Știri
Știri din categoria Externe

Rusia a atacat Ucraina în noaptea de 27 spre 28 martie, cu morți și răniți, iar Ucraina a lovit cu drone o rafinărie majoră din Rusia, potrivit Antena 3 CNN, care citează AFP via Agerpres și The Kyiv Independent.
Atacurile rusești au vizat mai multe zone din Ucraina, iar autoritățile locale au raportat cel puțin trei morți și zeci de răniți. În paralel, în Rusia a fost semnalat un atac cu drone asupra unei rafinării din Iaroslavl, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii considerate relevantă pentru efortul de război al Moscovei.
La Odesa, în sudul Ucrainei, o persoană a fost ucisă și 11 au fost rănite, inclusiv un copil, în urma unor lovituri care au afectat o maternitate și un cartier rezidențial, notează AFP via Agerpres, citat de Antena 3 CNN. Potrivit celor mai recente date transmise dimineața, asupra orașului ar fi fost lansate peste 60 de drone rusești.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că au fost afectate clădiri rezidențiale, afaceri, portul și „infrastructura critică”, conform Ukrainska Pravda, citată în material. El a precizat că echipele de intervenție lucrează la fața locului și a confirmat bilanțul provizoriu al victimelor.
„Din păcate, pagubele sunt extinse. Printre locurile afectate s-au numărat o maternitate, clădiri rezidențiale obișnuite, afaceri, precum și portul și infrastructura critică.”
Mai la nord, doi bărbați au fost uciși și doi au fost răniți într-un atac asupra Krivoi Rog, potrivit responsabilului militar local Oleksandr Ganja, relatează AFP, citată de Antena 3 CNN.
În Rusia, o rafinărie de petrol din orașul Iaroslavl ar fi fost atacată cu drone ucrainene, a relatat canalul Exilenova Plus de pe Telegram, conform The Kyiv Independent, menționat de Antena 3 CNN. Rafinăria Slavneft-YANOS este prezentată drept una dintre cele mai mari cinci din Rusia, cu o capacitate de peste 15 milioane de tone pe an, potrivit aceleiași surse.
Iaroslavl se află la aproximativ 700 km de granița cu Ucraina și la circa 230 km nord-est de Moscova, pe Volga. Înaintea incidentului, guvernatorul regiunii, Mihail Ievraev, anunțase instituirea unei alerte privind un posibil atac cu drone.
Ministerul rus al Apărării a transmis că forțele ruse ar fi doborât 155 de drone ucrainene în 16 regiuni, în noaptea de 27 spre 28 martie, inclusiv în Crimeea ocupată și la Moscova. Moscova a raportat doar dronele doborâte, fără să precizeze dacă unele și-au atins țintele.
Potrivit The Kyiv Independent, Ucraina lovește în mod regulat infrastructura militară din adâncimea teritoriului Rusiei și din zonele ocupate, cu obiectivul de a reduce capacitatea de luptă a Moscovei. În același registru, Kievul consideră instalațiile petroliere drept ținte militare legitime, pe motiv că ar finanța direct efortul de război al Rusiei.
În același timp, Antena 3 CNN amintește că, de la declanșarea invaziei la scară largă în februarie 2022, Rusia lansează zilnic atacuri în Ucraina, care produc frecvent victime civile. Pe acest fundal, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra Federației Ruse, pe distanțe tot mai mari.
Elementele-cheie raportate în acest episod includ:
Recomandate

Prăbușirea unui arc al Podului Crimeei pune sub presiune logistica Rusiei către peninsulă , iar reacțiile din spațiul pro-război rus indică o combinație de panică operațională și apeluri la escaladare, potrivit Digi24 . Atacul ucrainean din noaptea de luni spre marți a prăbușit un arc rutier de 227 de metri al Podului Crimeei, în Strâmtoarea Kerci, iar discuțiile din canalele rusești de Telegram s-au concentrat pe două teme: cum a fost posibilă lovitura, în pofida apărării antiaeriene, și ce ar trebui să urmeze ca răspuns. Digi24 relatează că informațiile despre reacțiile bloggerilor militari ruși sunt prezentate de Kyiv Post , pe baza mesajelor publicate în aceste canale. De ce contează: o rută-cheie de aprovizionare militară, din nou vulnerabilă Podul Crimeei este descris ca una dintre cele mai importante rute de aprovizionare ale Rusiei către Crimeea ocupată și a fost vizat în mod repetat de la începutul invaziei pe scară largă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că lovitura a fost rezultatul unei operațiuni coordonate, pregătite timp de săptămâni, care a combinat drone și rachete de fabricație ucraineană. „Astăzi, toată lumea poate vedea consecințele pentru principala rută de aprovizionare militară de pe teritoriul rus către Crimeea noastră ucraineană”, a declarat Zelenski. El a mai afirmat că Ucraina a folosit drone Palianiția împotriva secțiunii rutiere, iar pentru secțiunea feroviară ar fi fost utilizate rachete Neptun, drone Ruta și rachete FP-5 Flamingo. Reacții în Rusia: de la minimalizare la critici directe și apeluri la escaladare Potrivit materialului, primele reacții rusești au încercat să reducă din amploarea pagubelor. Canalul Rybar ar fi descris avariile drept „non-critice”, susținând că traficul feroviar a fost reluat și că relatările ucrainene sunt exagerate. În paralel, alți comentatori au recunoscut distrugerile și au atacat public „experții” care susțineau că podurile sunt aproape imposibil de doborât. Iuri Kotenok, pe canalul Dva Mayora, a scris că arcul rutier a fost distrus și că structurile prăbușite au căzut în canalul navigabil. În comentarii au apărut și mesaje care cer explicit o escaladare, inclusiv apeluri la lovituri mai dure și la măsuri extreme. Digi24 redă și exemple de mesaje care invocă ținte precum infrastructura energetică și de transport a Ucrainei, precum și solicitări de tip „răspuns terifiant”. Cum explică bloggerii lovitura: apărare „epuizată” și coordonare de precizie Pe canalul „Russian Engineer”, discuția s-a mutat pe modul în care Ucraina ar fi reușit să pătrundă prin sistemele de apărare ale podului. Acolo se afirmă că loviturile ar fi fost executate la intervale de „patru-cinci minute”, iar precizia ar fi fost posibilă datorită comunicațiilor Starlink, recunoașterii NATO și armamentului occidental ghidat de precizie. Tot acolo apare ipoteza că ar fi fost folosite inițial „sute de drone” pentru a epuiza apărarea antiaeriană rusă înaintea atacului coordonat cu rachete. Ce urmează: fereastra de reparații și riscul unei noi lovituri Canalul Fighterbomber, asociat cu fostul pilot militar Ilia Tumanov, a susținut că podul „nu a fost distrus”, ci „scos din funcțiune”, și că o parte din traficul feroviar ar putea continua. În același timp, a ridicat problema centrală pentru Moscova: ce ar împiedica Ucraina să lovească din nou, inclusiv în timpul lucrărilor de reparații. Același canal a estimat instalarea unui arc de înlocuire la aproximativ 54 de ore, plus încă trei săptămâni pentru fixarea definitivă, fără ca intervalul să includă fabricarea și livrarea structurii. În discuții apare și avertismentul că alternativele, precum feriboturile, ar putea deveni la rândul lor ținte. Separat, în comentarii este invocată și o critică legată de calitatea construcției: un utilizator susține că, spre deosebire de podurile de peste Nipru construite după standarde sovietice care anticipau atacuri, Podul Crimeei ar fi fost realizat „după standarde concepute pentru a face profit”, cu referire la familia Rotenberg, ale cărei companii au participat la construcție. Pentru detalii despre momentul atacului, Digi24 trimite și la un material separat despre „ momentul în care Ucraina aruncă în aer Podul lui Putin ”, disponibil aici . [...]

Folosirea rachetelor produse în Europa ridică miza industrială a sprijinului militar pentru Ucraina , după ce compania Destinus a susținut că muniția sa a fost utilizată în atacurile care au dus la prăbușirea celei mai importante secțiuni a Podului Crimeei, potrivit Libertatea . Destinus, fondată de fizicianul și antreprenorul rus Mihail Kokorici , afirmă într-un comunicat că rachetele de croazieră de tip Ruta au fost folosite în două atacuri aeriene consecutive: primul pentru avarierea suprastructurii, iar al doilea — cu șapte rachete Ruta — pentru prăbușirea unei secțiuni-cheie a podului care leagă Rusia continentală de Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014. Impact operațional: blocaj în Strâmtoarea Kerci și izolarea Mării Azov Materialul descrie daune semnificative, inclusiv avarierea căii ferate și prăbușirea totală a unei secțiuni rutiere în zona navigabilă a Strâmtorii Kerci, care conectează Marea Azov cu Marea Neagră. Consecința imediată indicată este că resturile căzute în apă blochează navigația și „izolează practic” Marea Azov. În același context, compania mai susține că forțele ucrainene au folosit și sistemele sale LORD/Da Vinci pentru a suprima apărarea aeriană rusă. Confirmarea Ucrainei și compoziția atacului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat folosirea rachetelor Ruta, afirmând că operațiunea a durat câteva săptămâni și a avut șapte etape, în care ar fi fost vizate sisteme de apărare aeriană, radare și echipamente de război electronic. Potrivit relatării, în etapa finală au fost folosite mai multe tipuri de muniții și mijloace, între care: rachete anti-navă Neptun; rachete de croazieră FP-5 Flamingo; rachete de croazieră Ruta; drone Palianiția (pentru secțiunea rutieră). Producție și parteneriate: 1.750 de rachete Ruta, fabrici în Europa Mihail Kokorici afirmă că Destinus a produs 1.750 de rachete Ruta în fabricile sale din Europa și că acestea sunt folosite de Ucraina, inclusiv în atacurile asupra podului Kerci. Compania dezvoltă, conform informațiilor prezentate, versiuni cu rază mai mare: Ruta Block 2, cu rază de acțiune de peste 700 km; Block 3, cu rază de acțiune de peste 2.000 km. Libertatea notează, citând The Moscow Times (link în sursă), că Destinus colaborează cu Rheinmetall , companie germană de apărare care „a preluat de curând” Șantierul Naval Mangalia. Cine este fondatorul Destinus și de ce contează politic Kokorici, în vârstă de 50 de ani, este prezentat ca absolvent de Fizică la Universitatea de Stat din Novosibirsk și cu MBA la Skolkovo. El a fondat în anii 2010 Dauria Aerospace, descrisă drept prima companie spațială privată din Rusia, iar în 2021 a înființat Destinus, inițial cu sediul în Elveția. După invazia Rusiei în Ucraina (24 februarie 2022), compania și-ar fi mutat sediul în Olanda, ar fi deschis fabrici în mai multe țări europene și în Ucraina și s-ar fi orientat către producția de armament. În plan personal, Kokorici a condamnat războiul, s-a alăturat Comitetului Antirăzboi din Rusia, a renunțat la cetățenia rusă în 2024, iar regimul Putin l-a inclus pe o listă de persoane considerate „extremiste”, conform articolului. În lipsa unor evaluări independente în material, afirmațiile privind tipul de muniție folosit și detaliile operațiunii rămân, în principal, cele prezentate de companie și de partea ucraineană. [...]

Prăbușirea unui arc al Podului Crimeei expune o vulnerabilitate majoră în logistica Rusiei , iar reacțiile din spațiul pro-război indică presiune crescândă pentru escaladare și îndoieli privind apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Atacul ucrainean de marți a doborât un arc rutier de 227 de metri, care a căzut în Strâmtoarea Kerci, pe una dintre cele mai importante rute de aprovizionare către Crimeea ocupată. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că avarierea podului este rezultatul unei operațiuni pregătite „de săptămâni”, ajunsă în „stadiul final”, în care Ucraina ar fi folosit drone Palyanytsia împotriva secțiunii rutiere, iar asupra celei feroviare ar fi lansat rachete Neptune, drone Ruta și rachete FP-5 Flamingo. În declarația citată, Zelenski a susținut că efectele se văd asupra „rutei principale de aprovizionare militară” dinspre Rusia către Crimeea și a adăugat că Ucraina ar fi propus în repetate rânduri dezescaladare, respinsă de Moscova. De ce contează: o lovitură asupra unei rute-cheie de aprovizionare Podul Crimeei este descris ca una dintre cele mai importante legături logistice ale Rusiei către peninsula ocupată și a fost vizat în mod repetat de la începutul invaziei la scară largă. În acest context, prăbușirea unui arc rutier ridică două probleme operaționale: cât de repede poate fi repusă în funcțiune traversarea și cât de expusă rămâne la noi lovituri în timpul reparațiilor. Reacții în Rusia: de la minimalizare la critici și apeluri la escaladare Primele reacții au încercat să reducă importanța pagubelor. Canalul militar pro-război Rybar a catalogat anterior daunele drept „necritice” și a susținut că traficul feroviar ar fi fost restabilit, acuzând „exagerări” din partea Ucrainei. Ulterior, tonul s-a înăsprit. Iuri Kotenok, pe canalul Dva Mayora, a recunoscut distrugerea arcului rutier și faptul că structurile prăbușite au ajuns în canalul navigabil de sub pod. El i-a atacat pe comentatorii ruși care susținuseră că podurile sunt „extrem de greu” de distrus, cerându-le să nu se mai prezinte drept experți. În comentarii, o parte dintre utilizatori au criticat direct conducerea rusă și au cerut măsuri mai dure, inclusiv atacuri asupra infrastructurii ucrainene și acțiuni împotriva mijloacelor de recunoaștere ale NATO. Au apărut și cereri explicite de asasinare a lui Zelenski, precum și apeluri la un răspuns „îngrozitor”, fără detalii. Cum explică bloggerii breșa: „ferestre” de câteva minute și epuizarea apărării Pe canalul Russian Engineer, discuția s-a concentrat pe modul în care forțele ucrainene ar fi pătruns prin apărarea podului. Canalul a atribuit precizia operațiunii comunicațiilor Starlink, recunoașterii NATO și armamentului occidental ghidat cu precizie și a susținut că loviturile ar fi fost executate la intervale de „patru-cinci minute”. Tot acolo s-a afirmat că ar fi fost folosite „sute de drone” pentru a epuiza apărarea antiaeriană, înaintea unei lovituri coordonate cu rachete. Reparații și riscul repetării atacului Canalul Fighterbomber, asociat în material cu fostul pilot militar Ilia Tumanov, a transmis că podul „nu a fost distrus”, ci „scos din funcțiune”, adăugând că o parte din traficul feroviar ar putea continua. Același canal a estimat instalarea unui arc de înlocuire la aproximativ 54 de ore, plus încă trei săptămâni pentru fixarea lui, fără a include producția și livrarea. Punctul central al analizei Fighterbomber este însă riscul operațional: ce ar împiedica Ucraina să lovească din nou, inclusiv „chiar în noaptea următoare”, și dacă echipele de reparații ar putea deveni ținte. În plus, canalul a avertizat că feriboturile – ca alternativă – ar putea fi distruse „mai rapid și mai ieftin” cu rachete ghidate de la distanță. În comentarii, un utilizator a atras atenția că montarea unui arc de înlocuire ar necesita două macarale plutitoare, „puține la număr”, ceea ce ar putea complica și mai mult intervenția dacă acestea devin ținte. Context: miza strategică a podului, comparată cu traversările peste Nipru În aceeași discuție, Fighterbomber a susținut că, spre deosebire de Podul Crimeei, Ucraina nu ar avea o singură traversare cu importanță strategică echivalentă, argumentând că lovirea podurilor peste Nipru cu rachete Iskander ar fi costisitoare și nu ar produce un efect similar. Separat, canalul ucrainean de monitorizare Nikolayevskiy Vanyok a ironizat comentatorii ruși care minimalizaseră luni la rând racheta de croazieră Flamingo produsă în Ucraina, sugerând că atacul arată că podul putea fi lovit și fără rachete Taurus. În lipsa unor date independente în material despre starea exactă a traficului și calendarul real al reparațiilor, concluzia imediată rămâne una operațională: Podul Crimeei rămâne o țintă cu valoare strategică ridicată, iar discuțiile din zona pro-război rusă indică atât vulnerabilități percepute în apărare, cât și o presiune publică mai mare pentru escaladare. [...]

Ucraina spune că a lovit podul Kerci cu un mix de drone și rachete, într-o operațiune întinsă pe săptămâni , iar mesajul public al președintelui Volodimir Zelenski indică o schimbare de ritm operațional: atacuri coordonate, în etape, asupra unor ținte strategice din Rusia, inclusiv asupra principalei legături militare către Crimeea, potrivit Digi24 . Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Zelenski a descris acțiunea drept o „operațiune fără precedent” și a afirmat că forțele ucrainene au folosit „nu mai puțin de 11 tipuri de drone și rachete” pentru a-și atinge țintele. În aceeași intervenție, liderul de la Kiev a mulțumit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), unităților din Forțele de Apărare, conducerii militare și producătorilor ucraineni de armament. O lovitură în etape, cu ținte pregătite înainte de atacul asupra podului Potrivit lui Zelenski, atacul asupra podului Kerci ar fi fost „rezultatul celei de-a șaptea etape” a unei operațiuni desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, „elaborată și coordonată” de SBU împreună cu Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Înainte de lovitura finală, Zelenski susține că au fost vizate, „treptat”, elemente care protejau zona și infrastructura: sisteme de apărare aeriană, radare, echipamente de război electronic și „alte ținte desemnate” de-a lungul „drumului către obiectivul final”. Ce armament spune Zelenski că a fost folosit În mesajul său, președintele ucrainean a enumerat explicit mijloacele utilizate în operațiune: „Dovbush” „Vendetta” „Da Vinci” „Sichen” „Mich-2000” „Ruta” „Palianitsia” „An-197” „FP-1” „FP-5 Flamingo” „ R-360 Neptune ” Zelenski a mai afirmat că, „în momentul decisiv”, dronele „Palianitsia” ar fi lovit tronsonul rutier al podului, iar rachetele „Neptune”, dronele „Ruta” și dronele FP-5 ar fi lovit tronsonul feroviar. Tot el a susținut că, folosind sistemul „Flamingo”, a fost executată o „lovitură ghidată cu precizie”, iar legătura de comunicații „a funcționat impecabil până în ultimele secunde”. Mesajul politic: „războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început” În același text, Zelenski a legat operațiunea de atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene și a spus că Ucraina a propus „în repetate rânduri” măsuri de dezamorsare a conflictului, dar că acestea ar fi fost respinse. El a menționat, ca exemple, lovituri rusești asupra infrastructurii, inclusiv asupra unor poduri din Zaporijia, Dnipro, Kiev și regiunea Odesa. „Ne refacem infrastructura. Dar îi reamintim, de asemenea, Rusiei că războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început.” Din informațiile prezentate de Digi24, reacția lui Zelenski conturează o miză operațională: lovirea și degradarea, în pași succesivi, a capacităților de apărare și a infrastructurii care susține controlul Rusiei asupra Crimeei, cu podul Kerci indicat drept „principalul punct de trecere militar” către peninsulă. În lipsa altor detalii independente în materialul citat, amploarea pagubelor și efectele imediate asupra traficului rămân neprecizate în această sursă. [...]

Atacul cu drone asupra complexului Gazprom Neftekhim Salavat ridică riscul de întreruperi în lanțul de aprovizionare cu combustibili și produse petrochimice ale Rusiei , după ce o lovitură atribuită Ucrainei a declanșat un incendiu major în Bașkortostan, potrivit Kyiv Post . În paralel, Moscova susține că a interceptat peste noapte un număr record de 1.441 de drone ucrainene, o cifră care, dacă ar fi confirmată, ar indica o intensificare semnificativă a presiunii asupra infrastructurii din interiorul Rusiei. Atacul a vizat orașul industrial Salavat și capitala regională Ufa, conform comitetului pentru situații de urgență din Bașkortostan. Autoritățile ruse au afirmat că apărarea antiaeriană, echipele de securitate industrială și grupurile mobile de pompieri au doborât „peste 50” de drone. Imagini filmate de localnici și analizate de publicația independentă rusă Astra ar sugera că lovitura a atins complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia. Locuitorii au raportat explozii și un incendiu în zona industrială, iar strălucirea flăcărilor ar fi fost vizibilă din Sterlitamak, la aproximativ 17 kilometri. De ce contează: țintirea unui nod industrial cu legături militare Fondat în 1948, Gazprom Neftekhim Salavat operează instalații de rafinare și de chimie a gazelor și produce, între altele, benzină, motorină, combustibil de aviație, păcură, polietilenă, polistiren, amoniac, uree și alcooli butilici. Materialul notează că unitatea furnizează combustibil armatei ruse, iar o parte dintre produsele sale petrochimice sunt utilizate de industria de apărare a Rusiei. Kyiv Post amintește că Ucraina a mai lovit complexul pe 8 octombrie, când a fost raportat un incendiu în apropierea rafinăriei. Atacuri raportate și asupra unei substații și a Podului Crimeei Separat, forțele ucrainene ar fi lovit peste noapte substația electrică Sadovaya din regiunea Kursk, potrivit Astra. Substația ar alimenta cu electricitate circa 400.000 de locuitori și facilități industriale importante; autoritățile ruse nu au raportat oficial atacul și nici nu au confirmat pagube. Tot în noaptea de 16 spre 17 noiembrie, Podul Crimeei ar fi fost din nou țintit, a doua oară în 24 de ore. Canalul de Telegram Crimean Wind a distribuit imagini care ar arăta prăbușirea uneia dintre cele două arcade ale podului în mare, însă informația nu a fost verificată independent. Moscova invocă un record de interceptări: 1.441 de drone Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat 1.441 de drone ucrainene de tip „aripă fixă” în 21 de regiuni ale Rusiei, în Crimeea ocupată și deasupra apelor Mării Negre și Mării Azov. Printre zonele menționate se numără regiunile Moscova, Kursk, Rostov, Saratov, Tver și Ulianovsk, precum și Bașkortostan și Ținutul Krasnodar. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a afirmat că aproximativ 800 de drone ar fi zburat spre capitală între seara de 16 noiembrie și dimineața de 17 noiembrie, iar 321 ar fi fost interceptate pe direcțiile de apropiere. Dacă ar fi confirmată, cifra de 1.441 ar depăși recordul anterior invocat de Moscova cu o zi înainte, de 1.336 de drone, și ar marca cea mai mare operațiune de acest tip raportată de la începutul invaziei pe scară largă. [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]