Știri
Știri din categoria Externe
Arabia Saudită a blocat logistic „Project Freedom”, forțând suspendarea operațiunii americane. Potrivit Antena 3, răzgândirea rapidă a președintelui Donald Trump privind planul de redeschidere a Strâmtorii Ormuz a venit după ce Riadul a suspendat accesul armatei SUA la baze și la spațiul aerian saudit, un element critic pentru protejarea navelor și pentru desfășurarea operațiunii.
Decizia saudiților ar fi fost luată după ce Trump a anunțat „Project Freedom” pe rețelele sociale, duminică după-amiază, surprinzând aliații din Golf și provocând nemulțumire la conducerea Arabiei Saudite, conform unor surse citate de NBC. Ca reacție, Riadul i-a informat pe americani că nu vor permite folosirea bazei aeriene Prince Sultan (la sud-est de Riad) și nici survolul spațiului aerian saudit pentru susținerea operațiunii.
O convorbire între Trump și prințul moștenitor Mohammed bin Salman nu ar fi rezolvat disputa, iar președintele american ar fi suspendat proiectul pentru a restabili accesul militar american la acest spațiu aerian strategic. În paralel, oficiali saudiți au discutat și cu vicepreședintele JD Vance, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) și secretarul de stat Marco Rubio, potrivit aceleiași relatări.
Un oficial american citat în material explică miza operațională: fără cooperarea partenerilor regionali, utilizarea spațiului aerian devine dificilă, iar avioanele militare sunt esențiale pentru protejarea navelor, funcționând ca un „scut defensiv” pentru tranzitul prin strâmtoare.
Armata SUA folosește termenul ABO („access, basing and overflight”) pentru acest tip de permisiuni: acces, bazare și survol. În arhitectura descrisă, Arabia Saudită și Iordania sunt importante pentru bazarea aeronavelor, Kuweitul pentru survol, iar Omanul pentru survol și logistică navală.
Trump prezentase operațiunea în weekend ca o modalitate de a sparge blocada iraniană din Strâmtoarea Ormuz. Inițiativa a fost promovată marți în briefinguri la Pentagon și la Casa Albă, înainte ca președintele să o suspende brusc, la aproximativ 36 de ore de la lansare.
În momentul suspendării, armata americană pregătea deja alte nave pentru traversarea strâmtorii, iar CENTCOM anunțase anterior că două nave comerciale sub pavilion american reușiseră să treacă prin strâmtoare în cadrul „Project Freedom”, potrivit unui oficial american citat.
În mesajul său, Trump a spus că proiectul va fi „suspendat pentru o perioadă scurtă de timp” pentru a vedea dacă un acord privind încheierea războiului „poate fi finalizat și semnat”.
După începerea operațiunii, Trump a discutat cu emirul Qatarului, iar un oficial qatarez a spus că dialogul a vizat armistițiul și „implicațiile asupra securității maritime și lanțurilor globale de aprovizionare”. Emirul ar fi insistat asupra necesității dezescaladării.
În același timp, SUA își mențin prezența în Golf și au „o amprentă mai mare” în regiune decât la începutul războiului, pe 28 februarie: două grupuri de atac cu portavioane în zonă și suplimentări de logistică și stocuri, potrivit materialului.
„Project Freedom” ar fi oferit temporar supraveghere militară, protecție și personal american la bordul navelor pentru a le permite să iasă în siguranță din Golful Persic, în timp ce Iranul continua să amenințe și să atace nave comerciale. Oficialii Pentagonului au insistat că operațiunea este separată de campania de bombardamente începută pe 28 februarie, denumită „Epic Fury”.
Pe pista diplomatică, Iranul analizează o nouă propunere de pace, potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului de externe iranian, Esmail Baghaei; după evaluare, Iranul ar urma să o discute cu Pakistanul, care acționează ca mediator. Axios a relatat primul detaliile propunerii, conform materialului.
Presiunea politică asupra lui Trump ar crește înaintea alegerilor intermediare din noiembrie, iar președintele a spus într-un interviu pentru PBS că este posibil ca negociatorii americani să ajungă la un acord cu Iranul înaintea vizitei sale la Beijing, săptămâna viitoare, pentru întâlnirea cu Xi Jinping.
Recomandate
Administrația Trump a convocat o reuniune secretă la Camp David pentru a decide pașii următori în conflictul cu Iranul , într-un moment în care negocierile SUA–Iran sunt în impas și Casa Albă ia în calcul reluarea unor operațiuni militare majore, potrivit Mediafax , care citează surse Axios. Întâlnirea a avut loc vineri și a durat câteva ore. Conform a trei oficiali americani citați de Axios, discuțiile au vizat atât Iranul, cât și conflictul dintre Arabia Saudită și rebelii Houthi din Yemen . Reuniunea nu a fost anunțată public, iar Axios o descrie drept „extrem de neobișnuită”, amintind că o întâlnire similară ar fi avut loc în iunie 2025, cu câteva zile înainte ca Israelul să intre în război cu Iranul. Potrivit surselor Axios, ședința a fost prezidată de vicepreședintele JD Vance. La discuții au participat, între alții, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth, trimisul Casei Albe Steve Witkoff, directorul CIA John Ratcliffe și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. De ce contează: semnal de escaladare într-un moment de impas diplomatic Informația apare pe fondul blocajului negocierilor dintre SUA și Iran și în contextul în care președintele Donald Trump „ia în considerare reluarea operațiunilor militare majore în Iran”, potrivit materialului citat. Unul dintre oficialii americani a indicat pentru Axios că în cadrul reuniunii „s-au luat decizii sau, cel puțin, s-a discutat în profunzime” despre criza din Orientul Mijlociu. În același timp, Trump a transmis public că se apropie de o decizie privind acordul cu Iranul: „Acum trebuie să iau o decizie: fie Iranul semnează acordul, fie acesta nu va mai exista.” Presiune și pe dosarul Yemen: Arabia Saudită cere sprijin împotriva Houthi Pe lângă Iran, președintele american este presat să se alăture ofensivei planificate de Arabia Saudită împotriva rebelilor Houthi din Yemen. Potrivit sursei, saudiții îl îndeamnă pe Trump să lanseze atacuri aeriene împotriva Houthi, însă acesta s-a arătat reticent față de această opțiune. Materialul nu oferă detalii despre deciziile concrete luate la Camp David, ci doar indică faptul că discuțiile au vizat „următorii pași” în cele două dosare. [...]
Yemenul a anunțat începerea unei ofensive pentru recucerirea teritoriilor controlate de rebelii Houthi, într-un context care ridică din nou riscuri pentru infrastructura petrolieră saudită și pentru rutele maritime din zona Bab el-Mandeb , potrivit Mediafax . Președintele Consiliului Prezidențial yemenit, Rashad al-Alimi, a declarat într-un discurs televizat că operațiunile militare vizează „recucerirea teritoriului rămas al republicii” și extinderea autorității statului pe întreg teritoriul. El a ordonat forțelor armate și structurilor de securitate să înceapă punerea în aplicare a planurilor aprobate pentru ofensivă, susținând că „toate oportunitățile” de detensionare au fost epuizate și acuzând Houthi de mobilizare și noi acțiuni militare. Sprijinul saudit și escaladarea asupra țintelor Aramco Arabia Saudită, care susține guvernul yemenit, este așteptată să joace un rol important în noua ofensivă. Potrivit unor oficiali regionali și occidentali citați anterior de Reuters, planurile ar presupune sprijin aerian saudit, în timp ce trupele yemenite ar urma să desfășoare operațiunile terestre. În paralel, rebelii Houthi au afirmat că au lansat rachete balistice și drone asupra unor obiective ale companiei Saudi Aramco din Riad și din zona Khurais, susținând că atacurile au provocat incendii de amploare. Ei au prezentat acțiunea drept răspuns la ceea ce au descris ca fiind 50 de lovituri aeriene și cu rachete efectuate de forțele conduse de Arabia Saudită asupra Yemenului în ultimele 12 ore. Arabia Saudită nu a confirmat imediat aceste informații. Miza Bab el-Mandeb și presiunea pe Taiz Pe teren, Houthi ar fi păstrat inițiativa în ultimele săptămâni, după ce au ocupat strategic strâmtoarea Bab el-Mandeb, într-o ofensivă rapidă de-a lungul coastei, care ar fi dus la prăbușirea unor forțe guvernamentale. Bab el-Mandeb este una dintre principalele rute maritime între Marea Roșie, Mediterana și Asia, iar importanța sa este amplificată de tensiunile regionale și de „blocarea efectivă” a strâmtorii Hormuz, potrivit relatării. În ultimele 48 de ore, rebelii ar fi obținut noi poziții strategice în apropiere de Taiz și ar fi avansat spre ultima rută care leagă Taiz de Aden, unde se află guvernul susținut de Arabia Saudită. Preluarea controlului asupra drumului Taiz–Aden ar putea izola Taiz, al treilea oraș ca mărime din Yemen, unde trăiesc sute de mii de civili și sunt staționate mii de forțe guvernamentale. Context umanitar: avertismentul Programului Alimentar Mondial Intensificarea conflictului agravează o situație umanitară deja critică. Programul Alimentar Mondial a avertizat săptămâna trecută că, în anumite zone ale Yemenului, trei din patru familii se confruntă cu lipsa alimentelor, pe fondul luptelor, strămutării populației și perturbării aprovizionării. [...]
Presiunile SUA asupra rezervelor europene de motorină riscă să transforme energia într-un dosar de securitate și piață , pe fondul amenințărilor cu restricții la export care ar putea afecta aprovizionarea și prețurile înainte de iarnă, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Politico . Țările din G7 au anunțat că vor elibera aproximativ 15,9 miliarde de litri de motorină și țiței din rezervele strategice, după o campanie de presiuni a administrației Trump, care ar fi cerut Europei să scoată pe piață motorină înainte de iarnă sau să riște o interdicție americană asupra exporturilor. În discuții private, un diplomat european a descris explicit solicitarea drept „șantaj”, iar un oficial a spus că statele membre UE o tratează ca pe „o problemă mai amplă de securitate”. De ce contează pentru economie: prețuri record și risc de volatilitate În material se arată că prețurile motorinei au ajuns la niveluri record, pe fondul războiului declanșat de administrația Trump împotriva Iranului la începutul anului și al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, ambele lovind rafinăriile din Orientul Mijlociu și Europa. În acest context, eliberarea coordonată de rezerve urmărește să crească oferta și să tempereze prețurile, însă modul în care s-a ajuns la decizie a amplificat tensiunile politice și incertitudinea de piață. Casa Albă susține că Europa are „cantități uriașe” de produse rafinate, în special motorină, și „spațiu de manevră” pentru a ajuta economia mondială, potrivit declarațiilor lui Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Național. Cum s-au făcut presiunile: bilateral, „haotic”, în afara canalelor tradiționale Un oficial european din energie descrie abordarea SUA drept „haotică”, deoarece, în loc să folosească Agenția Internațională pentru Energie (canalul tradițional pentru eliberări coordonate), oficialii americani ar fi contactat țările bilateral, cu propuneri care se schimbau de la o zi la alta. În text sunt menționate mai multe repere ale negocierilor: o cerere transmisă miercuri la Berlin de secretarul american al energiei, Chris Wright, pentru eliberarea a aproximativ 19,1 miliarde de litri (potrivit unui oficial european); un contact direct, în seara zilei următoare, către președintele francez Emmanuel Macron, pentru eliberarea a aproximativ 15,9 miliarde de litri (potrivit unui alt oficial); discuții informale purtate de Wright cu un oficial european de rang înalt, la New York, în marja Adunării Generale a ONU . În interiorul UE, unele state – inclusiv Germania, potrivit materialului – s-ar fi opus inițial, considerând ultimatumul o mișcare cu miză electorală internă în SUA, în condițiile în care Trump a spus în repetate rânduri că ia în calcul o interdicție la export pentru a reduce prețurile motorinei în Statele Unite. Ce urmează: implementare monitorizată și posibilitatea unor noi eliberări Un oficial american de rang înalt, citat anonim, afirmă că „aceste cantități trebuie să ajungă rapid pe piață” și că ar putea fi necesare măsuri suplimentare, precizând că SUA vor urmări îndeaproape punerea în aplicare și condițiile de pe piață. În același timp, o parte dintre diplomații UE implicați în discuțiile de urgență susțin că anunțul de vineri ar putea să nu fie, în practică, o „victorie” pentru SUA, ci o reafirmare a unui angajament anterior din martie privind eliberarea a aproximativ 63,6 miliarde de litri, din care „cea mai mare parte” nu ar fi ajuns efectiv pe piețele europene, deoarece nu putea concura cu țițeiul american mai ieftin. ClearView Energy Partners atrage atenția asupra formulării „elastice” a declarației G7 și spune că nu este clar ce proporție revine efectiv Europei, G7 sau altor parteneri și nici cât se va elibera de la început. Emmanuel Macron respinge ideea că amenințările ar fi forțat decizia și susține că discuția a fost „constructivă”, iar Trump ar fi fost „foarte clar” că nu va exista o interdicție asupra exporturilor. Separat, Chris Wright s-a pronunțat public împotriva unei interdicții, pe motiv că ar duce, în final, la creșterea prețurilor carburanților, iar în material se arată că industria petrolieră încearcă să convingă Casa Albă că o astfel de măsură ar putea avea efecte adverse, inclusiv prin reducerea activității rafinăriilor după pierderea piețelor externe. [...]
Rusia anunță intensificarea loviturilor asupra infrastructurii militare și industriale din Ucraina , într-o escaladare care crește riscul de noi întreruperi energetice și de presiune suplimentară asupra economiei ucrainene, în condițiile în care Kievul amenință că va lovi rafinăriile rusești. Informațiile sunt prezentate de Politico . Ministerul rus al Apărării a transmis pe Telegram că atacurile „împotriva obiectivelor militare și militar-industriale, precum și a infrastructurii aferente din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei, vor fi intensificate”. Mesajul vine după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina va răspunde atacurilor rusești vizând rafinăriile de petrol din Rusia. Într-un interviu pentru Reuters, Zelenski a afirmat sâmbătă că forțele ucrainene „trebuie să răspundă în orice fel putem” la atacurile rusești, care, potrivit lui, vizează tot mai mult podurile peste fluviul Nipru din capitală. El a adăugat că, pe fondul loviturilor asupra energiei Ucrainei, răspunsul ar urma să fie pe „energia” Rusiei, indicând în primul rând rafinăriile „care le aduc bani pentru acest război”, dar a precizat că Ucraina nu va riposta prin țintirea deliberată a infrastructurii civile. Miza economică: energie și infrastructură, sub presiune Accentul pus de Moscova pe „infrastructura aferentă” obiectivelor militare și industriale, coroborat cu discuția despre lovituri asupra rafinăriilor, indică o extindere a confruntării către active cu relevanță economică și energetică. În același timp, Rusia a acuzat Kievul că ar încerca „să perturbe votul” la alegeri prin „lovituri teroriste asupra țintelor civile” pe teritoriul rus; partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin a dominat rezultatele alegerilor legislative desfășurate între 18 și 20 septembrie. Sprijin german: pachet militar și echipamente pentru rețeaua electrică Escaladarea anunțată de Rusia a fost relatată în aceeași zi în care cancelarul german Friedrich Merz a făcut o vizită surpriză de o zi la Kiev, ca semnal de susținere pentru Ucraina. În timpul vizitei, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a raportat că Rusia a lovit carosabilul Podului de Nord din oraș. Merz ar urma să reconfirme sprijinul Germaniei cu: un nou pachet de ajutor militar de circa 1 miliard de euro; generatoare, stații și kituri de reparații în valoare de 350 de milioane de euro, pentru întărirea rețelei electrice ucrainene aflate sub atac. Zelenski și Merz au vizitat și Academia Națională de Științe a Ucrainei, despre care președintele ucrainean a spus că a fost lovită recent de drone rusești într-un atac soldat cu doi morți și șapte răniți, pe care l-a descris drept „deliberat”. [...]
Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri trilaterale susținute de SUA cu Rusia chiar în această lună , o mișcare care ar putea reporni un canal diplomatic înghețat după ce Washingtonul și-a suspendat eforturile de mediere în contextul războiului cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, duminică, la o conferință de presă la Kiev, alături de cancelarul german Friedrich Merz , că Ucraina susține un calendar rapid pentru reluarea discuțiilor menite să ducă la încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În același timp, Zelenski a confirmat că Emiratele Arabe Unite – care au găzduit și anterior astfel de întâlniri – ar putea fi din nou locul negocierilor, dar Kievul este deschis și către „o altă țară propusă de partea americană”. Ce se schimbă: SUA revin la masa medierii, cu discuții „tehnice” până la final de octombrie Eforturile americane de a obține o încetare a focului au fost puse pe pauză după declanșarea războiului Washingtonului cu Iranul, însă acum SUA împing pentru discuții la nivel tehnic până la finalul lunii octombrie, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a afirmat că a confirmat părții americane disponibilitatea Kievului de a respecta acest calendar și că Washingtonul a discutat deja planul și cu Moscova. În paralel, Kremlinul a transmis luna trecută că nu exclude posibilitatea unor discuții în trei în această lună, conform informațiilor citate de aceeași publicație. Negocieri pe fundalul escaladării: atacuri la distanță și presiune pe infrastructură înainte de iarnă Deși există semnale de disponibilitate pentru discuții, atât Rusia, cât și Ucraina au indicat că vor intensifica atacurile cu rază lungă asupra țintelor militare și conexe. Moscova a declarat că vizează sectorul energetic al Ucrainei înainte de iarnă; anul trecut, atacuri similare au lăsat zone fără electricitate și încălzire zile la rând, când temperaturile au coborât până la minus 20°C. Zelenski a spus că este „uimit” de dorința Rusiei de a escalada zilnic și a acuzat din nou Moscova că lovește infrastructură civilă, inclusiv centre de date și facilități ale rețelelor mobile. Un al doilea canal de mediere: India își anunță intenția de a-și crește rolul Separat, India a anunțat duminică faptul că vrea să își intensifice eforturile pentru a juca un rol mai mare în medierea unui final al conflictului. La Conferința de Securitate de la München organizată la New Delhi, ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar a spus că India s-a implicat mai mult în ultimele luni, inclusiv pe tema transportului maritim în Marea Neagră, afectat de mine și atacuri asupra navelor comerciale. Jaishankar a adăugat că discuțiile merg și către subiecte precum exporturile de cereale și energie și „posibilități de ne-atac”, fără alte detalii în material. În acest moment, rămâne neclar dacă și când ar urma să fie stabilită o dată exactă și un format agreat de toate părțile pentru negocierile trilaterale, însă Kievul spune că este pregătit să se miște rapid dacă SUA reiau efectiv rolul de mediator. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat la Kiev un pachet de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) pentru ajutor militar și reconstrucție , într-un semnal de sprijin care combină finanțarea cu extinderea cooperării pe drone, cu potențial de a crește capacitatea Ucrainei de a lovi ținte mai adânc pe teritoriul Rusiei, potrivit Al Jazeera . Vizita a fost una surpriză, iar pachetul anunțat include atât componenta militară, cât și fonduri pentru reconstrucție. În același timp, Merz a vorbit despre „cooperare extinsă” în domeniul dronelor cu Ucraina, pe care publicația o descrie ca oferind Kievului o capacitate mai mare de a lovi mai în profunzime în Rusia. Ce se schimbă operațional: accent pe drone și capabilități de lovire Elementul cu impact direct asupra operațiunilor militare este extinderea cooperării pe drone. Conform informațiilor din material, aceasta ar urma să se traducă într-o capacitate sporită pentru Ucraina de a executa lovituri la distanțe mai mari, adică „mai adânc în interiorul Rusiei”. Mesaj politic către Moscova În paralel cu anunțul financiar și tehnic, Merz i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să pună capăt războiului, notează aceeași sursă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre condiții, calendar sau mecanismele de implementare ale pachetului de sprijin. [...]
