Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone lângă granița României au declanșat proceduri de alertare și intervenție aeriană în nordul județului Tulcea, inclusiv transmiterea unui mesaj RO-Alert și ridicarea de la sol a două aeronave F-16, potrivit Știrile Pro TV. Incidentul a avut loc miercuri dimineață, după ce Rusia a atacat cu drone obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în zona localității Ismail, foarte aproape de frontiera fluvială cu România.
Conform informațiilor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN), două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană au decolat în jurul orei 01:10 de la Baza 86 Aeriană Fetești. La scurt timp, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 01:12 a fost transmis mesajul RO-Alert.
Radarele de la sol au urmărit două grupuri de drone, formate din șapte, respectiv opt aparate, care au lovit localitatea Ismail, pe teritoriul Ucrainei. Piloții aeronavelor F-16 au raportat „multiple explozii” pe partea ucraineană a Dunării, în zona Ismail.
MApN a precizat că nu au fost depistate semnale radar în spațiul aerian național, iar alerta aeriană a încetat la ora 02:40.
Ministerul Apărării mai arată că informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de aceste atacuri și că rămâne în contact permanent cu acestea. (Informațiile sunt atribuite MApN în materialul publicat de Știrile Pro TV.)
Recomandate
Atacurile cu drone asupra infrastructurii portuare din Odesa cresc riscul de întreruperi logistice într-o zonă-cheie pentru exporturile Ucrainei , după ce Rusia a lovit peste noapte sudul regiunii, avariind și un spital și clădiri rezidențiale, potrivit Reuters . Autoritățile ucrainene spun că atacul a vizat facilități de infrastructură portuară, fără a oferi detalii despre locații sau amploarea pagubelor. În același timp, guvernatorul regional Oleh Kiper a transmis pe Telegram că a fost distrus departamentul de primiri urgențe al unui spital din sudul regiunii Odesa, iar alte părți ale clădirii au fost grav avariate. Kiper a precizat că, în momentul atacului, personalul medical și pacienții se aflau într-un adăpost, iar ulterior au fost mutați într-o altă unitate. Serviciile de urgență au raportat două persoane rănite în incendii izbucnite într-o zonă rezidențială și au publicat imagini cu clădiri cuprinse de flăcări și intervenția pompierilor. Tot în regiune a fost înregistrat un incendiu la Rezervația Biosferei Dunării, a mai spus guvernatorul. De ce contează: presiune pe coridorul portuar din sud Regiunea Odesa găzduiește porturi maritime importante și porturi fluviale pe Dunăre și a fost în mod repetat ținta atacurilor rusești în războiul care durează de peste patru ani. Lovirea infrastructurii portuare menține presiunea asupra operațiunilor logistice din sudul Ucrainei, într-un context în care porturile și rutele de transport rămân esențiale pentru fluxurile comerciale ale țării. Context: intensificarea atacurilor cu drone Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 171 de drone asupra Ucrainei de luni seara, iar apărarea antiaeriană ar fi doborât sau neutralizat 154 dintre ele. Separat, oficiali locali au raportat că o altă combinație de atac cu drone și rachete în regiunea Sumî (nord-est) a ucis o persoană și a rănit alte două, provocând incendii de amploare într-o zonă rezidențială. [...]
Atacurile cu drone asupra rafinăriei din Tuapse riscă să lovească direct industria petrolieră a Rusiei , într-un moment în care Ucraina spune că urmărește perturbarea economiei ruse, iar Kremlinul acuză efecte inclusiv asupra pieței globale a petrolului, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Președintele Vladimir Putin a susținut că Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile din Rusia, invocând atacul cu drone asupra instalațiilor energetice din Tuapse și avertizând asupra unor posibile consecințe de mediu. Totuși, el a spus că guvernatorul regional i-a raportat de la fața locului că nu există „amenințări majore”. Armata ucraineană a confirmat atacul, descris ca parte a unei serii de lovituri menite să perturbe industria petrolieră și economia Rusiei, notează Reuters, citată de News.ro. În urma atacului de marți, la rafinărie a izbucnit un incendiu de proporții, iar autoritatea rusă de supraveghere a consumatorilor a recomandat populației să rămână în interior și să țină ferestrele închise. Efecte operaționale și riscuri de mediu în jurul rafinăriei Putin i-a cerut anterior ministrului pentru situațiile de urgență, Aleksandr Kurenkov, să meargă la Tuapse pentru coordonarea intervenției și gestionarea consecințelor. Șeful districtului Tuapse, Serghei Boiko, a cerut locuitorilor din apropierea rafinăriei să se evacueze într-o școală. Materialul indică și episoade anterioare care sugerează un impact operațional repetat: după un atac din 20 aprilie, ar fi căzut o „ploaie neagră” peste oraș și o stațiune balneară din zonă, lăsând reziduuri uleioase; rafinăria și-ar fi oprit producția pe 16 aprilie, din cauza daunelor provocate de drone în port, care ar fi făcut imposibilă expedierea petrolului; oficialii ruși au raportat că cel puțin trei persoane au fost ucise în diferite atacuri ucrainene, iar unul dintre atacuri ar fi dus la o scurgere de petrol în mare. Miza economică: exporturi, prețuri și „criza mondială a petrolului” Kremlinul a acuzat Ucraina că agravează „criza mondială a petrolului” prin atacarea unor depozite cu petrol destinat exportului. Ministerul ucrainean de Externe nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, iar președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că exporturile rusești nu ar fi suficient de mari încât să influențeze prețurile globale. În același timp, pe rețelele sociale, unii locuitori din zonă au cerut explicații privind lipsa unei întăriri a apărării aeriene după un al treilea atac consecutiv. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că autoritățile „lucrează intens” pentru a combate atacurile cu drone. Rafinăria din Tuapse are o capacitate anuală de aproximativ 12 milioane de tone (circa 240.000 de barili pe zi) și produce, între altele, nafta, motorină și păcură, conform informațiilor citate în articol. [...]
Administrația Trump își ridică miza față de Cuba, pe fondul acuzațiilor de spionaj la 90 de mile de SUA , după ce secretarul de stat Marco Rubio a avertizat că Washingtonul nu va tolera prezența unor servicii de informații ale „puterilor adversare” pe insulă, potrivit Agerpres . Rubio a spus, într-un interviu acordat Fox News, că SUA nu vor permite „adversarilor” să desfășoare activități de spionaj sau să aibă baze militare la circa 90 de mile (aprox. 145 km) de teritoriul american. Declarațiile vin într-un context în care Cuba a păstrat relații istorice cu puteri rivale ale SUA încă din Războiul Rece, când s-a aliat cu fosta Uniune Sovietică, iar după 1991 a menținut legături cu Rusia și și-a extins cooperarea cu China, inclusiv în domeniile economic și tehnologic. Presiune politică și măsuri deja în derulare În același interviu, Rubio a susținut că situația din Cuba s-ar putea îmbunătăți prin „reforme economice serioase”, însă nu și cu actuala conducere de la Havana, pe care a descris-o drept „incompetentă din punct de vedere economic”, referindu-se la președinția lui Miguel Díaz-Canel . Potrivit informațiilor citate, mesajul a fost făcut public în aceeași zi în care Senatul SUA a respins o propunere a democraților de a limita eventualele operațiuni militare pe care Donald Trump le-ar putea ordona împotriva Havanei. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Agerpres notează că, din ianuarie, administrația Trump și-a intensificat presiunea asupra Cubei prin impunerea unei blocade petroliere, iar Trump a sugerat în mai multe rânduri necesitatea unei schimbări de regim pe insulă. În material nu sunt oferite detalii despre pași concreți suplimentari sau un calendar al unor eventuale măsuri. [...]
Retragerea șefei interimare a misiunii SUA la Kiev adaugă incertitudine eforturilor de armistițiu : însărcinata cu afaceri Julie Davis își încheie mandatul după mai puțin de un an, într-un moment în care discuțiile mediate de Washington pentru încetarea focului au intrat într-o perioadă de stagnare, potrivit Mediafax . Departamentul de Stat a anunțat că Davis se va retrage din funcție și va părăsi oficial Kievul în iunie 2026, urmând să se retragă din departament. Contextul este descris ca o „acalmie” a eforturilor SUA de a obține un armistițiu și de a pune capăt invaziei Rusiei. Dispute politice negate de Departamentul de Stat Financial Times a relatat, citând surse anonime, că Julie Davis ar fi fost frustrată de lipsa de sprijin a președintelui Donald Trump pentru Ucraina. Departamentul de Stat a respins însă această interpretare, iar anunțul retragerii a fost prezentat de The Guardian. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a negat că demisia ar avea legătură cu divergențe cu Donald Trump: „Este fals să sugerăm că ambasadorul Davis demisionează «din cauza unor divergențe cu Donald Trump».” Ce rol avea Julie Davis și ce urmează Davis era cel mai înalt oficial al ambasadei SUA la Kiev în calitate de însărcinat cu afaceri, fără a fi ambasador confirmat de Senat. În paralel, ea este ambasador al SUA în Cipru din 2023, având un rol dublu pe durata misiunii din Ucraina. Ea a fost numită de administrația Trump în mai anul trecut, după demisia predecesoarei sale, Bridget Brink, diplomat de carieră. În plan politic, Mediafax notează că Trump a făcut presiuni asupra Kievului pentru a ajunge la un acord de pace cu Rusia, inclusiv sugerând că Ucraina ar putea ceda teritoriu pentru a obține un acord, însă discuțiile de încetare a focului „au stagnat în mare parte”, în condițiile în care Washingtonul și-a concentrat atenția asupra războiului din Iran. [...]
O statuie de aproape 7 metri a lui Donald Trump, acoperită cu aur, a fost instalată la Trump National Doral din Florida, într-un proiect finanțat din zona criptomonedelor, cu o notă de distanțare oficială a familiei Trump față de inițiativă , potrivit Mediafax . Statuia este din bronz și are un strat de aur. Îl prezintă pe președintele SUA în picioare, cu pumnul ridicat spre cer, într-o postură care amintește de o fotografie realizată imediat după tentativa de asasinat din 2024. Cine a realizat și cine a plătit Lucrarea a fost realizată de sculptorul Alan Cottrill , din Ohio. Finanțarea ar fi venit de la un grup de criptomonede numit $PATRIOT, care ar fi plătit aproximativ 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei), conform informațiilor citate de Mediafax din 9News . Deși statuia este expusă la clubul Doral, familia Trump a transmis că nu este implicată în afacerea $PATRIOT. Unde a fost amplasată și de ce contează Statuia a fost amplasată la Trump National Doral, unul dintre cluburile de golf ale lui Donald Trump. În contextul în care Doral este descris ca una dintre destinațiile de golf preferate ale președintelui SUA, instalarea unei astfel de lucrări într-o proprietate deținută de Trump aduce în prim-plan intersecția dintre imaginea publică, activele comerciale și inițiativele de finanțare asociate industriei cripto, chiar și atunci când există o delimitare formală de familie. [...]
Taiwanul devine testul de politică externă al summitului Trump–Xi , cu potențialul de a schimba – chiar și nuanțat – modul în care Washingtonul își formulează angajamentele de securitate în Asia, potrivit Reuters . Președintele american Donald Trump urmează să meargă la Beijing luna viitoare, iar liderul chinez Xi Jinping a transmis că Taiwanul va fi în fruntea agendei. Este o schimbare față de întâlnirea lor din Coreea de Sud de anul trecut, când Xi ar fi evitat deliberat subiectul, notează Reuters. Pentru Taipei, miza este dacă Trump – care și-a neliniștit partenerii printr-o abordare tranzacțională a alianțelor – ar putea „îndulci” sau reformula politica tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor concesii economice din partea Chinei, precum achiziții de aeronave sau produse agricole americane și relaxarea presiunilor economice. De ce contează: o schimbare de formulare poate schimba calculele Beijingului SUA urmează o „politică a unei singure Chine”, prin care nu ia oficial poziție asupra suveranității Taiwanului și doar recunoaște, fără a accepta, poziția Beijingului că insula îi aparține. Washingtonul spune că „nu sprijină” independența Taiwanului, dar îl ajută să-și mențină capacitatea de autoapărare. Experții citați de Reuters avertizează că și o modificare aparent minoră a limbajului american ar putea influența evaluarea Beijingului asupra determinării SUA de a continua sprijinul pentru insulă. Un astfel de semnal ar tulbura Taipei și ar redeschide întrebări despre angajamentele de securitate ale Washingtonului în Asia. Presiunea Chinei: cereri vechi, semnale noi înaintea vizitei Reuters arată că Xi i-a cerut în 2024 președintelui de atunci, Joe Biden, ca SUA să își schimbe formularea în „ne opunem independenței Taiwanului”, de la versiunea actuală. SUA au refuzat. Surse implicate în pregătirea vizitei lui Trump spun că, la nivel de lucru, China ar fi transmis constant semnale similare înaintea summitului, fără a oferi detalii, invocând confidențialitatea discuțiilor. Ministerul chinez de Externe și Departamentul de Stat al SUA nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. Reacția Taiwanului și linia oficială a administrației Trump Oficialii taiwanezi spun că sunt în alertă. Un adjunct al ministrului din Consiliul pentru Afaceri Continentale, Shen Yu-chung, a declarat că Taiwanul va urmări dacă SUA își schimbă poziția privind Strâmtoarea Taiwan în urma întâlnirii și că Taipei va intensifica dialogul de politici cu Washingtonul. În același timp, oficiali ai administrației Trump au afirmat în mod repetat că nu există schimbări de politică privind Taiwanul și au condamnat presiunile Chinei asupra insulei. În privat, ei subliniază că Trump ar fi aprobat, în puțin peste un an din al doilea mandat, vânzări de armament către Taiwan mai mari decât cele aprobate de Biden pe durata întregii președinții, potrivit Reuters. Context militar și miza de securitate pentru SUA China nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. Ultimele exerciții militare în jurul insulei au avut loc la finalul lunii decembrie, după anunțul SUA privind un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei), cel mai mare de până acum, potrivit Reuters. Publicația mai notează că miza pentru SUA este ridicată și dintr-un motiv operațional: Washingtonul ar utiliza discret Taiwanul pentru stații radar avansate și puncte de ascultare amplasate în munți, orientate către China, conform unor surse de securitate. În perioada premergătoare summitului, principalul diplomat american în Taiwan, Raymond Greene, a oferit asigurări publice că angajamentele SUA – inclusiv cele din Taiwan Relations Act, care prevede vânzări de armament – rămân „de nezdruncinat”, mai arată Reuters. [...]
