Știri
Știri din categoria Externe
Coreea de Sud și UE vor să își securizeze lanțurile de aprovizionare printr-o alianță economică strategică, cu accent pe minerale critice și tehnologii avansate, într-un context de instabilitate globală și reconfigurare a fluxurilor comerciale, potrivit Agerpres.
Inițiativa a fost lansată la Seul, în cadrul primului „dialog strategic de nouă generație” Coreea de Sud–UE, la care au participat ministrul sud-coreean al industriei, Yeo Han-koo, și comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic. Ministerul Industriei din Coreea de Sud a transmis că discuțiile vizează ridicarea cooperării bilaterale la un „Parteneriat Strategic de Nouă Generație”.
Conform părții sud-coreene, viitorul parteneriat ar urma să fie un cadru de cooperare economică, iar detaliile vor fi ajustate ulterior. Domeniile menționate includ:
Ministerul Industriei a indicat drept factori de presiune competiția în creștere dintre SUA și China, restructurarea lanțurilor de aprovizionare și extinderea protecționismului.
În zona mineralelor critice, cele două părți au discutat cooperarea în condițiile în care ambele au limitări de producție și au convenit să își extindă contactele pentru a răspunde perturbărilor din lanțurile globale de aprovizionare. În paralel, consolidarea cooperării pe semiconductori și baterii indică o orientare către sectoare unde riscul de întrerupere a livrărilor are efect direct asupra producției industriale.
UE și Coreea de Sud au subliniat că volumul comercial a crescut cu peste 50% de la intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb în 2011 (primul tratat comercial al UE cu o țară asiatică), până la un record de 116 miliarde de euro (aprox. 580 miliarde lei) în schimburi de bunuri în 2025. Investițiile bilaterale cumulate au ajuns la 243,3 miliarde de euro (aprox. 1.216,5 miliarde lei).
Recomandate
China anunță măsuri de răspuns după ce UE a inclus noi companii chineze în al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei , potrivit Global Times , care citează un purtător de cuvânt al Misiunii Chinei pe lângă Uniunea Europeană . Beijingul spune că a transmis din nou „reprezentări solemne” către UE și că va acționa pentru a proteja „drepturile și interesele legitime” ale companiilor vizate. Reacția vine după ce Uniunea Europeană a adăugat „companii chineze suplimentare” în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni legate de Rusia, măsură pe care partea chineză o descrie ca fiind luată „în pofida opoziției ferme” exprimate anterior de China. Miza: tensiuni suplimentare în relația economică China–UE Din perspectiva Beijingului, includerea firmelor și a cetățenilor chinezi pe liste de sancțiuni are un efect direct asupra relațiilor economice și a climatului de afaceri China–UE, iar China cere UE „să corecteze imediat” ceea ce numește o „greșeală” și să elimine „impactul grav” al deciziei. Misiunea Chinei la UE afirmă că partea chineză a luat „măsuri corespunzătoare” pentru a-și apăra interesele, fără a detalia public natura acestor măsuri. Poziția Chinei privind Ucraina și acuzațiile UE În declarația citată, China susține că are o poziție „obiectivă și justă” față de criza din Ucraina, că rămâne angajată în promovarea negocierilor de pace și că a avut un „rol constructiv” în avansarea unei soluții politice. Totodată, Beijingul respinge explicit ceea ce numește „transfer de vină” din partea UE și se opune „vilificării, denigrării și defăimării” Chinei în legătură cu războiul din Ucraina, precum și sancționării „nejustificate” a companiilor și cetățenilor chinezi. [...]
Iranul nu s-a retras din negocieri cu SUA, dar le-a suspendat , în timp ce Washingtonul și Teheranul au transmis răspunsuri la o propunere de reluare a discuțiilor venită din partea Qatarului și Pakistanului, potrivit The Jerusalem Post . Informația sugerează o fereastră de reluare a dialogului, pe fondul unei pauze în loviturile americane din ultimele două nopți, după aproape două săptămâni de operațiuni militare susținute. Potrivit publicației, posturile saudite Al Arabiya și Al Hadath au relatat că ambele părți au înaintat răspunsuri la propunerea mediatorilor. Ulterior, o sursă citată de aceleași canale a spus că Iranul „nu s-a retras” din negocieri, însă le-a „suspendat”, deși ar fi pregătit să continue dialogul „în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere SUA–Iran”. În același context, sursa a mai afirmat că Iranul le-a transmis oficialilor pakistanezi că respinge crearea unui „nou coridor” în Strâmtoarea Hormuz — un punct cheie pentru tranzitul maritim de petrol și gaze — fără ca articolul să detalieze ce ar presupune concret această inițiativă. Pauză în loviturile SUA și semnale de la Casa Albă Materialul notează că evoluțiile vin după a doua noapte consecutivă fără lovituri americane asupra Iranului, după o perioadă de aproape două săptămâni de operațiuni. În paralel, Axios a relatat că, timp de 13 zile, președintele SUA Donald Trump ar fi aprobat zilnic planuri de lovituri prezentate de oficiali militari, atacurile fiind executate de regulă la câteva ore după aprobare. Axios mai susține că Trump a primit vineri un nou plan de lovituri, dar a ales să nu îl autorizeze și ar fi cerut armatei să nu lanseze atacuri noi, potrivit a două surse familiarizate cu decizia. Ce urmează Trump a declarat ulterior, la Casa Albă, că o strategie „mai inteligentă” ar fi obținerea unui acord cu Iranul, deși a spus că opțiunea de a continua sau escalada atacurile rămâne pe masă. „Vorbim cu [iranienii] chiar acum. Cred că devin din ce în ce mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem gata de acțiune, dar vorbim cu ei.” Din informațiile disponibile în articol nu reiese un calendar al reluării negocierilor și nici conținutul răspunsurilor transmise de cele două părți, însă combinația dintre medierea Qatar–Pakistan și pauza operațională a SUA indică o posibilă reactivare a canalelor diplomatice pe termen scurt. [...]
Ucraina își recalibrează țintele pentru lovituri la distanță în Rusia, cu accent pe costuri economice și pe lanțul de producție militară , potrivit Meduza . Președintele Volodimir Zelenski a spus că, după o ședință cu militarii, a fost actualizată lista „țintelor prioritare” pentru atacuri în adâncul teritoriului rus. În declarația citată de publicație, Zelenski afirmă că noile priorități au fost stabilite „în conformitate cu influența reală asupra Rusiei și asupra capacității ei de a continua și de a prelungi acest război”. Obiectivul ar fi ca „presiunea la distanță” să împingă Rusia spre diplomație prin îngreunarea producției de componente pentru armament, pierderi în sectorul petrolier și „alte pierderi economice”. Context: „operațiunea de influență” și noua structură din armată Meduza amintește că, la final de iunie, Zelenski a anunțat că a aprobat pentru Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) o „operațiune de influență” de 40 de zile, cu scopul de a obține încetarea războiului, fără a oferi detalii (mențiune anterioară: Meduza ). Potrivit aceleiași surse, după acel anunț au urmat intensificări ale loviturilor asupra rafinăriilor de petrol, inclusiv la distanțe considerabile de graniță, precum și atacuri asupra depozitelor Wildberries. Pe 10 iulie, Zelenski a mai spus că a creat în cadrul forțelor armate ucrainene un „comandament al influenței la distanță asupra Rusiei” (referință: Meduza ). De ce contează: presiune economică și operațională asupra Rusiei Mesajul lui Zelenski indică o direcție operațională: selectarea țintelor ar urmări să afecteze direct capacitatea industrială și economică a Rusiei de a susține războiul, nu doar obiective militare punctuale. În lipsa unor detalii despre lista actualizată, nu este posibil de evaluat ce infrastructură sau ce companii ar putea fi vizate în continuare, însă accentul pus pe „componente pentru arme” și pe „pierderi petroliere” sugerează menținerea presiunii asupra sectoarelor cu rol major în finanțarea și aprovizionarea efortului de război. [...]
Lovirea de către Ucraina a unui vas iranian cu „componente pentru drone și rachete” ridică miza pe ruta Caspică a livrărilor militare către Iran , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile ambasadorului Ucrainei în Israel, Yevgen Korniychuk, într-un interviu pentru N12. Incidentul a avut loc sâmbătă, în Marea Caspică . Korniychuk a spus că nava lovită transporta componente pentru drone și rachete „în drum spre Iran”. Teheranul a susținut, în schimb, că vasul avea la bord bunuri civile și a acuzat Ucraina că încearcă să extindă războiul Rusia–Ucraina. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat atacul într-o postare pe X (fostul Twitter), afirmând că Ucraina a efectuat „lovituri cu rază lungă în Marea Caspică”, inclusiv asupra unor nave folosite pentru transporturi de „marfă militară” care implică Iranul. De ce contează: Ucraina tratează transporturile către Iran ca ținte militare Ambasadorul a indicat că nu este prima dată când Ucraina lovește astfel de ținte și că se așteaptă ca asemenea acțiuni să se repete, pe motiv că Kievul consideră aceste transporturi drept ținte militare legitime. În aceeași intervenție, Korniychuk a afirmat că Israelul și Ucraina „luptă împotriva aceluiași inamic”, descriind situația ca părți diferite ale „aceluiași ax al răului”. Context: declarațiile lui Trump despre Rusia și livrările către Iran Materialul notează și o declarație recentă a președintelui american Donald Trump , publicată vineri pe Truth Social, potrivit căreia Vladimir Putin l-ar fi asigurat că Rusia nu vinde arme Iranului. Trump a adăugat că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, „ar fi foarte rău pentru ei” și „cu siguranță nu în interesul lor”. Informațiile despre încărcătura navei se bazează pe declarațiile ambasadorului ucrainean; articolul nu indică o confirmare independentă a conținutului transportului. [...]
Teheranul a convocat principalul diplomat ucrainean și cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU , după un atac ucrainean asupra unei nave comerciale iraniene, potrivit Al Jazeera . Iranul avertizează că incidentul ar putea escalada războiul. Autoritățile iraniene au condamnat atacul și au anunțat că au chemat la Teheran cel mai înalt diplomat al Ucrainei, într-un gest care ridică miza diplomatică a episodului. În același timp, Iranul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze. Teheranul susține că un marinar a fost ucis în incident. Materialul este prezentat ca un reportaj din Teheran realizat de corespondentul Al Jazeera Tohid Asadi. De ce contează Prin solicitarea unei reacții a Consiliului de Securitate și prin avertismentul privind escaladarea, Iranul încearcă să internaționalizeze incidentul și să crească presiunea politică asupra Kievului. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese dacă există o reacție oficială a Ucrainei sau detalii suplimentare despre circumstanțele atacului. [...]
Evenimentul Christopher Street Day din Berlin a fost anulat după ce un vehicul a intrat în mulțime , iar poliția a deschis o anchetă și îl caută pe suspect, potrivit The Jerusalem Post . Poliția din Berlin a transmis că mai mulți oameni au fost loviți și răniți, iar la fața locului au intervenit echipaje de ordine publică și salvare. Serviciile de urgență au acordat îngrijiri victimelor chiar în zona incidentului. Deocamdată, autoritățile nu au comunicat numărul exact al răniților și nici gravitatea leziunilor. În paralel, poliția a anunțat că desfășoară o operațiune de căutare a suspectului. Ulterior, publicația germană Bild a relatat că o persoană ar fi murit, citând poliția. Informația nu este prezentată în material ca fiind confirmată oficial printr-un comunicat separat, iar cazul este în desfășurare. Înainte de incident, sute de mii de persoane se adunaseră pașnic în capitala Germaniei pentru Christopher Street Day, unul dintre cele mai mari evenimente Pride din Europa. [...]
