Știri
Știri din categoria Externe
Distanțarea aliaților de Washington începe să capete formă economică și industrială, de la avertismente legate de deținerile europene de datorie americană până la reorientarea producției germane către armament, într-un context în care politica externă a lui Donald Trump este descrisă ca imprevizibilă și conflictuală, potrivit Libertatea.
Materialul, care citează o relatare a publicației elvețiene Blick, susține că aliații tradiționali ai SUA se distanțează tot mai vizibil de administrația Trump, pe fondul tensiunilor internaționale, inclusiv al războiului din Iran „care pare că nu se mai termină”. În acest cadru, sunt prezentate cinci evoluții care ar indica o izolare accentuată a SUA.
Unul dintre cele mai directe mesaje cu potențial economic vine de la președintele Finlandei, Alexander Stubb, descris drept un apropiat al lui Trump. El afirmă că „relația noastră cu SUA nu va mai fi niciodată la fel ca înainte”, într-o declarație pentru CTV News.
În același registru, Stubb sugerează și o posibilă pârghie financiară: Europa ar deține „cel puțin 15% din obligațiunile de stat americane”, ceea ce, în interpretarea sa, ar oferi un instrument de presiune economică asupra Washingtonului.
În Germania, cancelarul Friedrich Merz își schimbă tonul față de Washington și avertizează că nu există motive pentru a ataca o altă țară „fără necesitate”, în contextul tensiunilor cu Cuba.
Pe plan industrial, articolul notează că industria germană „aflată în dificultate” se reorientează: pe lângă rachetele Patriot produse în SUA, Germania ar urma să înceapă să fabrice și alte sisteme de armament. Concluzia sugerată este apariția unui nou pol militar-industrial german, pe fondul incertitudinilor legate de rolul SUA.
În Europa, Paris, Berlin și Roma ar pregăti, potrivit Wall Street Journal (citat în material), un plan pentru scenariul în care SUA se îndepărtează de continent, după ce Trump ar fi amenințat din nou cu retragerea trupelor americane din Europa. În paralel, Uniunea Europeană ar viza independența în materie de apărare până în 2030, iar Emmanuel Macron propune extinderea „scutului nuclear francez” asupra continentului.
Tot la nivel operațional, Parisul anunță un proiect comun cu Polonia pentru un sistem militar de sateliți, cu obiectivul de a reduce dependența de rețeaua Starlink controlată de Elon Musk.
În Asia, Japonia relaxează interdicția privind exportul de armament, o schimbare majoră față de politica de după al Doilea Război Mondial. Guvernul condus de premierul Sanae Takaichi ar permite, pe viitor, furnizarea către parteneri a unor „materiale letale de război”, dacă va fi necesar, pe fondul dorinței de a nu se baza exclusiv pe protecția americană. În același timp, Takaichi continuă negocierile cu China și Coreea de Sud pentru un acord de liber schimb, ca răspuns la disputele comerciale atribuite președintelui american.
Materialul invocă și un sondaj Politico, potrivit căruia doar 12% dintre europeni ar mai vedea SUA ca pe un aliat, în timp ce 36% le consideră o amenințare.
În cazul Ucrainei, Volodimir Zelenski transmite că nu mai are nevoie de SUA și critică public faptul că Trump trimite echipa de negocieri la Moscova, nu la Kiev, numind gestul „lipsit de respect”. Într-un interviu pentru BBC, Zelenski afirmă că Vladimir Putin îl manipulează pe Trump:
„Putin știe că eu sunt singurul care îl înțelege, de aceea vorbește doar cu Trump, nu și cu mine”
Articolul notează că Ucraina produce „o mare parte” din armamentul său, dar o eventuală întrerupere a livrărilor americane ar afecta „serios” apărarea aeriană.
Dincolo de retorica diplomatică, exemplele din material indică o tendință în care neîncrederea în predictibilitatea SUA se traduce în decizii cu impact economic și industrial: posibile instrumente de presiune prin piața datoriei, investiții europene în capabilități proprii (inclusiv sateliți) și repoziționarea unor industrii către producția de armament. În măsura în care aceste direcții se consolidează, ele pot schimba fluxuri de investiții, priorități bugetare și relații comerciale între blocuri economice.
Recomandate
Chișinăul respinge „categoric” acuzațiile Moscovei privind Transnistria și califică prezența militară rusă drept „ilegală” , într-o reacție care ridică din nou miza de securitate în regiune și menține presiunea diplomatică pe dosarul retragerii trupelor ruse, potrivit Digi24 . Vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Valeriu Chiveri , a răspuns declarațiilor lui Serghei Șoigu , secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, care a susținut că siguranța cetățenilor ruși din regiunea separatistă Transnistria ar fi amenințată și că Moscova „va lua toate măsurile” pentru a-i proteja. Mesajul Chișinăului: soluție pașnică și „frontiere recunoscute internațional” Chiveri a spus că autoritățile moldovene resping afirmațiile Moscovei, pe care le consideră nefondate și care „distorsionează” poziția Republicii Moldova în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. „Respingem categoric asemenea afirmaţii, pe care le considerăm nefondate şi care distorsionează poziţia Republicii Moldova în contextul reglementării conflictului transnistrian, în contextul reintegrării ţării. După cum cunoaşteţi, poziţia ţării noastre este foarte clară - identificarea unei soluţii paşnice pentru reintegrarea ţării în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale, în limitele frontierilor internaţional recunoscute.” Declarația este atribuită de Digi24 agenției News.ro. Prezența militară rusă, calificată „ilegală”, și referirea la angajamentele de la Istanbul În același context, vicepremierul a afirmat că prezența militară a Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova este „ilegală” și a reiterat poziția Chișinăului privind retragerea acestor forțe. El a invocat și angajamentele asumate de Rusia „de la Istanbul” privind retragerea trupelor, despre care a spus că nu au fost îndeplinite. Ministerul de Externe: „situația de securitate… este stabilă” Reprezentanții Ministerului de Externe de la Chișinău au transmis, la rândul lor, că situația de securitate pe întreg teritoriul Republicii Moldova este stabilă și că drepturile și libertățile fundamentale sunt respectate și garantate, indiferent de cetățenie sau regiune. Contextul reacției este declarația lui Serghei Șoigu, făcută marți, potrivit căreia siguranța cetățenilor ruși din Transnistria ar fi amenințată și că Moscova ar urma să ia măsuri pentru protecția acestora. [...]
Donald Trump a sugerat că SUA au interceptat o navă cu un posibil transport din China către Iran, un episod care poate amplifica riscul de sancțiuni și tarife într-un moment în care Washingtonul își intensifică presiunea maritimă asupra Teheranului , potrivit Adevărul . Declarația a fost făcută marți, într-un interviu pentru CNBC, fără ca președintele american să ofere detalii despre natura încărcăturii. Trump a spus că SUA au reținut „recent” o navă care ar fi avut la bord un „cadou” din partea Chinei pentru Iran, formulând însă afirmații neclare și lăsând loc de interpretări. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind declarația, conform materialului. Miza: sancțiuni și tarife într-un context deja tensionat O eventuală livrare de armament către Teheran ar putea declanșa sancțiuni economice dure, în condițiile în care Trump a amenințat cu tarife de până la 50% pentru orice stat care sprijină militar Iranul, insistând că „nu vor exista excepții sau derogări”. În același timp, analiza notează că rolul Chinei în sprijinirea Iranului „nu este tocmai limpede”, iar Beijingul evită, de regulă, să furnizeze arme în conflicte externe sau să încalce deschis sancțiunile SUA. Reacția Chinei: negare și apel la controlul exporturilor Autoritățile chineze au respins acuzațiile privind implicarea în livrări de produse chimice pentru rachete către Iran. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a afirmat că, „din câte știu, nava confiscată de SUA este un vas comercial străin” și că „China respinge orice asociere falsă și speculații”. Ambasada Chinei la Washington a reiterat că Beijingul gestionează „exportul de produse militare într-un mod prudent și responsabil” și controlează strict exportul articolelor cu dublă utilizare (bunuri care pot avea utilizare civilă și militară). Ce indică informațiile din SUA și ce urmează Potrivit unor informații ale serviciilor de informații americane, China ar pregăti livrarea către Iran a unui nou sistem de apărare antiaeriană în următoarele săptămâni, inclusiv rachete portabile sol-aer, acuzații negate în mod repetat de partea chineză. Trump a mai spus anterior, într-un interviu pentru Fox Business, că Xi Jinping i-ar fi transmis într-o scrisoare că Beijingul nu furnizează arme Iranului. Cei doi lideri sunt așteptați să se întâlnească la Beijing la mijlocul lunii mai, după ce o întâlnire anterioară a fost amânată din cauza războiului împotriva Iranului. În acest context, analiști citați în material susțin că Trump ar fi constrâns de costurile unui posibil nou conflict comercial cu China, în timp ce Beijingul ar urmări menținerea unei „stabilități fragile” în relația bilaterală. Presiune operațională: controale maritime mai dure în Strâmtoarea Ormuz În paralel, SUA au intensificat controalele maritime în Strâmtoarea Ormuz, interceptând nave pentru a pune presiune pe Iran înaintea negocierilor. Potrivit Comandamentului Central al SUA, armata americană a oprit un petrolier sancționat și o navă cargo iraniană și a forțat întoarcerea a 28 de nave. Pe fondul speculațiilor privind sprijinul indirect al Chinei pentru Iran, materialul menționează și achizițiile de petrol iranian, care ar contribui la susținerea economiei Teheranului. [...]
Deși ritmul de lansare a scăzut, Iranul își păstrează capacitatea de atacuri masive cu drone care pot „străpunge apărarea aeriană”, avertizează un expert ucrainean citat de Digi24 . Miza operațională este că degradarea programului iranian nu elimină riscul: Teheranul poate încă satura sistemele de apărare, iar experiența acumulată în războiul din Ucraina accelerează modernizarea dronelor. Potrivit materialului, flotele de drone Shahed ale Iranului au fost expuse în conflictul cu SUA și Israelul, iar același model a fost folosit de Rusia în Ucraina, cu efecte semnificative. În acest context, analiștii ucraineni studiază de mult timp dronele iraniene, folosind datele din teren pentru a înțelege evoluția tehnologică și lanțurile de aprovizionare. Ce a aflat Ucraina din analiza dronelor doborâte Serhii Kuzan , președintele Centrului ucrainean pentru Securitate și Cooperare, spune pentru Sky News că serviciile de informații ucrainene și alte agenții au analizat dronele doborâte, documentând modificările de design și originea componentelor. Obiectivele urmărite, conform declarațiilor sale, sunt: contracararea mai eficientă a dronelor pe câmpul de luptă; identificarea companiilor occidentale și asiatice și a lanțurilor de aprovizionare pentru componentele electronice folosite în dronele iraniene operate de Rusia; demonstrarea către parteneri că amenințarea este relevantă și pentru ei, nu doar pentru Ucraina. În același cadru, Kuzan afirmă că, după ce Rusia a obținut drone din Iran pentru atacuri, proiectele iraniene ar fi fost transferate ulterior către Rusia, iar ingineri iranieni ar fi ajutat la înființarea unor linii de producție pentru dronele Shahed în regiunea rusă Tatarstan . Capacitatea de lansare a scăzut, dar riscul rămâne Kuzan susține că Iranul a demonstrat capacitatea de a produce în serie drone și de a le folosi împotriva adversarilor. El indică o scădere a ritmului de lansare: de la 100–800 de drone pe zi în prima săptămână, la o medie de 50–100 de drone pe zi la începutul lunii aprilie. Chiar și așa, expertul avertizează că Teheranul își păstrează capacitatea de a organiza atacuri masive care pot depăși apărarea aeriană a aliaților din Orientul Mijlociu. În plus, el afirmă că Iranul folosește experiența și componente tehnologice rusești pentru a-și moderniza dronele. Modernizări care complică interceptarea În evaluarea lui Kuzan, UAV-urile (vehicule aeriene fără pilot) iraniene au fost îmbunătățite pentru a fi mai rezistente la măsuri de război electronic, ceea ce le face mai greu de doborât. El evidențiază Shahed-238, o versiune cu propulsie cu reacție, prezentată public de Iran în 2023, despre care spune că este echipată cu un motor turbojet chinezesc Telefly JT80. Comparativ cu dronele cu elice, o astfel de platformă ar fi mai dificil de interceptat din cauza vitezei mai mari și a timpului de reacție mai scurt cerut sistemelor de apărare. Ținte posibile în Golf: accent pe nave civile Întrebat despre riscul pentru navele americane din apropierea Iranului, Kuzan spune că poate exista o amenințare, dar nu de aceeași magnitudine. În schimb, el indică drept ținte principale navele civile, în special petrolierele care părăsesc Golful Persic, argumentând că lovirea unui petrolier neprotejat este mai simplă. Kuzan mai atrage atenția că atacurile asupra petrolierelor ar implica și riscuri de scurgeri de petrol și poluare, care ar putea deveni un instrument de presiune pentru regimul de la Teheran. [...]
O coliziune între două avioane de vânătoare F-15K a generat pagube de circa 600.000 de dolari (aprox. 2,8 milioane lei) , după ce piloții au apropiat aeronavele prea mult în încercarea de a face fotografii și videoclipuri, potrivit G4Media . Incidentul a avut loc în 2021, dar a fost făcut public abia recent. Conform informațiilor preluate de G4Media, aeronavele s-au ciocnit în aer în timp ce piloții încercau să obțină „imagini cât mai bune”, reducând excesiv distanța dintre avioane. Piloții au supraviețuit, însă avariile au fost estimate la aproximativ 600.000 de dolari. Consecințe operaționale și disciplinare O anchetă ulterioară a stabilit vinovăția unui pilot, care a fost sancționat de superiori pentru comportament și pentru utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor, potrivit relatării citate de G4Media. În material se menționează că informația a fost relatată de MEDIAFAX , iar detaliile despre cauză și anchetă sunt atribuite BBC. [...]
Donald Trump susține că Iranul pierde zilnic 500 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă , argumentând că presiunea financiară ar împinge Teheranul spre negocieri, potrivit Digi24 . Mesajele au fost publicate pe platforma Truth Social, la scurt timp după ce liderul de la Casa Albă a anunțat prelungirea armistițiului cu Iranul. Într-o postare citată de publicația americană The Hill , Trump a afirmat că Iranul ar vrea, de fapt, ca Strâmtoarea Ormuz să rămână deschisă pentru a „câștiga 500 de milioane de dolari pe zi”, sumă pe care ar pierde-o dacă traficul ar fi blocat. El a susținut și că Teheranul ar invoca public închiderea strâmtorii pentru „a-și salva reputația”, după ce ar fi fost „blocată complet” de SUA. „Iranul se prăbușește financiar! Vor ca Strâmtoarea Ormuz să fie deschisă imediat – Au nevoie disperată de bani! Pierd 500 de milioane de dolari pe zi. Armata și poliția se plâng că nu sunt plătiți. SOS!!!” Armistițiul, legat de reluarea negocierilor Trump a anunțat marți, 21 aprilie, că prelungește armistițiul dintre SUA și Iran până când partea iraniană se va prezenta la negocieri cu o propunere. Într-o postare separată pe Truth Social, el a invocat și faptul că guvernul iranian ar fi „profund divizat”, precum și solicitarea venită din Pakistan, prin mareșalul Asim Munir și premierul Shehbaz Sharif, de a amâna un atac asupra Iranului până la formularea unei poziții comune la Teheran. Context: statusul Strâmtorii Ormuz rămâne disputat Săptămâna trecută, Iranul a anunțat că Strâmtoarea Ormuz este „complet” deschisă, după ce fusese în mare parte închisă de la începutul conflictului SUA–Israel împotriva Teheranului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Aragchi, a declarat pe platforma X că trecerea navelor comerciale este „complet liberă” pe durata rămasă a acordului de încetare a focului, pe o rută coordonată. A doua zi, Teheranul a transmis că „reia” controlul strict asupra strâmtorii pe durata blocadei navale americane. Digi24 notează, astfel, o succesiune de declarații care indică o situație fluidă în teren, în care accesul și controlul asupra rutei maritime pot fi folosite ca instrument de presiune în negocieri. [...]
Emmanuel Macron a deschis discuția despre suspendarea acordului UE–Israel , o mișcare cu potențial de impact de reglementare și comercial, în condițiile în care acordul de asociere stă la baza relației politice și economice dintre Uniunea Europeană și Israel, potrivit Le Figaro . Președintele francez a spus că există o „întrebare legitimă” privind posibilitatea suspendării acordului, dacă Israel „continuă această politică care contravine istoriei sale”, făcând referire în special la situația din Liban, țară pe care Israel a bombardat-o în ultimele zile în lupta sa împotriva mișcării islamiste Hezbollah. În același timp, Macron a indicat că nu dorește escaladarea imediată a tensiunilor, invocând faptul că Israel a acceptat recent un armistițiu pentru Liban și s-a angajat în discuții. El a sugerat o abordare de temporizare înainte ca Franța să își clarifice poziția, dar a adăugat că „lucrurile nu pot continua ca acum câțiva ani”. Mesajul către Israel și Hezbollah: armistițiul „trebuie extins” Macron a afirmat că Israel ar trebui să „renunțe la ambițiile teritoriale” în Liban. În paralel, a cerut ca Hezbollah, descris ca pro-iranian, să înceteze tirurile către teritoriul israelian și să fie dezarmat „de către libanezii înșiși”. Totodată, președintele francez a susținut că armistițiul în vigoare „va trebui extins” pentru a permite „începutul unei adevărate dinamici de stabilizare” și a pledat pentru un „acord politic între Israel și Liban” care să garanteze securitatea ambelor țări, integritatea teritorială a Libanului și să creeze premisele normalizării relațiilor. Context operațional: rolul Franței după plecarea Finul și nevoile financiare ale Libanului Macron a mai spus că Franța este „pregătită să își mențină angajamentul pe teren” după plecarea Finul (misiunea ONU), programată pentru finalul anului. De partea cealaltă, premierul libanez Nawaf Salam a cerut „retragerea totală” a forțelor israeliene de pe teritoriul libanez, precum și întoarcerea prizonierilor și a persoanelor strămutate. El a declarat că Libanul are nevoie de „500 de milioane de euro” (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru a face față crizei umanitare în următoarele șase luni. Ce urmează Pe fondul unui armistițiu marcat de numeroase incidente, sunt programate noi discuții „directe” între Liban și Israel joi, la Washington, la circa zece zile după o primă sesiune, potrivit unei surse din diplomația americană citate de AFP. [...]
