Știri
Prăbușirea dronei rusești lângă Galați expune o vulnerabilitate operațională în „ scutul danubian ” , iar acoperirea cu senzori și mijloace de contracarare ar trebui concentrată pe trei direcții – Chilia Veche, Ismail și Reni, potrivit unei analize prezentate de generalul (r) Virgil Bălăceanu la Digi24 . Bălăceanu spune că vulnerabilitatea ține de modul de organizare a dispozitivului de supraveghere și apărare pe Dunăre și că, din punct de vedere operațional, nu e vorba de „extindere”, ci de „acoperirea” unor zone-cheie cu o densitate mai mare de mijloace. Ce ar trebui schimbat în teren: detectare și contracarare pe trei direcții Concret, generalul în rezervă indică necesitatea unei concentrări pe: Chilia Veche , Ismail , Reni , cu accent pe mijloace radar (inclusiv radare mobile aflate în dotarea Armatei Române) și pe alte sisteme de detectare , menite să identifice direcția de acțiune a dronelor. În același timp, el invocă și nevoia de combatere electronică (măsuri de bruiaj/perturbare a controlului sau navigației dronelor) și „mijloace de foc”, adică sisteme capabile să le angajeze fizic. De ce contează: incidentul sugerează o „lecție învățată” pentru dislocare Bălăceanu afirmă că, cel mai probabil, drona nu a fost planificată să intre în România, ci ar fi fost „în derivă” , după ce și-ar fi pierdut traiectoria inițială. În analiza sa, asta s-ar putea explica prin: un atac electronic al mijloacelor ucrainene de apărare electronică, sau faptul că ar fi fost lovită fără a fi nimicită , ajungând într-un zbor dezordonat care a dus la intrarea în spațiul aerian românesc. În acest context, el susține că o concluzie pentru Ministerul Apărării ar fi o dislocare mai largă și mai numeroasă a mijloacelor de detectare, „mai ales a celor mobile”, plus mijloace suplimentare de combatere, astfel încât zonele expuse să fie protejate. Context: ce spune despre sistemele existente Generalul în rezervă notează că ultimele comunicate ale Ministerului Apărării l-au „bucurat”, întrucât au menționat că sisteme de apărare antiaeriană cu baza la sol au fost pregătite pentru tragere. El amintește și de instalațiile Gepard , despre care spune că au sisteme radar pentru obiecte la înălțime foarte mică, dar insistă că este nevoie de o dislocare „mult mai mare” pentru acoperirea eficientă a zonelor vulnerabile. [...]
