Hormuz” și a repetat propunerea lansată cu circa o săptămână înainte de a redenumi pasajul drept „Strâmtoarea Trump”, adăugând că va face „un anunț” în acest sens. Atacuri asupra navelor și blocaje persistente în Hormuz Dincolo de retorică, publicația notează că, la șase luni de la debutul conflictului, transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „sever” afectat, în condițiile unor eforturi concurente ale SUA și Iranului de a controla această rută strategică. Miercuri, Iranul a anunțat că a atacat 10 nave în apropierea strâmtorii, după ce SUA ar fi scufundat cinci petroliere iraniene — descris drept cel mai amplu schimb de atacuri asupra transportului maritim dintre cele două părți de la începutul războiului. Mesaj politic intern, cu efecte externe Trump a mai spus că Iranul „se destramă” și că nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, încadrând conflictul într-o cheie electorală și sugerând că Teheranul ar renunța la confruntare „imediat după Ziua Alegerilor” pentru a obține un acord. Pentru piețe și companii, miza imediată rămâne însă funcționarea unei artere critice pentru transportul de energie: chiar și în lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, relatarea indică faptul că riscul operațional în zonă continuă, iar atacurile asupra navelor se intensifică. [...]
Polonia se pregătește pentru riscuri la frontiera cu Ucraina , după ce autoritățile au dejucat peste noapte o amenințare la adresa unuia dintre punctele de trecere, iar premierul Donald Tusk spune că astfel de obiective ar putea rămâne în vizorul Rusiei, pe fondul atacurilor asupra rutelor comerciale ale Kievului, potrivit Antena 3 . Declarațiile vin după ce drone au lovit miercuri un punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova, în regiunea Odesa, atac în urma căruia au murit două persoane, conform informațiilor citate de Reuters. Într-o conferință de presă la Bratislava, Tusk a spus că amenințarea la adresa punctului de trecere polonez a fost dejucată datorită cooperării dintre serviciile poloneze și omologii lor ucraineni. „Noaptea trecută, datorită cooperării dintre serviciile noastre și omologii lor ucraineni, o amenințare directă la adresa unuia dintre punctele de trecere a frontierei a fost dejucată.” De ce contează: presiune pe rutele comerciale și pe infrastructura de frontieră Potrivit premierului polonez, Moscova atacă rutele comerciale în încercarea de a slăbi economic Ucraina, iar punctele de trecere a frontierei pot deveni ținte recurente. Tusk a invocat inclusiv precedente în Republica Moldova și a spus că Polonia se așteaptă la acțiuni similare care să vizeze punctele de trecere cu Ucraina și din alte țări. Avertisment pentru flancul estic al UE și NATO Tusk a reiterat că statele de pe flancul estic al NATO trebuie să fie pregătite pentru „provocări” și a afirmat că a primit un „raport destul de precis” din partea CIA privind posibile evoluții în lunile următoare, în linie cu avertismentele pe care spune că le face de mai mult timp. „Trebuie să anticipăm diverse scenarii; atât Polonia, cât și întreaga Europă trebuie să fie pregătite pentru diferite posibilități în ceea ce privește situația nu doar pe frontul ruso-ucrainean, ci și de-a lungul flancului estic al UE.” În iulie, premierul polonez mai declara că țara se pregătește pentru „diverse” scenarii și că lunile următoare ar putea fi „critice” în ceea ce privește amenințarea din partea Rusiei, cu îngrijorări resimțite puternic și în statele baltice. [...]
Presiunile SUA asupra aliaților NATO să se retragă din Curtea Penală Internațională riscă să adâncească faliile transatlantice și să complice cooperarea pe dosare de drept internațional , potrivit news.ro , care citează informații publicate de POLITICO. Într-o reuniune cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO, la Bruxelles, la mijlocul lunii iulie, trimisul SUA Matthew Whitaker ar fi cerut sprijin pentru „desființarea” Curții și retragerea statelor din Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, potrivit a trei diplomați NATO citați sub anonimat. Whitaker și-ar fi încheiat intervenția cu un avertisment politic către aliați: „Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii.” Ce le cere Washingtonul aliaților În paralel cu intervenția lui Whitaker, misiunea SUA ar fi transmis delegațiilor NATO un document care cere retragerea din CPI și descrie o strategie de „demontare sistematică” a capacităților Curții, potrivit detaliilor documentului împărtășit cu POLITICO. Concret, aliaților li s-ar fi cerut să: se retragă din Statutul de la Roma; „examineze amenințarea” pe care CPI ar reprezenta-o pentru propriile țări; „condamne public” ceea ce SUA numesc „depășirea atribuțiilor” instanței; „înceteze imediat” orice sprijin material acordat Curții. În document apare și îndemnul: „Să punem capăt odată pentru totdeauna acestei farse a CPI”, conform aceleiași relatări. De ce contează pentru NATO și pentru statele membre Deși NATO, ca organizație, nu este semnatară a Statutului de la Roma, aproape toate statele membre ale alianței sunt parte a CPI: excepțiile menționate sunt Turcia și Statele Unite. Asta înseamnă că presiunea Washingtonului vizează direct decizii de politică externă și de drept internațional ale capitalelor europene, nu o poziție formală a NATO. Demersul vine într-un moment sensibil pentru alianță, pe fondul tensiunilor recente: multe țări europene ar fi refuzat să se alăture războiului SUA împotriva Iranului, iar anterior au existat fricțiuni și din cauza amenințărilor președintelui Donald Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru NATO, potrivit relatării. Contextul campaniei SUA împotriva CPI Potrivit informațiilor citate, presiunea asupra aliaților este legată de îngrijorarea SUA că oficiali americani ar putea fi urmăriți penal pentru crime de război. Campania ar face parte dintr-o abordare mai amplă a administrației Trump împotriva instituțiilor și normelor internaționale considerate a limita libertatea de acțiune a SUA, în contextul unor decizii precum retragerea din Acordul de la Paris, ieșirea din Organizația Mondială a Sănătății și încetarea participării la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, conform sursei. Campania împotriva CPI ar fi fost lansată în această vară de secretarul de stat Marco Rubio, care a acuzat Curtea că încalcă suveranitatea SUA. CPI, înființată în 2002, a deschis în 2020 o anchetă privind presupuse crime de război comise de soldați americani în Afganistan, înainte de a-i reduce prioritatea în anul următor, mai notează materialul. [...]
Kremlinul respinge public ideea unei amenințări cu dronă la adresa avionului lui Volodimir Zelenski , într-un episod care amplifică disputa de comunicare în jurul securității deplasărilor liderului ucrainean și al sprijinului militar negociat la Oslo, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat joi că presupusa amenințare este „fictivă” și că „nu a existat niciodată”, susținând că „ucrainenii înșiși au recunoscut” acest lucru. Declarația a fost făcută în conferința de presă zilnică a Kremlinului. Versiunea Norvegiei: „aproape de a fi lovit” la decolarea din Republica Moldova Afirmațiile Moscovei vin după ce premierul norvegian Jonas Gahr Store a spus miercuri că avionul președintelui ucrainean „a fost aproape de a fi lovit de o dronă” la decolarea din Republica Moldova, adăugând că „aceasta este realitatea cu care el se confruntă”. În aceeași linie, ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg (fost secretar general al NATO) a afirmat că Zelenski le-a relatat incidentul în cadrul întâlnirilor de la Oslo, fără să ofere detalii. Stoltenberg a mai spus, într-o intervenție la televiziunea publică NRK, că plecarea lui Zelenski „a fost întârziată” și că au existat „unele amenințări la adresa avionului”. Contextul vizitei la Oslo și legătura cu sprijinul militar Zelenski s-a deplasat la Oslo pentru a participa la funeraliile regelui Harald al V-lea al Norvegiei și pentru întâlniri cu guvernul norvegian, dedicate în special sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, cu accent pe apărarea aeriană. Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat, în raportul militar zilnic publicat joi, că armata rusă a atacat în noaptea precedentă „instalații logistice la punctul de control Starokazache”, un punct de frontieră între Ucraina și Republica Moldova despre care Rusia susține că ar fi folosit pentru transportul de arme către Ucraina. [...]
Disputa Ungaria–Austria pe lucrările de la Paks riscă să ajungă în mecanismele UE , pe fondul acuzațiilor lansate de premierul ungar Péter Magyar privind o presupusă plângere depusă la Bruxelles împotriva unui „prag de fund” construit în Dunăre pentru a susține funcționarea centralei nucleare de la Paks, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare și coordonare transfrontalieră: lucrarea este prezentată de Budapesta ca necesară pentru menținerea nivelului apei cerut de operarea centralei, în timp ce Viena insistă pe importanța unei căi navigabile „eficiente și fiabile” pe Dunăre, cu impact direct asupra conectării centrelor industriale austriece la piețele internaționale de transport. Acuzația lui Péter Magyar și reacția Austriei Péter Magyar a susținut, într-o postare pe Facebook, că Austria ar fi depus o plângere la Comisia Europeană privind construcția pragului de fund din zona centralei de la Paks. Guvernul austriac a negat însă că ar fi formulat o astfel de plângere. În același mesaj, premierul ungar a legat disputa de un alt subiect sensibil în relația bilaterală, acuzând Austria că ar fi „mai puțin activă” în problema poluării cu azbest decât în contestarea lucrării de la Paks. „În prezent, Centrala Nucleară Paks poate funcționa fără probleme doar datorită pragului de fund construit. Între timp, Austria s-a plâns la Bruxelles cu privire la construcție. Ar fi bine dacă austriecii ar fi atât de activi în problema azbestului.” Publicația hvg.hu, citată în material, notează că autoritățile de la Viena, contactate de agenția APA, au declarat că nu au depus o plângere oficială la Bruxelles. Ce spune Comisia Europeană: nu confirmă existența unei plângeri Potrivit Portfolio.hu, Comisia Europeană nu a putut confirma dacă a primit o plângere sau o notificare oficială din partea Austriei. Informația a fost transmisă miercuri de un purtător de cuvânt al Comisiei, ca răspuns la o solicitare a agenției ungare de presă MTI. „Nu pot confirma în acest moment dacă am primit o plângere sau o notificare oficială din partea Austriei, dar, având în vedere natura complexă a problemei, suntem în consultare cu serviciile noastre UE.” Această poziție lasă deschisă interpretarea că subiectul este, cel puțin, în atenția instituțiilor europene, chiar dacă nu există o confirmare privind o procedură formală declanșată de Austria. Canalul de lucru: Comisia Dunării și Strategia UE pentru Regiunea Dunării Dincolo de disputa politică, materialul indică existența unor canale instituționale active: Comisia Dunării (cu sediul la Budapesta) și Comisia Europeană sunt în contact direct cu autoritățile maghiare competente. În plus, în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), statele membre riverane au elaborat o poziție comună privind investiția, poziție care a fost prezentată ministrului transporturilor din Ungaria și premierului Péter Magyar și transmisă ulterior guvernului ungar prin secretariatul tehnic al SUERD. Poziția ministerului austriac: fără plângere, dar cu accent pe navigație și coordonare Ministerul Federal austriac pentru Inovație, Mobilitate și Infrastructură a transmis, tot la solicitarea MTI, că nu a depus o plângere oficială la Comisia Europeană privind pragul de fund din zona Paks. Un oficial al ministerului a subliniat importanța economică a Dunării și a reiterat că, pentru Austria, o cale navigabilă dunăreană „eficientă și fiabilă” este o condiție importantă pentru conectarea centrelor industriale și economice la piețele internaționale de transport. În același timp, oficialul a arătat că ministerul înțelege interesul Ungariei pentru o aprovizionare cu energie „sigură și fiabilă”. Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa nu pare închisă: există consultări între Comisia Europeană, Comisia Dunării și autoritățile maghiare, iar statele riverane au deja o poziție comună în cadrul SUERD. În lipsa unei confirmări privind o plângere oficială, următorul pas relevant rămâne modul în care aceste consultări se vor traduce în cerințe concrete pentru Ungaria privind investiția de la Paks și compatibilitatea ei cu interesele de navigație și coordonare pe Dunăre. [...]
