Știri
Știri din categoria Externe
Armata SUA ridică vârsta maximă de înrolare la 42 de ani, într-un efort de a acoperi deficitul de personal, potrivit Antena 3 CNN, care citează The Guardian.
Noua limită se aplică „de azi înainte” și urcă pragul de la 35 la 42 de ani, atât pentru armata propriu-zisă, cât și pentru Garda Națională și rezerve. Măsura vizează, în principal, atragerea unor candidați cu experiență profesională deja formată.
În paralel, armata a relaxat o parte dintre regulile privind marijuana. Concret, notează The Guardian, un candidat cu o singură condamnare pentru posesie de marijuana sau pentru deținerea unor obiecte asociate consumului (de exemplu, pipe) nu mai trebuie să obțină o derogare specială de la Pentagon, să aștepte doi ani și să treacă un test antidrog, condiții care existau anterior.
Contextul este unul de recrutare sub așteptări. În 2022, armata americană și-a ratat ținta de recrutare cu 25%, iar încercările ulterioare de a atrage mai mulți tineri din generația Z nu au inversat tendința, vârsta medie a recruților fiind, de fapt, în creștere. În 2023, analiștii Rand Corp au recomandat ridicarea plafonului de vârstă, argumentând că recruții mai în vârstă „sunt de o calitate mai bună, mai concentrați și mai motivați, și totodată pregătiți să ajungă la instrucția de bază mai repede”.
„Ne uităm spre un public mai matur, care ar putea avea experiență în domenii tehnice”, a declarat Angela Chipman, șefa departamentului de recrutare a personalului militar din cadrul armatei SUA, conform publicației Task and Purpose. „Avem nevoie de ofițeri specializați cu competențe tehnice avansate, iar aceștia vor veni din rândurile soldaților”.
Schimbările vin într-un moment în care SUA au un conflict activ cu Iranul, iar Pentagonul a trimis în ultimele zile aproximativ 2.000 de parașutiști și circa 4.500 de pușcași marini în regiune, mai arată Antena 3 CNN. În același timp, congresmenilor li s-a cerut să aprobe încă 200 de miliarde de dolari pentru acest conflict, sumă care s-ar adăuga unui buget militar de peste 900 de miliarde de dolari, în pofida afirmației lui Donald Trump că războiul ar fi fost „câștigat”.
Recomandate
Teheranul avertizează SUA să nu trimită trupe terestre în Iran , pe fondul informațiilor că Washingtonul își consolidează prezența militară în zona Golfului, scrie AGERPRES , care citează agențiile dpa și AFP. Avertismentul a fost transmis de președintele parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, care a spus că autoritățile de la Teheran urmăresc îndeaproape mișcările militare americane din regiune, în special desfășurările de trupe. Ghalibaf, fost general, a cerut SUA să nu testeze determinarea Iranului de a se apăra. „Monitorizăm îndeaproape toate mișcările SUA în regiune, în special desfășurările de trupe. Nu ne puneți la încercare hotărârea de a ne apăra țara”, a scris Mohammed Bagher Ghalibaf . În aceeași intervenție, oficialul iranian l-a menționat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, susținând că soldații americani „vor cădea pradă iluziilor” acestuia, după ce „generalii au distrus” și „soldații nu pot repara”, potrivit relatării. Contextul este legat de informații apărute în mass-media, conform cărora guvernul SUA ar fi ordonat desfășurarea în Orientul Mijlociu a mii de soldați dintr-o divizie aeropurtată. Totodată, au circulat zvonuri privind o posibilă invazie a insulei iraniene Kharg, descrisă ca cel mai important terminal de export pentru petrolul iranian din Golf. Deocamdată, informațiile prezentate în materialul citat nu includ o confirmare oficială din partea Washingtonului privind o operațiune terestră în Iran, însă mesajul Teheranului indică o creștere a tensiunilor într-o zonă critică pentru fluxurile de petrol și pentru riscul de escaladare regională. [...]
Armata iraniană susține că a atacat din nou portavionul USS Abraham Lincoln , care operează în Marea Arabiei, potrivit EFE . Conform unui comunicat al Departamentului de Relații Publice al armatei iraniene, preluat de agenția Fars, Iranul ar fi lansat rachete de croazieră asupra portavionului american, „având nava ca țintă”. În relatare nu apare o confirmare independentă a lovirii navei. Un comandant al Marinei iraniene, citat de Fars, a afirmat că „performanța și mișcările” portavionului sunt „monitorizate constant” și a transmis un avertisment privind o posibilă escaladare în cazul apropierii de raza de acțiune a sistemelor iraniene. „De îndată ce flota ostilă se află în raza de acțiune a sistemelor noastre de rachete, aceasta va fi ținta unor atacuri devastatoare din partea Marinei iraniene”, a avertizat comandantul, potrivit Fars. În context, la 1 martie, Comandamentul Central al SUA a dezmințit informațiile potrivit cărora USS Abraham Lincoln ar fi fost lovit de patru rachete iraniene, după relatări ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice difuzate prin mass-media de stat iraniană. USS Abraham Lincoln este un portavion cu propulsie nucleară din clasa Nimitz și navighează împreună cu grupul său de atac, care include trei distrugătoare echipate cu rachete pentru lovituri asupra țintelor terestre. Deocamdată, în materialul citat nu sunt prezentate reacții noi din partea armatei americane la afirmațiile de miercuri ale Teheranului. [...]
Președintele Serbiei leagă războaiele actuale de 24 martie 1999 , potrivit Agerpres , care citează agenția sârbă Tanjug. Aleksandar Vucic a declarat, marți seară, la Vranje (sudul Serbiei), că atacarea Serbiei în 1999 ar fi reprezentat momentul în care „dreptul și ordinea internațională” au încetat să mai funcționeze. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment comemorativ dedicat victimelor acțiunilor NATO de acum 27 de ani împotriva fostei Republici Federale a Iugoslaviei, din care Serbia făcea parte la acel moment. „Toate războaiele care au loc în lume, toată violența de astăzi și anularea principiilor nu au început ieri - ele au început pe 24 martie 1999.” În aceeași intervenție, Vucic a susținut că încălcarea dreptului internațional și impunerea „ordinii prin forță și bombe” ar avea o cauză unică, pe care o leagă de data de 24 martie 1999. În interpretarea sa, acea zi ar fi marcat „sfârșitul ordinii internaționale, al justiției, al adevărului și al compasiunii”. Contextul invocat de președintele sârb este campania de bombardamente din primăvara anului 1999 asupra fostei Republici Federale a Iugoslaviei, desfășurată de 19 state membre ale NATO . Atacurile au durat aproximativ 11 săptămâni. Potrivit datelor prezentate în material, bombardamentele au provocat moartea a 1.002 soldați ai armatei iugoslave și a circa 2.500 de civili, iar alte aproximativ 10.000 de persoane au fost rănite. Declarațiile lui Vucic vin într-un moment în care Serbia continuă să folosească memoria intervenției NATO ca reper major în discursul său politic și în poziționările externe. [...]
Fostul avocat al lui Jeffrey Epstein spune că nu știe de ce a primit 50 de milioane de dolari potrivit HotNews.ro , care citează Business Insider, după audierile din Congresul SUA privind aranjamentele financiare lăsate de finanțist. Darren Indyke , fostul avocat al lui Epstein, și Richard Kahn, contabilul acestuia, au fost chemați la audieri pentru a explica structurile și schemele financiare asociate averii lui Epstein. Cei doi au fost desemnați executori testamentari în ultimul testament al lui Epstein, întocmit cu două zile înainte ca acesta să moară în detenție, în 2019, urmând să administreze o avere estimată la 630 de milioane de dolari. Deși testamentul nu prevedea salarii pentru rolul de executori, Epstein le-a lăsat moștenire sume mari: 50 de milioane de dolari lui Indyke și 25 de milioane lui Kahn. Acestea sunt, potrivit relatării, cele mai mari moșteniri individuale după suma pusă deoparte pentru Karyna Shuliak, logodnica lui la momentul morții, care ar fi urmat să primească cel puțin 100 de milioane de dolari. În depoziția din 19 martie în fața Comitetului pentru Supraveghere al Camerei Reprezentanților, ale cărei înregistrări au fost publicate marți, Indyke a spus că nu poate explica decizia lui Epstein de a-i lăsa 50 de milioane de dolari, deși a menționat că în 2019 finanțistul îi plătea un salariu de 2 milioane de dolari. „De ce a făcut ce a făcut și de ce a dat bani cui a dat bani – nu am avut niciodată conversații de genul acesta cu Epstein”, a declarat acesta în fața congresmenilor. „Întotdeauna a făcut ceea ce a făcut din motivele sale și niciodată nu a discutat motivele cu mine”, a insistat el. Kahn a susținut, la rândul său, că suma de 25 de milioane de dolari ar fi cu câteva milioane mai mică decât onorariul legal care i s-ar fi cuvenit dacă afacerile lui Epstein ar fi fost înregistrate la New York sau Florida, nu în Insulele Virgine Americane. El a adăugat că diferența până la 25 de milioane ar putea fi explicată de alte moșteniri de câteva milioane de dolari lăsate unor angajați vechi. Cei doi executori au spus că, în mod realist, nu se așteaptă să primească mai mult de 250.000 de dolari din sumele prevăzute în testament, după soluționarea litigiilor legate de abuzurile fostului lor client. Conform celui mai recent raport trimestrial depus la instanța de succesiuni din Insulele Virgine Americane, din averea de peste jumătate de miliard de dolari rămasă la deces au mai rămas aproximativ 127 de milioane de dolari în active, după vânzarea proprietăților și plata despăgubirilor, precum și după gestionarea altor probleme legale și financiare. [...]
Iranul refuză armistițiul și exclude negocierile cu SUA , potrivit Libertatea , care citează agenția iraniană semi-oficială Fars. Teheranul consideră „ilogic” să intre într-un proces de discuții cu Washingtonul în actualul context și spune că vrea să își atingă mai întâi obiectivele strategice. Poziția Iranului este atribuită unei surse „familiarizate cu activitățile diplomatice”, citată de Fars și preluată de CNN. Mesajul central este că, în viziunea Teheranului, premisele pentru negocieri nu există atâta timp cât cealaltă parte ar fi încălcat acorduri anterioare. „Iranul nu acceptă un armistițiu. În mod fundamental, intrarea într-un astfel de proces cu cei care au încălcat acordurile nu este logică”. De cealaltă parte, președintele american Donald Trump a declarat că atât SUA, cât și Iranul ar dori „să ajungă la un acord”. Trump a spus că trimișii săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, se află în negocieri inițiate, potrivit lui, de partea iraniană, fără să precizeze însă cu cine discută în Iran. În paralel, Washingtonul ar fi transmis Iranului, prin Pakistan, o listă de 15 cerințe. În articol sunt menționate, între acestea, solicitări privind limitarea capabilităților de apărare ale Teheranului, încetarea sprijinului pentru grupări proxy (intermediari locali) și recunoașterea dreptului la existență al Israelului. Consemnează, de asemenea, Wall Street Journal că Iranul ar fi comunicat administrației Trump un set de condiții pentru un eventual acord de încetare a focului, inclusiv: închiderea tuturor bazelor americane din Golful Persic; despăgubiri pentru atacurile asupra Iranului; un nou aranjament pentru Strâmtoarea Ormuz, care ar permite Iranului să colecteze taxe de tranzit; garanții că războiul nu se va relua; ridicarea tuturor sancțiunilor împotriva Iranului; menținerea programului de rachete al Iranului fără discuții pentru limitarea acestuia; încetarea atacurilor israeliene asupra Hezbollah, în Liban. În același timp, Trump ar fi prezentat Iranului o propunere de pace în 15 puncte, iar un element-cheie invocat de liderul american este interdicția ca Iranul să dețină armă nucleară. Potrivit unui raport al New York Times citat de Libertatea, propunerea ar fi fost transmisă prin Pakistan și ar aborda inclusiv programele de rachete balistice și nucleare ale Iranului, în condițiile în care Washingtonul caută o „rampă de ieșire” dintr-un război aflat în a patra săptămână, care s-a extins. [...]
Recep Tayyip Erdogan avertizează că Israelul poate sabota negocierile de pace , în contextul discuțiilor dintre Washington și Teheran, potrivit Euronews România . Președintele Turciei susține că poziția Israelului riscă să blocheze soluțiile diplomatice în Orientul Mijlociu și cere ca statele interesate de stabilitate să nu mai „alimenteze” conflictul. „Nu trebuie să permitem ca poziția intransigentă, maximalistă și radicală a Israelului să saboteze soluțiile diplomatice. Nicio țară care prețuiește pacea și stabilitatea mondială nu ar trebui să continue să alimenteze focul pe care Israelul l-a aprins pe nedrept în regiunea noastră.”, a declarat Erdogan. Pe fondul escaladării din zonă, Turcia a condamnat săptămâna trecută operațiunile terestre ale armatei israeliene în Liban, avertizând asupra unei „noi catastrofe umanitare” în Orientul Mijlociu, relatează AFP, citată de Agerpres. Ministerul turc de Externe a acuzat guvernul condus de Benjamin Netanyahu de „politici de genocid și pedepse colective”, susținând că extinderea acțiunilor militare „de data aceasta în Liban” ar agrava instabilitatea regională. Armata israeliană a anunțat luni că a lansat „operațiuni terestre limitate și țintite” împotriva Hezbollah în sudul Libanului, într-un context în care, potrivit textului citat, peste un milion de persoane au fost strămutate de la începutul războiului. Separat, ministrul turc de externe Hakan Fidan a cerut încetarea atacurilor israeliene „înainte ca Libanul să se prăbușească”, avertizând asupra unor posibile „consecințe profunde pentru întreaga regiune”. [...]
