Știri
Știri din categoria Externe
Revista satirică franceză Charlie Hebdo a publicat o copertă provocatoare care ironizează moartea ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului ucis în primele zile ale războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24, desenul a reaprins tensiunile dintre publicația franceză și regimul de la Teheran, în timp ce autoritățile franceze se tem de posibile represalii.
Numărul publicat miercuri de săptămânalul satiric prezintă o caricatură sugestivă a liderului iranian. Imaginea arată:
Caricatura a fost realizată de redactorul-șef al revistei, Laurent Sourisseau, cunoscut sub pseudonimul „Riss”, unul dintre supraviețuitorii atacului terorist din 7 ianuarie 2015 asupra redacției Charlie Hebdo din Paris.
Publicația franceză are de mult timp dispute cu autoritățile iraniene. În 2022, revista a organizat un concurs internațional de caricaturi care îl ironizau pe Ali Khamenei, în contextul protestelor declanșate în Iran după moartea Mahsa Amini, o tânără kurdă de 22 de ani arestată de poliția morală pentru modul în care purta hijabul.
Moartea acesteia a provocat proteste masive în Iran, iar femeile au început să își ardă vălurile în semn de revoltă.
Caricaturile publicate de Charlie Hebdo în acea perioadă au declanșat o criză diplomatică între Franța și Iran. Teheranul a reacționat dur, printre măsuri fiind:
Publicarea noii caricaturi vine într-un moment extrem de tensionat, în contextul războiului din Orientul Mijlociu și al schimbărilor de putere din Iran după moartea lui Ali Khamenei.
Franța analizează deja riscurile unor posibile atacuri de răzbunare, mai ales având în vedere precedentul din 2015, când un atac jihadist asupra redacției Charlie Hebdo a provocat moartea a 12 persoane.
În ciuda acestor riscuri, revista satirică continuă să publice caricaturi provocatoare, invocând libertatea de exprimare ca principiu fundamental al presei franceze.
Recomandate
Moartea ayatollahului Ali Khamenei într-un atac susținut de SUA și Israel a provocat o reacție dură la Kremlin și a reaprins temerile personale ale lui Vladimir Putin privind propria securitate politică și fizică , potrivit unei analize publicate de Politico . Liderul rus a condamnat rapid operațiunea, descriind-o drept „o crimă comisă cu cinism și în încălcarea normelor morale și a dreptului internațional”, însă declarația sa a evitat să numească direct statele responsabile. Analiza arată că asasinarea liderului suprem al Iranului a atins două dintre cele mai sensibile puncte ale lui Putin: frica de schimbări de regim orchestrate din exterior și obsesia pentru supraviețuirea politică . Pentru Kremlin, dispariția unui aliat strategic vine într-un moment în care Moscova încearcă să își mențină poziția în războiul din Ucraina și să evite o confruntare directă cu Statele Unite. Contextul istoric joacă un rol important în modul în care Putin interpretează astfel de evenimente. În cercurile politice ruse, moartea lui Khamenei a fost comparată cu finalul violent al liderului libian Muammar Gaddafi în 2011, după intervenția NATO. Imaginile cu Gaddafi ucis au provocat atunci o reacție extrem de dură la Moscova. Potrivit analistului Alexander Baunov de la Carnegie Russia Eurasia Center, acel moment a reprezentat un punct de cotitură pentru politica rusă, contribuind la ruptura tot mai mare dintre Kremlin și Occident. În ultimii ani, izolarea personală a lui Putin s-a accentuat. În perioada pandemiei de Covid-19, întâlnirile sale cu oficiali străini sau ruși au fost strict controlate și desfășurate la distanță, alimentând imaginea liderului care guvernează dintr-un „buncăr”, o etichetă popularizată de opozantul rus Alexei Navalnîi. Moartea lui Khamenei și căderea altor aliați ai Moscovei au amplificat discursul alarmist din cercurile pro-Kremlin. Mai mulți comentatori ruși au sugerat că Washingtonul ar putea încerca tactici similare împotriva Rusiei. Printre vocile cele mai radicale s-au numărat fostul președinte Dmitri Medvedev, propagandistul Vladimir Soloviov și ideologul ultranaționalist Alexander Dugin, care au avertizat că eliminarea liderilor ostili Occidentului ar face parte dintr-o strategie mai amplă. Totuși, poziția oficială a Kremlinului a fost mult mai prudentă. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a exprimat „dezamăgire profundă” față de eșecul negocierilor dintre SUA și Iran, dar a menționat în același timp aprecierea Moscovei pentru rolul Washingtonului în discuțiile privind pacea în Ucraina. Pentru Putin, prioritatea rămâne conflictul ucrainean. Potrivit profesorului Sam Greene de la King’s College London, Kremlinul nu va sacrifica negocierile sau avantajele tactice din acest dosar pentru a apăra Iranul. În plus, criza din Orientul Mijlociu poate aduce Moscovei și beneficii indirecte: creșterea prețului petrolului, tensiuni între Europa și Statele Unite și distragerea atenției Washingtonului de la războiul din Ucraina. Deși Rusia dispune de cel mai mare arsenal nuclear din lume, analistii subliniază că această putere nu oferă protecție împotriva amenințărilor interne. Istoria arată că liderii autoritari care concentrează puterea pentru perioade lungi ajung de regulă să părăsească scena în două moduri: fie înlăturați, fie morți - o realitate care, sugerează analiștii, alimentează temerile permanente ale liderului de la Kremlin . [...]
Mojtaba Khamenei , fiul liderului suprem ucis Ali Khamenei, ar fi fost ales noul conducător al Iranului , potrivit unor informații citate de Iran International , însă alegerea nu a fost confirmată oficial de presa de stat iraniană și apare într-un context extrem de tensionat, marcat de atacuri aeriene israeliene și de criza politică declanșată după moartea fostului lider. Succesiune în plină criză Conform relatărilor, Adunarea Experților , organismul clerical care are autoritatea de a numi liderul suprem al Iranului, ar fi votat pentru Mojtaba Khamenei . Decizia ar fi fost luată sub presiunea Gărzilor Revoluționare iraniene (IRGC) . Situația a fost complicată de evoluțiile militare recente. Surse citate în presa internațională afirmă că Israelul a lovit clădirea din orașul sfânt Qom în care membrii Adunării Experților se aflau pentru numărarea voturilor , într-o încercare de a perturba procesul de succesiune. Agențiile iraniene au confirmat lovitura asupra clădirii, dar au susținut că aceasta era goală în momentul atacului. Moartea lui Ali Khamenei Criza de succesiune a început după ce Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului timp de 37 de ani, a fost ucis pe 28 februarie 2026 în urma unor lovituri aeriene americane și israeliene asupra Teheranului. Operațiunea militară a fost descrisă de administrația americană drept „ Operation Epic Fury ”. Autoritățile iraniene au confirmat ulterior moartea sa, precum și a unor membri ai familiei și a mai multor comandanți militari. Până la alegerea unui nou lider, conducerea țării a fost asigurată de un consiliu interimar format din: președintele Iranului Masoud Pezeshkian șeful sistemului judiciar Gholam-Hossein Mohseni-Ejei clericul Alireza Arafi , membru al Consiliului Gardienilor Cine este Mojtaba Khamenei Mojtaba Khamenei, în vârstă de aproximativ 55 de ani, este un cleric șiit de rang mediu care, deși nu a ocupat funcții oficiale în stat, a fost considerat mult timp un actor influent în cercul apropiat al tatălui său . Printre elementele care îi definesc profilul: a dezvoltat relații puternice cu Garda Revoluționară încă din timpul războiului Iran–Irak a fost sancționat de Statele Unite în 2019 pentru rolul său informal în conducerea regimului nu deține rangul religios de ayatollah , ceea ce ar putea ridica probleme de legitimitate în tradiția clericală șiită O succesiune controversată Dacă alegerea va fi confirmată oficial, aceasta ar reprezenta prima transmitere aproape dinastică a puterii în istoria Republicii Islamice , sistemul teocratic iranian nefiind conceput pentru a permite o succesiune directă de la tată la fiu. În același timp, contextul militar rămâne volatil. După lovitura asupra clădirii Adunării Experților, instituția ar fi trecut la deliberări și voturi la distanță din motive de securitate , iar ședința finală ar putea fi amânată până după funeraliile lui Ali Khamenei . În paralel, serviciile israeliene au transmis un mesaj simbolic în limba persană pe rețeaua X: „Nu contează cine este ales astăzi; doar poporul iranian își va decide viitorul lider”. [...]
Emiratele Arabe Unite cer Statelor Unite, Iranului și Israelului să revină la negocieri , avertizând că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să destabilizeze întreaga regiune. Potrivit Euronews , apelul a fost lansat în a cincea zi a războiului, într-un moment în care confruntările militare continuă să se intensifice. Apel diplomatic pentru oprirea escaladării Ministrul de stat pentru Cooperare Internațională al Emiratelor Arabe Unite, Reem Bint Ebrahim Al Hashimy , a declarat că revenirea la dialog este singura soluție realistă pentru a evita extinderea conflictului . Oficialul a subliniat că Abu Dhabi nu dorește extinderea confruntării și consideră că soluțiile militare nu aduc stabilitate durabilă în regiune. „ Revenirea la masa negocierilor este singura cale rațională de urmat ”, a afirmat Al Hashimy în cadrul primei conferințe de presă susținute după izbucnirea conflictului. În același timp, Emiratele Arabe Unite au condamnat ceea ce au numit „atacurile flagrante ale Iranului” , dar au insistat că teritoriul lor nu trebuie folosit pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. Atacuri cu rachete și drone asupra Emiratelor Autoritățile de la Abu Dhabi au anunțat că sistemele de apărare aeriană ale țării au respins sute de atacuri cu rachete balistice și drone de la începutul conflictului. Potrivit Ministerului Apărării al Emiratelor Arabe Unite, până acum au fost lansate către teritoriul lor: 186 de rachete balistice 812 drone Brigadierul Abdul Nasser Al Humaidi , purtător de cuvânt al ministerului, a declarat că apărarea aeriană a țării rămâne capabilă să respingă astfel de atacuri. Oficialul a afirmat că Emiratele dispun de capacitățile militare și stocurile de muniție necesare pentru a se apăra, indiferent de durata conflictului. Emiratele încearcă să evite extinderea războiului În ciuda tensiunilor, Abu Dhabi încearcă să mențină o poziție echilibrată, cerând deopotrivă dialog diplomatic și stabilitate regională . Apelul Emiratelor Arabe Unite se alătură altor inițiative diplomatice lansate în ultimele zile, inclusiv eforturilor Chinei de a trimite un emisar special în Orientul Mijlociu pentru medierea conflictului. [...]
China a anunțat trimiterea unui emisar special în Orientul Mijlociu pentru a încerca medierea conflictului , marcând prima inițiativă diplomatică oficială a Beijingului după declanșarea războiului dintre Iran și coaliția formată din Statele Unite și Israel. Potrivit HotNews , anunțul a fost făcut de ministrul chinez de Externe, Wang Yi , în a cincea zi a conflictului care s-a extins rapid în regiune. Declarația a venit în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său saudit, prințul Fayçal ben Farhane. Șeful diplomației chineze a precizat că Beijingul va trimite un emisar special pentru Orientul Mijlociu , care va vizita mai multe state din regiune pentru a încerca să faciliteze dialogul și să reducă tensiunile. Autoritățile chineze nu au anunțat deocamdată identitatea diplomatului și nici lista țărilor în care acesta va merge. Inițiativa apare într-un moment în care conflictul s-a intensificat după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului , iar temerile privind extinderea războiului la nivel regional sunt în creștere. Wang Yi a subliniat că Beijingul susține respectarea suveranității Iranului , dar în același timp a cerut tuturor actorilor implicați să evite escaladarea și să revină la negocieri. În mesajul transmis în cadrul discuției cu Arabia Saudită, ministrul chinez de Externe a insistat asupra rolului pe care China încearcă să îl joace în actuala criză: Beijingul se declară o „forță pentru pace” în regiune; China cere oprirea operațiunilor militare și reluarea dialogului; autoritățile chineze spun că sunt pregătite să joace un rol „constructiv” în mediere . China este unul dintre principalii parteneri economici și politici ai Iranului , iar poziția sa diplomatică este urmărită cu atenție de statele implicate în conflict. În ultimii ani, Beijingul a încercat să își consolideze influența în Orientul Mijlociu inclusiv prin inițiative de mediere, precum acordul de reconciliere dintre Iran și Arabia Saudită anunțat în 2023. Prin trimiterea unui emisar special, China încearcă acum să se implice direct în gestionarea uneia dintre cele mai grave crize de securitate din regiune din ultimii ani. [...]
Numărul rachetelor lansate de Iran asupra Israelului este în scădere de la o zi la alta , potrivit declarațiilor armatei israeliene citate de HotNews , care afirmă că această evoluție ar fi rezultatul operațiunilor militare împotriva infrastructurii de lansare a rachetelor iraniene. Oficialii israelieni spun că au distrus sute de lansatoare balistice și stocuri de armament, ceea ce ar fi redus capacitatea Teheranului de a continua atacurile la aceeași intensitate. Declarația a fost făcută miercuri seara de locotenent-colonelul Nadav Shoshani , purtător de cuvânt al armatei israeliene. Potrivit acestuia, forțele israeliene ar fi neutralizat aproximativ 300 de lansatoare de rachete balistice , iar loviturile asupra acestor instalații ar explica diminuarea ritmului atacurilor. Oficialul militar a descris evoluția atacurilor în mai multe etape: în prima zi a conflictului , Iranul a lansat multe zeci de rachete; ulterior, tirurile au scăzut la câteva zeci pe zi ; în prezent, numărul atacurilor este mult mai mic , potrivit armatei israeliene. În total, de la începutul confruntării, Iranul ar fi lansat câteva sute de proiectile asupra regiunii, dintre care zeci sau chiar câteva sute au vizat direct Israelul , a mai spus Shoshani. Armata israeliană afirmă că, pe lângă atacurile directe din Iran, au existat și alte surse de atac . Miercuri, au fost raportate două bombardamente simultane provenite din Iran și Liban , în timp ce din Irak ar fi fost lansate doar câteva drone. Potrivit oficialilor israelieni, majoritatea tirurilor continuă să provină din Iran și din zone controlate de Hezbollah . Declarațiile armatei israeliene nu au fost confirmate independent, iar autoritățile iraniene nu au comentat imediat aceste estimări privind reducerea numărului de rachete lansate. [...]
Premierul britanic Keir Starmer afirmă că Regatul Unit nu intră în războiul cu Iranul fără bază legală – Londra menține distanța față de ofensiva SUA și Israel În contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit nu se va alătura oficial războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului fără o justificare juridică solidă și fără un plan militar clar. Potrivit TVR Info , șeful guvernului de la Londra a reiterat această poziție în intervenția sa săptămânală din Camera Comunelor, precizând că decizia sa rămâne neschimbată față de cea exprimată la finalul săptămânii trecute. Starmer a respins anterior solicitarea Washingtonului de a utiliza baze militare britanice pentru lovituri directe împotriva Iranului. El a explicat că Regatul Unit nu poate intra într-un conflict armat fără o bază legală clară și fără o strategie coerentă privind obiectivele și consecințele operațiunilor militare. Totuși, situația s-a schimbat parțial după reacția Iranului la bombardamentele americano-israeliene. Duminică, Teheranul a lansat rachete și drone asupra bazelor militare americane din regiunea Golfului. În acest context, guvernul britanic a autorizat folosirea bazelor sale pentru acțiuni cu caracter defensiv împotriva unor obiective militare iraniene. Decizia a fost justificată de Londra prin necesitatea protejării cetățenilor britanici și a personalului militar aflat în zonă. Premierul britanic a fost întrebat de opoziție de ce Forțele Aeriene Regale nu participă la operațiunile de bombardament alături de aliații occidentali. Răspunsul său a fost ferm: Regatul Unit nu se va implica într-un război fără o fundamentare legală și fără un plan militar viabil. Poziția Londrei a generat tensiuni cu Washingtonul. Președintele american Donald Trump a criticat marți decizia britanică de a bloca inițial utilizarea bazei militare de pe insula Diego Garcia, din Oceanul Indian , afirmând că această poziție a obligat avioanele americane să zboare mai multe ore pentru a ajunge la ținte. Liderul american a acuzat guvernul britanic că a fost „foarte puțin cooperant” în operațiunile împotriva Iranului. Între timp, Regatul Unit a luat măsuri pentru protejarea propriilor forțe din regiune. Londra a anunțat trimiterea în Cipru a unui distrugător și a unor elicoptere Wildcat echipate cu sisteme anti-dronă, pentru apărarea personalului britanic de la baza aeriană Akrotiri, care a fost atacată recent de o dronă iraniană. Evoluțiile arată că Londra încearcă să mențină un echilibru delicat: sprijin pentru securitatea aliaților și protejarea propriilor interese, fără a se implica direct într-un conflict militar deschis cu Iranul. [...]
