Știri
Știri din categoria Externe

Rusia a atacat Ucraina în noaptea de 27 spre 28 martie, cu morți și răniți, iar Ucraina a lovit cu drone o rafinărie majoră din Rusia, potrivit Antena 3 CNN, care citează AFP via Agerpres și The Kyiv Independent.
Atacurile rusești au vizat mai multe zone din Ucraina, iar autoritățile locale au raportat cel puțin trei morți și zeci de răniți. În paralel, în Rusia a fost semnalat un atac cu drone asupra unei rafinării din Iaroslavl, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii considerate relevantă pentru efortul de război al Moscovei.
La Odesa, în sudul Ucrainei, o persoană a fost ucisă și 11 au fost rănite, inclusiv un copil, în urma unor lovituri care au afectat o maternitate și un cartier rezidențial, notează AFP via Agerpres, citat de Antena 3 CNN. Potrivit celor mai recente date transmise dimineața, asupra orașului ar fi fost lansate peste 60 de drone rusești.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că au fost afectate clădiri rezidențiale, afaceri, portul și „infrastructura critică”, conform Ukrainska Pravda, citată în material. El a precizat că echipele de intervenție lucrează la fața locului și a confirmat bilanțul provizoriu al victimelor.
„Din păcate, pagubele sunt extinse. Printre locurile afectate s-au numărat o maternitate, clădiri rezidențiale obișnuite, afaceri, precum și portul și infrastructura critică.”
Mai la nord, doi bărbați au fost uciși și doi au fost răniți într-un atac asupra Krivoi Rog, potrivit responsabilului militar local Oleksandr Ganja, relatează AFP, citată de Antena 3 CNN.
În Rusia, o rafinărie de petrol din orașul Iaroslavl ar fi fost atacată cu drone ucrainene, a relatat canalul Exilenova Plus de pe Telegram, conform The Kyiv Independent, menționat de Antena 3 CNN. Rafinăria Slavneft-YANOS este prezentată drept una dintre cele mai mari cinci din Rusia, cu o capacitate de peste 15 milioane de tone pe an, potrivit aceleiași surse.
Iaroslavl se află la aproximativ 700 km de granița cu Ucraina și la circa 230 km nord-est de Moscova, pe Volga. Înaintea incidentului, guvernatorul regiunii, Mihail Ievraev, anunțase instituirea unei alerte privind un posibil atac cu drone.
Ministerul rus al Apărării a transmis că forțele ruse ar fi doborât 155 de drone ucrainene în 16 regiuni, în noaptea de 27 spre 28 martie, inclusiv în Crimeea ocupată și la Moscova. Moscova a raportat doar dronele doborâte, fără să precizeze dacă unele și-au atins țintele.
Potrivit The Kyiv Independent, Ucraina lovește în mod regulat infrastructura militară din adâncimea teritoriului Rusiei și din zonele ocupate, cu obiectivul de a reduce capacitatea de luptă a Moscovei. În același registru, Kievul consideră instalațiile petroliere drept ținte militare legitime, pe motiv că ar finanța direct efortul de război al Rusiei.
În același timp, Antena 3 CNN amintește că, de la declanșarea invaziei la scară largă în februarie 2022, Rusia lansează zilnic atacuri în Ucraina, care produc frecvent victime civile. Pe acest fundal, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra Federației Ruse, pe distanțe tot mai mari.
Elementele-cheie raportate în acest episod includ:
Recomandate

Apelul fostului ministru al apărării pentru alegeri deschide o breșă politică la Kiev, în plin război , într-un moment în care Ucraina funcționează sub lege marțială, iar scrutinurile sunt suspendate, potrivit BBC . Mihailo Fedorov , demis „neașteptat” de președintele Volodimir Zelenski la finalul lunii iulie, a cerut organizarea alegerilor pe timp de război, într-un mesaj video publicat marți pe YouTube. El susține că „democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia” și că Ucraina luptă „tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber”. În prezent, alegerile sunt suspendate în baza legii marțiale, în vigoare de la invazia Rusiei la scară largă din 2022. Zelenski nu a reacționat public la mesajul lui Fedorov, iar apelul este descris drept cea mai mare provocare la adresa președintelui ucrainean de la începutul războiului. De ce contează: presiune pe conducere și pe arhitectura decizională în război Demiterea lui Fedorov a stârnit proteste în toată țara, iar în videoclip acesta vorbește despre necesitatea unui „mecanism legal, sigur și realist” care să permită reluarea unui proces democratic „chiar și în mijlocul unui război prelungit”. În același timp, el afirmă că Ucraina se confruntă cu o „criză sistemică de guvernare”, invocând și corupția ca factor care afectează efortul de război. Pe durata mandatului la Apărare, lui Fedorov i se atribuie că a energizat ministerul, a condus o campanie anticorupție și a folosit date și informații pentru a analiza și a încerca să îmbunătățească performanța armatei pe front. Context: schimbări la vârful Apărării și tensiuni în armată Potrivit materialului, demiterea lui Fedorov este asociată pe scară largă cu tensiuni între el și comandantul-șef al armatei, Oleksandr Syrskyi. Syrskyi a fost, la rândul său, înlocuit câteva săptămâni mai târziu, după săptămâni de proteste care au pus presiune pe președinte. Zelenski l-a numit pe Evgheni Khmara, descris ca având un profil politic discret și experiență în Serviciul de Securitate, ca ministru interimar al apărării. Fedorov spune că i-au fost oferite și alte funcții în guvern, inclusiv viceprim-ministru pentru inovație militară, dar că nu intenționează să revină decât ca ministru al apărării. Profil: accent pe tehnologie, drone și achiziții Fedorov este prezentat ca fost ministru al transformării digitale, rol din care a inițiat „Armata IT a Ucrainei” (voluntari pentru atacuri cibernetice) și a condus o campanie de strângere de fonduri numită „Armata Dronelor”. Ca ministru al apărării, și-a păstrat concentrarea pe drone, război de înaltă tehnologie și achiziții publice. Materialul notează și că el i-a cerut fondatorului SpaceX, Elon Musk, să împiedice Rusia să folosească sateliții Starlink pentru atacuri cu drone, un demers despre care se crede că a perturbat semnificativ operațiunile Rusiei. Pe front: intensificarea atacurilor cu drone și escaladarea loviturilor În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile la distanță lungă în Rusia, vizând rafinării de petrol și depozite ale retailerului online Wildberries. Un atac de sâmbătă seara a implicat circa 600 de drone, potrivit guvernatorului regional Andrei Vorobiev, iar oficiali regionali au raportat nouă morți și 23 de răniți în cele mai recente atacuri ucrainene din Rusia. Separat, materialul menționează că 17 persoane au fost ucise marți dimineața într-un atac rusesc asupra Ucrainei. Totodată, premierul britanic Andy Burnham și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina după avertismente ale Moscovei privind „consecințe” legate de folosirea dronelor de fabricație britanică în atacurile ucrainene recente. [...]

Ucraina schimbă conducerea logisticii militare după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Yurii Pohrybnyi comandant al Forțelor Logistice ale Forțelor Armate, potrivit news.ro . Decizia vine pe fondul unei reorganizări mai ample a conducerii militare și al intenției declarate de a muta mai multă putere de decizie către comandanții din teren. Pohrybnyi îl înlocuiește pe Volodymyr Karpenko, într-un context în care, în ultimele săptămâni, Kievul a operat schimbări la vârf, inclusiv demiterea fostului ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov, în iulie, măsură care a declanșat proteste pe scară largă. De ce contează: logistica ține ritmul operațiunilor Forțele Logistice gestionează aprovizionarea și întreținerea armatei, cu responsabilități care includ depozitarea, repararea și transportul armelor, muniției, echipamentelor militare, alimentelor și combustibilului, potrivit armatei ucrainene. În practică, schimbarea conducerii acestei structuri poate influența direct capacitatea unităților de a susține operațiuni prelungite pe front. Mai multă autonomie pentru comandanții din zonele de luptă În discursul prezidențial din 17 august, Zelenski a spus că, după o discuție cu conducerea militară, comandanții cu experiență vor primi competențe decizionale sporite în mai multe zone de pe linia frontului, cu decizii luate la nivel de corp de armată și grupuri de forțe. „Am identificat măsuri organizaționale suplimentare și resursele necesare pentru a consolida capacitățile unităților noastre din sectorul Sloviansk, din Kostiantynivka și din zona Pokrovsk. Este foarte important ca comandanții experimentați să dispună de o mai mare libertate de acțiune - vor fi luate decizii la nivel de corp de armată și de grupuri de forțe”, a declarat Zelenski. Cine este noul comandant și ce urmează Potrivit informațiilor citate de news.ro din Kyiv Independent , Pohrybnyi luptă în Forțele Armate din 2014, de la prima invazie a Rusiei în Ucraina. Conform Ukrinform, el a fost comandant adjunct și, din 2020, comandant al Regimentului 532 de reparații și recuperare. Zelenski a mai afirmat că a discutat cu comandantul-șef Mykhailo Drapatyi despre numiri de personal, iar „prima serie” a fost aprobată: cinci decizii au fost deja luate, urmând și altele. [...]

Germania pregătește încă șase luni de controale la frontieră , o decizie care prelungește o excepție de la regulile Schengen și poate menține timpi suplimentari de tranzit pentru transportatori și navetiști, potrivit G4Media . Măsura ar urma să fie extinsă până la jumătatea lunii martie 2027, după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt , a transmis Comisiei Europene o notificare oficială. Informația a fost confirmată de o purtătoare de cuvânt a ministerului, după ce ziarul Bild a publicat primul această informație, conform agenției DPA. Ce se schimbă și de ce contează pentru circulația în UE În mod normal, frontierele interne ale Uniunii Europene ar trebui să rămână deschise în baza Acordului Schengen. Totuși, Germania a introdus controale la toate frontierele sale în septembrie 2024, iar de atunci le-a prelungit de trei ori, cel mai recent până la jumătatea lunii septembrie 2026. Dacă Bruxelles-ul nu ridică obiecții, noua prelungire ar menține controalele încă șase luni, până la jumătatea lunii martie 2027. Motivația invocată: migrația ilegală și „evenimentele” de la frontierele externe Dobrindt a justificat necesitatea continuării controalelor prin presiunea migrației ilegale, invocând „evenimentele de la frontierele externe ale Europei”. Potrivit DPA, el anunțase deja intenția la finalul lunii iulie, în contextul în care zeci de mii de migranți au trecut temporar granița din Maroc în exclava spaniolă Ceuta. Ce urmează Următorul pas este evaluarea la nivelul Comisiei Europene. Sursa nu precizează un calendar al deciziei, ci doar că prelungirea depinde de lipsa unor obiecții din partea Comisiei. [...]

Rusia ridică miza diplomatică față de Londra după ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a spus că Moscova ar putea considera implicarea britanică în lovituri ucrainene pe teritoriul Rusiei drept „participare directă la război”, „cu toate consecințele care decurg”, potrivit Kyiv Post . Lavrov a făcut declarațiile la televiziunea de stat rusă, citat de agenția TASS, susținând că Rusia „are dreptul” să trateze o eventuală implicare a forțelor britanice în atacuri asupra teritoriului rus ca pe o escaladare care schimbă natura conflictului. El a adăugat că „îi pare rău pentru Marea Britanie dacă rămâne cu Ucraina până la capăt”. În același context, Lavrov a invocat o avertizare anterioară a președintelui Vladimir Putin, potrivit căreia Moscova își rezervă dreptul de a răspunde oriunde consideră că interesele sau proprietatea Rusiei sunt amenințate. De la acuzații privind drone britanice la amenințări cu „consecințe” Declarațiile vin după ce Ambasada Rusiei la Londra a acuzat Marea Britanie că escaladează conflictul, pe fondul unor relatări că drone fabricate în Marea Britanie ar fi fost folosite în lovituri ucrainene „în adâncime” împotriva unor ținte din interiorul Rusiei. Avertismentul ambasadei a urmat unui articol din The Sunday Times, care a relatat că forțele ucrainene ar fi utilizat, în ultimele șase luni, drone produse de două companii britanice în operațiuni de lovire la distanță, inclusiv asupra rafinăriilor de petrol și a altor infrastructuri. Unul dintre sistemele menționate este drona cu propulsie cu reacție „Nyan”, produsă de Callen-Lenz, o subsidiară a BAE Systems . Reacția Londrei: sprijinul pentru Ucraina rămâne neschimbat Marea Britanie a respins amenințările Moscovei. Publicația amintește că un purtător de cuvânt al Ministerului britanic al Apărării a transmis că „Marea Britanie este umăr la umăr cu Ucraina” și rămâne angajată să ofere echipamentele de care Kievul are nevoie pentru a se apăra în fața invaziei ruse. Premierul britanic Andy Burnham a întărit marți această poziție, afirmând că Regatul Unit va continua să sprijine Ucraina „100%” și nu se va lăsa intimidat de avertismentele Moscovei. „Nu suntem prieteni de conjunctură”, a spus Burnham, adăugând că Marea Britanie va rămâne alături de Ucraina „în ceasul ei de nevoie”. [...]

Rusia a lovit regiunea Zaporijjea de 1.019 ori în 24 de ore, iar amploarea atacurilor cu drone și artilerie ridică presiunea asupra infrastructurii și locuirii civile , potrivit Kyiv Post , care citează autoritățile regionale ucrainene. Bilanțul raportat: doi morți și 10 răniți. Atacurile au vizat 52 de localități din regiune, iar victimele au fost înregistrate în orașul Zaporijjea și în districtul din jur, conform guvernatorului regional Ivan Fedorov . Publicația notează că informațiile au fost actualizate dimineața (ora Kievului), după ce o raportare inițială a autorităților locale indica un mort și șase răniți într-un atac asupra orașului. Ce arată cifrele despre intensitatea loviturilor În intervalul de 24 de ore menționat, autoritățile regionale au raportat: 717 lovituri cu drone de diverse tipuri, predominant drone FPV (first-person-view, operate cu imagine în timp real); 19 lovituri aeriene asupra a 13 localități; 276 atacuri de artilerie asupra a peste 20 de localități; 7 atacuri cu sisteme de lansare multiplă a rachetelor. Printre localitățile menționate ca ținte ale loviturilor aeriene se numără Komyshuvakha, Novomykolaivka, Tavriiske, Yuliivka și Orikhiv, alături de comunități mai apropiate de linia frontului. Impact operațional: pagube raportate la locuințe și infrastructură Autoritățile au primit 192 de sesizări privind pagube la locuințe, vehicule și infrastructură, după atacuri. În orașul Zaporijjea, loviturile au avariat clădiri rezidențiale și au declanșat un incendiu. Kyiv Post amintește că regiunea rămâne una dintre cele mai lovite zone ale Ucrainei, Rusia folosind o combinație de drone, bombe aeriene ghidate, artilerie și sisteme de rachete împotriva comunităților aflate atât aproape de front, cât și în spatele acestuia. [...]

Meta intră într-un proces cu miză de despăgubiri de zeci sau sute de miliarde de dolari , după ce un grup de 29 de state americane o acuză că ar fi proiectat Facebook și Instagram pentru a crea dependență în rândul copiilor, potrivit Agerpres . Compania respinge acuzațiile, într-un dosar care poate forța schimbări de funcționare pentru unele dintre cele mai folosite aplicații la nivel global. Procesul a început marți la tribunalul federal din Oakland, California , și este descris de experți drept cel mai important test juridic de până acum privind efectele rețelelor sociale asupra tinerilor utilizatori. În acest cadru, jurații urmează să emită un aviz consultativ, însă verdictul privind răspunderea Meta va fi stabilit de judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers . Ce cer statele americane și care sunt acuzațiile Acțiunea este susținută de un grup bipartizan de 29 de state, care solicită despăgubiri „de zeci sau chiar sute de miliarde de dolari”, precum și modificări ale modului în care Meta își desfășoară activitatea. Patru state care conduc demersul — California, Colorado, Kentucky și New Jersey — acuză Meta că a conceput Facebook și Instagram pentru a atrage utilizatorii tineri, alimentând anxietatea, depresia și chiar sinuciderea, și că ar fi indus în eroare consumatorii în privința siguranței platformelor. Separat, toate cele 29 de state susțin că Meta ar fi încălcat legea federală prin colectarea și utilizarea necorespunzătoare a datelor personale ale copiilor. Apărarea Meta: „nu există o legătură clară” în cercetări În fața instanței, procurorul general adjunct al Californiei, Megan O’Neill, a descris modelul de afaceri al Meta ca fiind orientat spre maximizarea timpului petrecut în aplicații și colectarea de date, cu accent pe utilizatorii minori. „A funcționat extrem de bine în cazul copiilor”, a afirmat O’Neill, susținând că Meta „avea nevoie de copii” și, în același timp, trebuia să îi convingă pe adulți că platformele sunt sigure. De cealaltă parte, avocatul Meta, Paul Schmidt, a spus că, deși unii utilizatori ai rețelelor sociale se confruntă cu probleme, cercetările nu ar fi arătat „nicio legătură clară” între utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți și o scădere a bunăstării. El a mai afirmat că Mark Zuckerberg, cofondator și director general, împărtășește dorința companiei de a-și îmbunătăți serviciile pentru a nu reprezenta un pericol pentru utilizatori. De ce contează: presiune financiară și risc de schimbări de produs Dincolo de miza reputațională, cazul are un potențial impact economic major prin nivelul despăgubirilor cerute și prin posibilitatea impunerii unor schimbări de funcționare care ar putea afecta modul în care platformele atrag și monetizează publicul tânăr. În paralel, dosarul se înscrie într-un val mai larg de litigii: Meta și alte companii de social media — inclusiv Snap, ByteDance (TikTok) și Alphabet (YouTube) — se confruntă cu mii de procese intentate de state, municipalități, districte școlare și persoane fizice, pe tema efectelor acestor platforme asupra tinerilor utilizatori. [...]