Știri
Știri din categoria Externe
Tranzacțiile bursiere ale lui Donald Trump pe Nvidia se suprapun cu decizii de export care au favorizat compania, potrivit unei analize citate de Antena 3. Miza economică este dublă: pe de o parte, potențialul câștig personal din creșterea acțiunilor; pe de altă parte, efectul asupra uneia dintre cele mai importante piețe ale Nvidia – China – într-un moment în care Washingtonul își calibrează politicile de control al exporturilor de tehnologie.
Analiza organizației anticorupție DeKleptocracy arată că Trump a investit în Nvidia inclusiv cu câteva zile înainte ca administrația sa să elimine o restricție care limita vânzarea celor mai avansate cipuri americane către China, relatează The Guardian, citat de Antena 3. Potrivit declarațiilor financiare publice analizate de DeKleptocracy, achiziția de acțiuni Nvidia din acel interval s-a situat între 1 milion și 5 milioane de dolari (aprox. 4,6–23 milioane lei).
În mai 2025, administrația Trump a anulat o regulă introdusă în timpul mandatului lui Joe Biden, menită să împiedice exportul celor mai performante cipuri pentru inteligență artificială către China. În logica reglementării inițiale, obiectivul era atât protejarea industriei americane, cât și reducerea riscului ca Beijingul să accelereze dezvoltarea unei tehnologii AI mai avansate decât cea a SUA.
Eliminarea restricțiilor a fost favorabilă Nvidia, în condițiile în care China a fost o piață majoră pentru companie: între 2010 și 2022, aproximativ un sfert din vânzările producătorului de cipuri au provenit din China, potrivit materialului citat. Antena 3 notează că, după anunțul privind renunțarea la regula introdusă de Biden, acțiunile Nvidia au crescut.
Câteva luni mai târziu, în decembrie 2025, Trump a anunțat că Nvidia va putea vinde Chinei cipurile H200, descrise drept unele dintre cele mai performante produse ale companiei. Decizia a primit aprobarea Departamentului Comerțului în ianuarie 2026.
Măsura a generat controverse în SUA. Potrivit experților citați, cipurile H200 erau de șase ori mai performante decât cele disponibile în China la acel moment, iar vânzarea lor ar fi putut ajuta Beijingul să reducă decalajul tehnologic. Consiliul pentru Relații Externe (Council on Foreign Relations) a avertizat că aceste cipuri ar putea accelera considerabil dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială a Chinei.
În același interval, declarațiile financiare ale lui Trump indică noi achiziții de acțiuni Nvidia: în zilele de după anunțul din decembrie 2025, ar fi făcut cel puțin trei cumpărări, fiecare în valoare de 250.001–500.000 de dolari (aprox. 1,15–2,3 milioane lei), potrivit analizei DeKleptocracy citate.
DeKleptocracy ridică întrebări privind posibilitatea ca interesele financiare ale lui Trump să fi influențat politica SUA față de China, însă analiza nu ar demonstra că președintele a schimbat regulile privind exporturile pentru a câștiga bani din acțiunile Nvidia. Antena 3 precizează că, deși tranzacțiile apar în declarațiile financiare, nu există deocamdată dovezi că investițiile sale în Nvidia au determinat schimbarea politicii americane privind exporturile de cipuri către China.
Informațiile despre investițiile lui Trump apar pe fondul unui scandal de spionaj care a adus în atenție relațiile Nvidia cu China. Potrivit relatărilor din presa americană menționate în material, Jensen Huang, fostul director executiv al Nvidia, ar fi avut o relație extraconjugală cu Alice Huang, suspectată de serviciile americane de informații că ar fi lucrat pentru China.
În același context, Trump ar fi fost informat de două ori de serviciile americane de informații despre suspiciunile legate de Alice Huang, dar nu ar fi luat măsuri, potrivit materialului citat. Antena 3 mai notează că Jensen Huang este considerat un apropiat al președintelui american și că, în octombrie 2025, Nvidia a contribuit cu 25 de milioane de dolari (aprox. 115 milioane lei) la proiectul unei săli de bal promovate de Trump la Casa Albă.
În ansamblu, cazul pune presiune pe tema conflictelor de interese la vârful administrației americane, într-un sector – cipuri pentru inteligență artificială – unde deciziile de export pot muta rapid atât cotații bursiere, cât și echilibre geopolitice.
Recomandate
Audierea lui Jensen Huang în Congresul SUA riscă să accelereze înăsprirea regulilor de export pentru cipuri către China , într-un moment în care Nvidia trece printr-o schimbare bruscă de conducere, potrivit Digi24 . Cofondatorul Nvidia a acceptat să depună mărturie înainte de Ziua Recunoștinței, după ce a demisionat din funcția de director general pe fondul unui scandal care combină acuzații personale cu suspiciuni legate de securitatea națională. Huang a părăsit compania după 33 de ani la conducere, într-o perioadă în care Nvidia a devenit unul dintre principalii beneficiari ai expansiunii inteligenței artificiale. Compania a anunțat că directoarea financiară, Colette Kress, preia interimar conducerea, iar consiliul de administrație caută un succesor permanent, inclusiv din afara companiei. Huang a demisionat și din consiliul de administrație, iar Harvey Jones a fost numit președintele acestuia. „Consiliul de administraţie are deplină încredere în Colette şi în echipa de conducere şi ne aşteptăm ca operaţiunile companiei, angajamentele faţă de clienţi şi calendarul de dezvoltare a produselor să continue fără întreruperi”, a declarat Jones, în comunicatul Nvidia. De ce contează: presiune politică pentru limitarea exporturilor către China Audierea anunțată are loc pe fondul „presiunilor crescânde” din Congres pentru clarificarea relațiilor comerciale ale Nvidia cu China și a riscurilor pentru securitatea națională, notează Digi24, citând CNBC. În acest context, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a spus că există un consens tot mai larg privind necesitatea limitării exporturilor de procesoare către China. Pentru Nvidia, miza este dublă: pe de o parte, riscul de reglementare (restricții mai dure de export), pe de altă parte, riscul operațional și de guvernanță corporativă, întrucât compania gestionează simultan tranziția de leadership. Contextul scandalului și acuzațiile care au declanșat criza Scandalul a izbucnit după informații publicate de New York Times despre relația lui Huang cu Alice Huang, fostă directoare a companiei Megaspeed din Singapore. Autoritățile americane suspectează că aceasta ar fi avut legături cu serviciile de informații chineze, iar Megaspeed – clientă Nvidia – se află sub supraveghere din cauza suspiciunilor că ar fi facilitat accesul Chinei la procesoare avansate supuse restricțiilor de export. Digi24 precizează că acuzațiile de spionaj nu au fost demonstrate public, iar Beijingul le-a respins. Separat, Huang și-a cerut scuze pentru infidelitate, iar New York Times a relatat ulterior despre o a doua relație extraconjugală, cu o vicepreședintă din Nvidia, dezvăluiri care au determinat consiliul să discute viitorul conducerii. Ce urmează Huang ar urma să se prezinte în fața parlamentarilor americani înainte de Thanksgiving, sărbătorită anul acesta pe 26 noiembrie. În paralel, Nvidia rămâne cu un director general interimar și cu un proces deschis de selecție pentru un succesor, în timp ce dezbaterea politică din SUA privind exporturile de cipuri către China se intensifică. [...]
Vizita șefului Mossad la Washington ridică miza deciziilor de securitate cu efect direct asupra pieței energiei , într-un moment în care premierul israelian Benjamin Netanyahu îl presează pe Donald Trump să reia războiul împotriva Iranului, potrivit Antena 3 , care citează Axios. Directorul Mossad, Roman Gofman, se află în vizită în SUA și ar fi avut o întâlnire cu directorul CIA, John Ratcliffe, la Washington, înainte de a se deplasa la Miami pentru o întrevedere cu emisarul Casei Albe pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff . Informațiile sunt atribuite de Axios unor surse care confirmă vizita unuia dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Netanyahu pentru discuții cu oficiali de rang înalt din administrația Trump. Războiul cu Iranul, în impas, iar opțiunile diplomatice nu avansează În același timp, războiul cu Iranul, declanșat de SUA și Israel în februarie, este descris ca fiind „în impas”, iar alternativele diplomatice pentru un armistițiu durabil „nu progresează”. În acest context, o eventuală reluare a confruntărilor ar putea amplifica riscurile geopolitice într-o regiune-cheie pentru aprovizionarea globală cu energie, cu potențiale efecte în lanț asupra prețurilor și costurilor de transport. Presiune politică internă în Israel și temeri privind o escaladare Pe plan intern, Netanyahu ar fi pierdut majoritatea parlamentară în urma alegerilor din 27 octombrie, iar adversarul său, Gadi Eisenkot , este însărcinat cu formarea unui nou guvern. Opoziția israeliană și-a exprimat temerea că Netanyahu ar putea încerca să lanseze un atac împotriva Iranului înainte de finalizarea procesului de formare a guvernului, ceea ce ar marca plecarea sa de la putere. Informațiile privind întâlnirile lui Gofman și dinamica decizională din SUA și Israel sunt prezentate ca relatări bazate pe surse, iar articolul nu oferă detalii despre eventuale decizii concrete sau un calendar al unor pași următori. [...]
Europa și Ucraina încearcă să-și securizeze locul la masa negocierilor înaintea unei posibile întâlniri Trump–Putin–Xi la summitul APEC din China , pe fondul temerilor că un acord privind războiul ar putea fi conturat fără actorii direct afectați, potrivit Digi24 . Summitul APEC este programat în Shenzhen, în perioada 18–19 noiembrie, iar consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că Vladimir Putin și Donald Trump ar urma să continue acolo discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea ar fi plasată în contextul unei reuniuni trilaterale planificate cu președintele Chinei, Xi Jinping, descrisă de Ușakov drept prima în acest format. „Desigur, în cadrul întâlnirii planificate cu acesta la summitul APEC de la Shenzhen, vor continua discuțiile privind întreaga gamă de probleme legate de soluționarea conflictului”, a declarat Ușakov, potrivit agenției RIA Novosti . Anunțul vine după o întâlnire de aproximativ două ore și jumătate la Kremlin între Putin și reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care au ajuns la Moscova după discuțiile trilaterale de două zile de la Abu Dhabi (10–11 noiembrie). Un raport Interfax-Ru citat de Digi24 arată că Moscova va menține legătura cu cei doi emisari și va analiza evoluțiile negocierilor înaintea unei eventuale întâlniri Putin–Trump în China. La momentul publicării informației, Casa Albă nu confirmase participarea lui Donald Trump la summit. Miza pentru Europa și Kiev: decizii de securitate fără consimțământ Posibilitatea unei întâlniri Trump–Putin–Xi a generat reacții la Kiev și în capitalele europene, pe fondul riscului ca decizii cu efect direct asupra arhitecturii de securitate a Ucrainei și a Europei să fie luate fără participarea lor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea ca hotărârile privind Ucraina să fie adoptate fără Kiev, iar ministrul de externe Andrii Sîbiha a avertizat că un asemenea summit l-ar putea încuraja pe Putin să continue războiul, în loc să contribuie la încheierea lui. Liderii europeni au transmis, la rândul lor, că niciun acord privind Ucraina nu poate fi impus Ucrainei sau Europei fără consimțământul lor. Totuși, europenii au fost ținuți în afara negocierilor principale de la Abu Dhabi, în timp ce Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut consultări separate cu oficiali de la Kiev și Washington. În acest context, ministrul rus de externe Serghei Lavrov le-ar fi transmis oficialilor europeni să „rămână la hotel”. Pe de altă parte, emisarul american Steve Witkoff a sugerat, potrivit CNN (citat de Digi24), că europenii ar putea fi implicați în următoarea rundă de discuții. Ce se știe despre pregătirea întâlnirii trilaterale Potrivit Digi24, ideea unei întâlniri trilaterale ar fi fost lansată de Putin într-o convorbire telefonică cu Trump pe 9 octombrie, informație atribuită unui fost oficial al serviciilor de informații ruse citat de The Wall Street Journal. Un oficial american de rang înalt a confirmat că Putin a făcut propunerea, iar secretarul de stat american Marco Rubio a spus că existau discuții privind o posibilă reuniune în vederea negocierii încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ușakov a confirmat într-un interviu pentru postul public rus Vesti, pe 25 octombrie, că pregătirile pentru un summit trilateral începuseră deja. China a recunoscut abia la începutul lunii noiembrie că este în contact cu Washingtonul și Moscova, fără să ofere detalii despre format sau agendă. [...]
Negocierile de pace pentru Ucraina rămân fără un cadru agreat privind rolul Europei , după ce Moscova a respins public ideea că ar exista un acord pentru includerea puterilor europene în discuții, contrazicând declarațiile negociatorului american Jared Kushner , potrivit Digi24 . Ministerul rus de Externe a transmis vineri că nu are cunoștință de vreun acord privind participarea europenilor la negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a spus că, din câte știe instituția, „subiectul nu a fost abordat” în discuțiile purtate la Moscova cu Steve Witkoff și Jared Kushner, ca răspuns la o solicitare de comentarii. Declarații contradictorii, cu impact direct asupra formatului negocierilor Cu o zi înainte, Jared Kushner declarase, după o întâlnire la Dublin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că atât Rusia, cât și Ucraina ar fi convenit să îi implice pe europeni în următoarea rundă de negocieri. În același context, Kushner a argumentat că europenii trebuie să fie prezenți la masă și a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „este dispus să încerce”. Miza este formatul negocierilor: liderii europeni au încercat să obțină un rol în discuții, invocând implicațiile directe ale unui eventual acord asupra securității continentului. În paralel, Ucraina își menține obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. Ce se știe despre întâlnirea de la Moscova Cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Dublin, Kushner și Witkoff au avut discuții cu Vladimir Putin la Moscova. Potrivit agenției de stat ruse RIA Novosti , la acea întâlnire nu a participat niciun reprezentant al Ministerului de Externe rus. RIA Novosti a mai relatat că Putin a fost însoțit de: consilierul pentru politică externă Iuri Ușakov; negociatorul-șef Vladimir Medinski; emisarul Kirill Dmitriev. Kushner și Witkoff au ajuns la Moscova și Dublin după discuții trilaterale cu negociatori ucraineni și ruși la Abu Dhabi. Rusia poartă un război pe scară largă împotriva Ucrainei de peste patru ani și jumătate. [...]
Europa a rămas fără un „negociator unic” în discuțiile despre Ucraina dintr-un motiv structural: competențele sunt împărțite între UE, NATO și capitalele naționale , iar negocierile în curs se poartă, deocamdată, la nivel tehnic, nu între lideri, potrivit unei analize Digi24 , care citează Politico . Decizia luată vineri la summitul de la Dublin a fost ca reprezentarea europeană să rămână una de echipă: grupul E5 (Germania, Franța, Polonia și Italia, plus Regatul Unit), împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului, va continua lucrările în acest format. Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: cine poate vorbi „în numele Europei” atunci când pe masă sunt simultan sancțiuni UE, extinderea Uniunii și garanții de securitate care țin de NATO și de state. De ce nu funcționează modelul „un singur emisar” Analiza indică două blocaje principale care fac improbabilă desemnarea unui „supernegociator”. 1) Negocierile nu sunt, în acest moment, la nivel de șefi de stat și de guvern. Discuțiile din această săptămână de la Abu Dhabi au fost descrise ca tehnice, între înalți funcționari. Rusia a trimis un consilier al Kremlinului, iar Ucraina l-a mandatat pe șeful serviciilor de informații. În acest cadru, presiunea pentru o figură politică europeană „greu de ignorat” este, practic, decuplată de la nivelul real al discuțiilor. 2) Europa nu are o singură autoritate care să acopere toate dosarele relevante. Comisia Europeană nu poate negocia arhitectura de securitate a continentului (atribut al NATO și al capitalelor), dar nici NATO sau marile capitale nu pot negocia, în numele UE, sancțiunile sau aderarea Ucrainei la Uniune (dosare care țin de instituțiile UE). Un diplomat UE rezumă această limitare instituțională astfel: „Motivul pentru care Europa nu a găsit o singură persoană care să o reprezinte în ansamblu este că Europa nu este un superstat”. Ce se negociază, de fapt, și de ce contează pentru Europa Potrivit materialului, oficialii americani și ucraineni vor ca Europa să se alăture discuțiilor cu Rusia la nivel tehnic, pe ideea că o conversație despre reorganizarea securității continentului ar putea face Moscova mai cooperantă. Principalul negociator al Rusiei, Vladimir Medinski, este citat afirmând că tema centrală discutată la Abu Dhabi a fost cadrul de securitate al Europei, pe fondul unei critici la adresa sistemului post-Ialta și Potsdam. Ucraina ar fi observat, la rândul ei, o ușoară atenuare a poziției ruse atunci când a apărut perspectiva unei discuții mai ample despre securitatea europeană — însă Europa nu a fost parte a acestei conversații. Următorul punct sensibil: ordinea etapelor și mesajele contradictorii Un alt element cu impact direct asupra poziționării europene este „ordinea etapelor” negocierilor: când și cum ar trebui europenii să accepte o discuție despre cererea Rusiei de reformare a securității regionale. În analiză se arată că există declarații diferite în interiorul UE pe această temă. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, este citată susținând că nu ar trebui discutată o arhitectură de securitate europeană mai amplă până la finalizarea acordului de pace. În același timp, la Abu Dhabi, oficiali UE și-ar fi exprimat disponibilitatea pentru linii de negociere în paralel, astfel încât pacea în Ucraina și viitoarele structuri de securitate ale Europei să fie discutate concomitent. În plus, rămâne neclar dacă Rusia acceptă efectiv prezența Europei la negocieri: reprezentanții SUA au spus că Vladimir Putin ar fi fost de acord, dar Kremlinul a pus la îndoială această informație. La finalul discuțiilor, trimisul special Jared Kushner este citat cu o observație care sintetizează impasul european: „Dacă Europa ar putea desemna o singură persoană care să vorbească în numele ei, aceasta ar fi o realizare mai mare decât încercarea de a-i convinge pe ruși să o includă în negocieri”. În acest context, formatul de echipă (E5 plus instituțiile UE) rămâne, deocamdată, soluția practică — dar și una care obligă Europa să-și armonizeze rapid pozițiile, mai ales dacă discuția se mută de la încetarea focului la arhitectura de securitate a continentului. [...]
Implicarea Europei în negocierile de pace pentru Ucraina capătă greutate, dar riscă să devină și o pârghie de amânare pentru Moscova , potrivit CNN , care relatează despre discuțiile purtate la Moscova de emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner cu președintele rus Vladimir Putin. După aproape doi ani în care Europa a fost, în practică, ținută la marginea discuțiilor dintre SUA și Rusia, partea rusă ar fi acceptat, în urma întâlnirilor de joi, ideea ca europenii să aibă un loc la masa negocierilor. Pentru Kiev și Bruxelles, miza nu este doar simbolică: Europa este principalul pilon de sprijin militar, diplomatic și financiar pentru Ucraina și un actor-cheie în regimul de sancțiuni și în gestionarea activelor rusești înghețate. De ce contează: fără Europa, implementarea unui acord ar fi dificilă Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a salutat perspectiva participării europene, argumentând că războiul se desfășoară „în Europa”, iar Ucraina vizează aderarea la UE, ceea ce face ca rolul european să fie important inclusiv pentru „garanții de securitate” și prosperitate. Și la nivelul UE, mesajul este că un acord fără europeni ar fi greu de pus în practică. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, a indicat că Europa a susținut Ucraina, a impus sancțiuni și deține pârghii precum activele rusești înghețate — elemente care, în logica Bruxelles-ului, fac ca orice înțelegere să depindă de participarea europeană. Cine ar reprezenta Europa și unde apar fricțiunile interne Componența delegației europene rămâne sensibilă. Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat vineri că echipa ar urma să fie formată din instituțiile UE și din statele „E5”: Franța Germania Italia Polonia Regatul Unit În paralel, Jared Kushner a sugerat că una dintre dificultăți ar fi ca Europa să poată „identifica o singură persoană” care să vorbească în numele ei, semn al tensiunilor privind mandatul și coerența poziției europene. Moscova nu confirmă deplin și condiționează accesul Europei Deși includerea Europei este prezentată ca un pas înainte, Kremlinul a evitat să confirme că a acceptat pe deplin prezența europeană la masa negocierilor. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Europa trebuie să își arate „disponibilitatea de a contribui la procesul de pace” înainte ca o decizie să fie luată privind participarea la viitoarele discuții. În același timp, oficiali ruși au atacat linia dură a liderilor europeni față de Moscova. Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a susținut că europenii ar trebui să aleagă între pace și continuarea războiului, afirmând că acțiunile lor ar indica mai degrabă a doua variantă. Riscul operațional: „loc la masă” nu înseamnă pace mai rapidă CNN notează că intrarea formală a europenilor în negocieri nu garantează o accelerare a încheierii conflictului, estimat ca făcând sute de mii de victime de ambele părți. Din contră, apar indicii că Moscova ar folosi noua realitate pentru a-și împinge cererile maximaliste și pentru a prelungi discuțiile, în timp ce continuă presiunea militară. În material sunt menționate, ca semnale timpurii, reluarea unor solicitări rusești precum retragerea NATO din Europa de Est și înăsprirea poziției privind eventuala desfășurare de trupe de menținere a păcii de-a lungul liniei frontului. Într-un fragment televizat din discuții, Putin a legat „aranjamentele de securitate pan-europene” de un acord pentru Ucraina și a criticat ideea ca europenii să trimită trupe după un acord, susținând că aceasta ar însemna „continuarea războiului”. Concluzia implicită a analizei este că, deși Europa câștigă influență formală în formatul negocierilor, Kremlinul ar putea transforma această deschidere într-un instrument de temporizare — cu perspectiva unui nou sezon de iarnă marcat de lupte intense. [...]
