Știri
Știri din categoria Externe
Coreea de Sud și UE vor să își securizeze lanțurile de aprovizionare printr-o alianță economică strategică, cu accent pe minerale critice și tehnologii avansate, într-un context de instabilitate globală și reconfigurare a fluxurilor comerciale, potrivit Agerpres.
Inițiativa a fost lansată la Seul, în cadrul primului „dialog strategic de nouă generație” Coreea de Sud–UE, la care au participat ministrul sud-coreean al industriei, Yeo Han-koo, și comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic. Ministerul Industriei din Coreea de Sud a transmis că discuțiile vizează ridicarea cooperării bilaterale la un „Parteneriat Strategic de Nouă Generație”.
Conform părții sud-coreene, viitorul parteneriat ar urma să fie un cadru de cooperare economică, iar detaliile vor fi ajustate ulterior. Domeniile menționate includ:
Ministerul Industriei a indicat drept factori de presiune competiția în creștere dintre SUA și China, restructurarea lanțurilor de aprovizionare și extinderea protecționismului.
În zona mineralelor critice, cele două părți au discutat cooperarea în condițiile în care ambele au limitări de producție și au convenit să își extindă contactele pentru a răspunde perturbărilor din lanțurile globale de aprovizionare. În paralel, consolidarea cooperării pe semiconductori și baterii indică o orientare către sectoare unde riscul de întrerupere a livrărilor are efect direct asupra producției industriale.
UE și Coreea de Sud au subliniat că volumul comercial a crescut cu peste 50% de la intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb în 2011 (primul tratat comercial al UE cu o țară asiatică), până la un record de 116 miliarde de euro (aprox. 580 miliarde lei) în schimburi de bunuri în 2025. Investițiile bilaterale cumulate au ajuns la 243,3 miliarde de euro (aprox. 1.216,5 miliarde lei).
Recomandate
Italia amenință că va cere „reduceri” la contribuția la bugetul UE , dacă Bruxelles-ul nu renunță la mecanismul prin care unele state membre beneficiază anual de corecții la sumele plătite, potrivit Mediafax . Mesajul premierului Giorgia Meloni vine înainte ca liderii UE să vadă, săptămâna viitoare, primele cifre pentru următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe șapte ani), într-un moment în care negocierile se anunță tensionate. Meloni a transmis avertismentul în Parlamentul italian, menționând că, dacă sistemul „reducerilor” nu este abolit, Italia va cere „același privilegiu”. În același context, premierul a spus că „răbdarea Romei a luat sfârșit” în privința plăților UE către unele state. Miza: bugetul UE pe șapte ani și „cutia de negociere” Conform informațiilor citate de Mediafax, cifrele pentru următorul buget multianual urmează să fie puse pentru prima dată pe masa liderilor UE la summitul de săptămâna viitoare. Capitalele așteaptă așa-numita „cutie de negociere” – proiectul de text care stabilește sumele și domeniile de cheltuieli. Diplomați europeni se așteaptă ca noul proiect al Comisiei să includă reduceri „modeste”, generalizate, dar nu „reduceri drastice”. Două blocuri cu interese opuse Disputa privind „reducerile” (corecții la contribuțiile naționale) se suprapune peste o confruntare mai largă despre dimensiunea și prioritățile bugetului UE: Țările „frugale” (Germania și Olanda, alături de Suedia, Danemarca și Austria) beneficiază de corecții de miliarde de euro la contribuțiile lor și se opun unui buget mai mare, invocând presiunea asupra finanțelor publice naționale. Acest grup insistă, potrivit sursei, pe reduceri liniare, generalizate. „ Prietenii Coeziunii ” , un grup informal de 16 țări din care fac parte inclusiv Polonia, Spania și Portugalia, se opun reducerilor bugetului regional și cer eliminarea definitivă a rambursărilor. Italia este aliniată acestui grup. Context: amenințări anterioare și calendar fără „termene artificiale” Tensiunile pe tema rambursărilor nu sunt noi. În decembrie, Roma a amenințat că va bloca deciziile Consiliului European dacă mecanismul nu era eliminat din discuții, după ce reapăruse într-un text de negociere al președinției daneze, potrivit aceleiași surse. Meloni a mai spus că Italia nu se va lega de „termene limită artificiale” și că va semna acordul doar după obținerea „celui mai bun compromis posibil”. [...]
Noul pact UE pentru migrație și azil devine obligatoriu de vineri , introducând controale mai stricte la frontiere și un mecanism de „solidaritate” care poate impune statelor membre fie relocarea unor migranți, fie plata unei contribuții fixe, potrivit Digi24 . Miza practică este una de reglementare: statele au trecut printr-o tranziție de 12 luni pentru a-și adapta legislația și infrastructura, iar de acum regulile se aplică unitar. Ce se schimbă la frontieră și în procesarea cererilor Pactul înăsprește procedurile pentru sosirile ilegale, inclusiv prin obligativitatea identificării în maximum șapte zile a persoanelor care trec ilegal o frontieră a UE, conform EFE, citată de Agerpres. Un alt element central este accelerarea formalităților: se introduce o procedură „semi-rapidă” de 12 săptămâni de la sosirea ilegală, interval în care trebuie parcurse etapele de la examinarea cererii de azil până la decizia de returnare, dacă cererea este respinsă. Procedura devine obligatorie pentru: migranții considerați risc de securitate; persoanele din țări cu rată de acceptare a cererilor de azil în UE sub 20%. Eurodac : extinderea bazei de date și biometrie de la 6 ani Sistemul Eurodac (baza de date europeană cu amprente digitale) este extins pentru a deveni o platformă de gestionare a migrației. În sistem urmează să fie introduse și imagini faciale, iar vârsta minimă pentru înregistrarea biometrică scade de la 14 la 6 ani. „Solidaritatea” cu cost: relocare sau 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat Pactul introduce un cadru obligatoriu de solidaritate pentru statele aflate sub presiune migratorie ridicată – în prezent Spania, Italia, Grecia și Cipru. Celelalte state membre trebuie să contribuie prin: preluarea (relocarea) unor migranți; sprijin operațional și tehnic; sau o contribuție financiară de 20.000 de euro (aprox. 100.000 lei) pentru fiecare migrant refuzat în cadrul cotelor. Materialul notează că există state care ar prefera să plătească decât să primească migranți, iar Ungaria și Slovacia au refuzat inclusiv plata contribuțiilor. Clauză de criză pentru valuri masive de migrație Pactul include și un „ Regulament de Criză ”, o clauză de urgență pentru situații în care un val masiv de migrație riscă să copleșească o țară, scenariu ce trebuie recunoscut și aprobat de Bruxelles. În aceste cazuri, statul afectat poate amâna înregistrarea noilor cereri de azil și poate prelungi detenția la frontiere peste termenul de 12 săptămâni, în timp ce celelalte state ar fi mai puternic constrânse de mecanismul de cote. [...]
António Costa condiționează acordul pe bugetul UE de noi „resurse proprii” , avertizând că fără noi surse de venit nu se poate închide negocierea pentru următorul cadru financiar multianual, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și finanțare: statele membre trebuie să accepte taxe și mecanisme noi de colectare la nivel european pentru a susține un buget estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani. Mesajul a fost transmis într-o scrisoare oficială adresată celor 27 de lideri ai UE, înaintea reuniunii de la Bruxelles din 18-19 iunie, unde vor continua discuțiile despre buget. Costa cere ca negocierile să se concentreze pe „elementele cheie” care ar permite un acord până la finalul anului, inclusiv progrese privind noile „resurse proprii” (surse de venit ale UE, distincte de contribuțiile naționale). „Ar trebui să ne concentrăm discuția asupra elementelor cheie pentru a facilita un acord până la sfârșitul anului. Aceasta include realizarea de progrese în ceea ce privește noile resurse proprii, care vor fi decisive pentru a ne potrivi ambițiile cu mijloacele necesare.” Ce taxe și surse de venit sunt pe masă Noile surse de venit sunt unul dintre cele mai sensibile puncte ale negocierilor. Planul Comisiei Europene, citat în articol, ar urmări colectarea a aproximativ 58 de miliarde de euro anual prin: modificarea unor venituri vamale și taxe ecologice; introducerea unor taxe noi, inclusiv pe tutun, deșeuri electronice și corporații. În paralel, liderii europeni au cerut Comisiei să analizeze și propuneri noi venite din Parlamentul European. Printre acestea se află o taxă digitală aplicată jocurilor de noroc online și activelor cripto, care, potrivit estimărilor Comisiei Europene, ar putea aduce aproximativ 13 miliarde de euro anual la bugetul UE. Falii între state și presiunea calendarului politic Statele membre rămân împărțite. Franța a transmis că nu este dispusă să accepte viitorul buget european fără introducerea unor noi taxe importante, în timp ce țări precum Suedia și Germania, asociate grupului statelor „frugale”, se opun extinderii acestor surse de finanțare. Pe fundal, Costa încearcă să accelereze negocierile, inclusiv din cauza riscului ca subiectul contribuțiilor la bugetul UE să devină temă de campanie: în 2027, mai multe state membre, între care Franța, Spania și Polonia, au programate alegeri naționale. Un alt element de incertitudine: Irlanda, care preia președinția rotativă a Consiliului UE la 1 iulie, nu și-a asumat finalizarea negocierilor în mandatul său de șase luni. Prim-ministrul irlandez Micháel Martin a spus că va urmări „asigurarea unei baze solide” pentru activitatea viitoare a Uniunii prin negocierea bugetului pe termen lung. Ce urmează la summitul din 18-19 iunie Pe lângă buget, liderii UE vor discuta la reuniunea din 18-19 iunie despre presiunile economice venite din China, extinderea Uniunii, migrație, situația din Orientul Mijlociu și măsuri împotriva traficului de droguri. La summit este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , care va prezenta liderilor europeni situația din Ucraina. [...]
Franța coboară așteptările de la summitul G7 pentru a evita o ruptură cu SUA , într-un moment în care războaiele din Iran și Ucraina riscă să împingă agenda economică în plan secund, potrivit Reuters . Summitul are loc între 15 și 17 iunie, la Evian-les-Bains (pe malul Lacului Geneva), și îi reunește pe liderii Franței, Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Italiei, Japoniei și Statelor Unite, alături de Uniunea Europeană. Diplomați citați de Reuters spun că accentul va fi pe „managementul crizelor”, iar decizii majore sunt puțin probabile. De ce contează: riscul ca G7 să livreze puțin pe economie În mod tradițional, G7 a funcționat ca un forum de coordonare pe teme economice și geopolitice, însă coeziunea s-a erodat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025. Franța, ca gazdă, ar fi setat „ștacheta” jos, sugerând că ar fi un succes dacă Trump rămâne până la finalul reuniunii, după ce în 2025 a plecat mai devreme. În acest context, Reuters notează că nu sunt așteptate „decizii de tip breakthrough” nici pe dosarele economice aflate pe masă, precum: răspunsul la dezechilibrele macroeconomice globale; securitatea economică; asigurarea accesului la minerale critice din afara Chinei. Iranul poate dicta tonul: Strâmtoarea Hormuz și presiunea pe energie Evoluțiile din Orientul Mijlociu pot influența direct dinamica summitului. Un armistițiu fragil între SUA și Iran este „sub presiune”, iar obținerea chiar și a unui acord interimar care să amâne subiecte mai dificile, precum programul nuclear iranian, este descrisă ca fiind anevoioasă. Reuters relatează că Trump vrea redeschiderea Strâmtorii Hormuz , punct-cheie pentru transporturile globale de petrol și gaze, în timp ce Teheranul cere încetarea blocadei asupra porturilor iraniene, deblocarea activelor înghețate și oprirea atacului Israelului asupra Hezbollah în Liban. Diplomați spun că starea de spirit a lui Trump ar putea depinde de posibilitatea unui acord înainte de summit. Franța a invitat la reuniune Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, precum și Egiptul, pe fondul rolului său în eforturile de mediere. Ucraina: europenii caută o „resetare” cu SUA La summit este invitat și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski . Negocierile pentru încheierea războiului declanșat de Rusia sunt blocate, iar Zelenski vrea un nou impuls și insistă ca Europa să joace un rol mai mare. În același timp, el se teme că războiul din Iran a distras atenția SUA. Diplomați europeni văd reuniunea ca pe o ocazie de a-l convinge pe Trump că propunerile americane pentru un acord ar fi fost prea favorabile Moscovei. Ei vor, totodată, să transmită că sunt dispuși să se angajeze în dialog cu Rusia, în timp ce înăspresc sancțiunile și cresc sprijinul militar pentru Ucraina, susținând că Rusia, nu Kievul, blochează progresul. Mineralele critice și China: declarații mai înguste, nu un comunicat amplu Oficialii francezi au renunțat la ideea unui comunicat final amplu și ar urma să mizeze pe declarații comune mai înguste, inclusiv pe minerale critice, migrație și trafic de droguri. În zona mineralelor critice, o analistă Mizuho Bank citată de Reuters spune că Japonia și marile sale companii au construit de peste un deceniu stocuri și au arătat că pot trece peste șocuri de aprovizionare, sugerând că G7 ar putea discuta inițiative precum prețuri minime, partajarea stocurilor sau proiecte comune de dezvoltare — însă diferențele dintre membri rămân mari. Separat, Franța încearcă să împingă pe agendă tema dezechilibrelor macroeconomice globale, pe care o descrie drept responsabilitate comună: China „supraproduce”, SUA „supraconsumă”, iar Europa „subinvestește”. Pentru această discuție au fost invitate și Brazilia, India, Kenya și Coreea de Sud, iar Emmanuel Macron a cerut Chinei să-și stimuleze consumul intern. [...]
Statele Unite își mută atenția pe minereurile critice din Kazahstan , într-o mișcare care poate repoziționa fluxurile de investiții și lanțurile de aprovizionare cu materii prime strategice, pe fondul competiției globale pentru resurse. O delegație americană aflată la Astana a numit exploatarea acestor minereuri o „prioritate absolută” a politicii SUA, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. Subsecretarul american pentru comerț David L. Fogel a spus, la Congresul Internațional de Minerit și Metalurgie 2026 din capitala Kazahstanului, că Washingtonul caută „surse fiabile” de aprovizionare cu astfel de minerale, iar Kazahstanul este „un punct cheie” datorită resurselor sale abundente. Oficialul a legat explicit tema de interesele comerciale și de securitate ale SUA. În același context, Fogel a amintit că investițiile americane în Kazahstan au depășit 100 de miliarde de dolari de la obținerea independenței țării, în urmă cu 35 de ani, și a insistat că SUA sunt „aici pe termen lung”. El a precizat că este însoțit de reprezentanți ai peste 20 de companii americane și ai mai multor agenții guvernamentale. Ce ar putea debloca proiectele: cartografiere, topografie și standarde Pentru aprofundarea cooperării în exploatarea resurselor, oficialul american a indicat nevoia de a aborda „probleme precum cartografierea și topografia” și de a adopta standarde internaționale „consistente” — elemente care, în practică, pot accelera trecerea de la potențial geologic la proiecte bancabile și exploatări industriale. De partea kazahă, premierul Olzhas Bektenov a declarat că este deja în desfășurare o cartografiere geologică detaliată la nivel național, pe o suprafață de peste două milioane de kilometri pătrați. Angajamentul financiar al Kazahstanului Bektenov a mai spus că statul kazah va investi aproximativ 470 de milioane de dolari (aprox. 2,2 miliarde lei) în explorare geologică în următorii trei ani, o sumă comparabilă cu cheltuielile publice totale pentru explorare geologică din ultimele două decenii. Pentru companii, mesajul combinat — „prioritate absolută” pentru SUA și bani publici pentru explorare din partea Kazahstanului — sugerează o fereastră de oportunitate pentru proiecte noi în minerit și metalurgie, însă materialul citat nu oferă detalii despre acorduri concrete, calendare de investiții sau minereuri specifice vizate. [...]
Ucraina avertizează civilii că sudul ocupat devine țintă militară , pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii logistice ruse, potrivit Mediafax . Mesajul vizează locuitorii din zonele ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson , cărora li se recomandă să ia în calcul evacuarea „cât mai curând”. Avertismentul a fost transmis joi de șeful administrației militare din Zaporojie, Ivan Fedorov , care susține că forțele ruse au tratat mult timp orașele ocupate din cele două regiuni drept zone sigure, folosite pentru aprovizionarea trupelor și coordonarea operațiunilor. „Inamicul a considerat prea mult timp Melitopol, Berdiansk, Enerhodar și Henicesk drept spatele său profund. Pentru prea mult timp a folosit părțile ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson ca centru logistic pentru aprovizionarea trupelor sale.” De ce crește riscul pentru civili Fedorov afirmă că „situația se schimbă” deoarece armata ucraineană și-a intensificat operațiunile împotriva forțelor ruse, vizând în mod repetat obiective cu rol militar și logistic. „Trupele ucrainene lovesc sistematic infrastructura militară a ocupanților, posturile de comandă, depozitele și rutele de aprovizionare.” În acest context, oficialul a cerut populației să nu amâne plecarea, argumentând că utilizarea teritoriilor ocupate pentru nevoi militare mărește riscurile pentru civili. Context: sudul ocupat și rolul logistic O parte importantă a regiunii Zaporojie, inclusiv orașele Melitopol și Enerhodar, se află sub controlul Rusiei din primele luni ale invaziei declanșate în 2022. În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra depozitelor, centrelor de comandă și infrastructurii logistice folosite de armata rusă în teritoriile ocupate din sudul țării, pe fondul încercării de a reduce capacitatea de aprovizionare și coordonare a forțelor ruse. [...]
