Știri
Știri din categoria Externe
Liderul suprem iranian Ali Khamenei ar fi fost ucis într-o lovitură israeliană sâmbătă, în cadrul unei operațiuni militare comune de amploare a SUA și Israelului, potrivit Axios, care citează declarațiile ambasadorului Israelului la Washington către oficiali americani.
Publicația notează că un oficial israelian a confirmat că Khamenei este mort, pe baza evaluărilor serviciilor de informații israeliene. Khamenei avea 86 de ani și a condus Iranul timp de 35 de ani, fiind unul dintre cei mai longevivi lideri autoritari din lume.
Moartea sa ar deschide imediat o criză de succesiune, fără un succesor evident. Conform constituției Iranului, un consiliu de clerici ar trebui să aleagă un nou lider suprem, însă loviturile Israelului ar fi vizat și comandanți de rang înalt ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și lideri politici, ceea ce ar lăsa lanțul de comandă al regimului într-o stare de dezorganizare. Oficialii israelieni spun că evaluează că ministrul iranian al apărării și comandantul IRGC s-ar număra, de asemenea, printre cei uciși în lovituri țintite sâmbătă.
Rămâne incert dacă IRGC ar încerca să preia controlul sau dacă atacurile ar crea o fereastră pentru o mobilizare populară, așa cum au cerut, potrivit Axios, premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump. Oficialii israelieni au mai afirmat că Israelul i-a vizat și pe fiii lui Khamenei, însă evaluările de informații ar indica faptul că aceștia au supraviețuit; Mojtaba Khamenei fusese frecvent menționat ca posibil succesor.
Într-un mesaj video nocturn, Trump le-a cerut iranienilor să rămână în case în timpul campaniei de bombardamente, dar să „preia guvernul” după încheierea acesteia, relatează Axios. Totodată, Reza Pahlavi, fostul prinț moștenitor aflat în exil și una dintre figurile opoziției, a îndemnat populația să iasă în stradă și a cerut forțelor de securitate să se alăture „națiunii” pentru a asigura o tranziție stabilă și sigură, avertizând că, în caz contrar, „se vor scufunda odată cu nava lui Khamenei și regimul său în destrămare”.
Axios precizează că informațiile sunt în curs de actualizare, fiind vorba despre o știre în desfășurare.
Recomandate
SUA au reluat avertismentele timpurii către Ucraina privind rachetele rusești , un flux de informații pe care președintele Volodimir Zelenski spune că îl consideră esențial pentru protecția civililor și care fusese suspendat temporar, potrivit Mediafax . Zelenski a afirmat că Ucraina primește din nou notificări prealabile despre rachete balistice care se apropie, după ce atacuri recente ar fi avut loc fără avertizare, „lăsând civilii vulnerabili”. Declarațiile au fost făcute marți, după o întâlnire în Norvegia cu trimisul american Steve Witkoff , iar informația este atribuită de Mediafax publicației The Guardian. „Acum funcționează. Este minunat”, a spus Zelenski, adăugând că mișcarea SUA ar salva vieți. Context: tensiuni SUA–Ucraina și discuții despre negocieri În același context diplomatic, Witkoff urmează să se întâlnească miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, după discuții descrise drept „constructive” de un oficial american citat de Reuters. Potrivit aceleiași surse, emisarul american ar urmări „crearea unei căi” către negocieri trilaterale directe și negocieri multilaterale mai ample. Mediafax notează că discuțiile de la Oslo au avut loc pe fondul unei crize în relațiile dintre SUA și Ucraina, în care Donald Trump l-a criticat public pe Zelenski și a sugerat că acesta ar fi un obstacol în calea unui acord de pace. Impact operațional: de la protecția civililor la capacitatea de luptă Zelenski a legat reluarea avertismentelor de reducerea riscului pentru populație, explicând că notificările permit oamenilor să știe când se apropie rachete balistice. Separat, el a spus că a discutat și despre restricțiile impuse săptămâna trecută de secretarul de stat Marco Rubio asupra Starshield , versiunea de nivel militar a serviciului de internet prin satelit al lui Elon Musk. Potrivit declarațiilor sale, încetinirea activității ar fi afectat capacitatea Ucrainei de a lansa atacuri cu drone de rază medie asupra pozițiilor rusești de pe front. Zelenski a respins ideea că Ucraina „pierde războiul”, dar a admis pierderi umane cauzate de atacurile rusești și de trecerea timpului, conform relatării Mediafax. [...]
Atacul cu rachete asupra Kievului pune sub semnul întrebării fereastra diplomatică deschisă după ce Rusia a transmis că este „pregătită, în principiu” să reia negocierile de pace, potrivit Antena 3 . Loviturile au avut loc la câteva ore după semnalele publice de relansare a discuțiilor, în contextul unei ofensive diplomatice conduse de emisari ai președintelui american Donald Trump. În noaptea de miercuri spre joi, mai multe case au fost lovite în capitala Ucrainei, iar 15 persoane, inclusiv doi copii, au fost rănite, a anunțat primarul Kievului, Vitali Kliciko , citat de BBC. Negocieri reluate „în principiu”, dar atacurile continuă Atacul a venit pe fondul demersurilor lui Steve Witkoff și Jared Kushner, descriși ca emisari ai lui Trump. Witkoff s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, la o zi după o întrevedere cu liderul de la Kiev. Negocierile trilaterale fuseseră suspendate în februarie, iar de atunci Rusia și-a intensificat atacurile, în condițiile în care Ucraina ar fi rămas fără interceptoarele furnizate de Occident pentru apărarea antirachetă, potrivit materialului. Trump a declarat miercuri că lumea ar fi „cel mai aproape de până acum” de încheierea războiului, deși, notează sursa, nu a reușit până acum să pună capăt conflictului, în pofida afirmațiilor repetate că ar putea face acest lucru. Ce se știe despre posibila rundă următoare și pozițiile părților Nu este clar ce propuneri concrete i-a prezentat Witkoff lui Putin. Volodimir Zelenski a spus că discuțiile au vizat garanții de securitate „solide” pentru Ucraina și propuneri privind un armistițiu energetic, în timp ce consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a afirmat că ideile nu au fost foarte „utile”. Ușakov a sugerat că o nouă rundă de negocieri ar putea avea loc în jurul datei de 10 noiembrie, la Abu Dhabi, și a spus că discuțiile ar trebui să se concentreze pe „construirea unui sistem de securitate pentru Rusia și Ucraina după încheierea conflictului”. Tot el a susținut că trupele ruse avansează pe întreaga linie a frontului și au „inițiativa strategică”, afirmații contestate de Ucraina și aliații europeni, care invocă un impas. Zelenski a declarat că ar accepta un acord care să înghețe războiul pe actuala linie a frontului, cu discuții ulterioare despre garanții de securitate. Tensiuni SUA–Ucraina și mize economice: sancțiuni și carburanți Materialul notează și o deteriorare a relației dintre Kiev și Washington. Trump a spus că Ucraina ar trebui să aibă un nou președinte și că „altcineva” ar trebui să negocieze în numele țării. Tot el a pus pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești creșterea prețurilor la carburanți, în contextul războiului condus de SUA împotriva Iranului. În același timp, Trump a fost criticat de parlamentari democrați și de unii republicani după ce a ridicat sancțiunile impuse Rusiei, permițându-i să elibereze „tone de motorină” pe piața americană și globală, deși semnase cu câteva săptămâni înainte o lege care autoriza noi sancțiuni și tarife americane împotriva statelor care importă petrol și gaze rusești. Zelenski și aliații europeni au criticat decizia. Separat, Kievul a acuzat Washingtonul că ar fi reținut informații de intelligence esențiale pentru avertizarea privind lansările de rachete balistice rusești; secretarul de stat Marco Rubio a respins acuzațiile ca fiind „scandaloase”, iar Zelenski a spus ulterior că schimbul de informații „funcționează acum”. Armata ucraineană s-a plâns și de restricții de viteză impuse rețelei Starlink , care ar fi limitat folosirea dronelor; oficialii americani au negat, iar un grup bipartizan de senatori a cerut o anchetă. Un gest înaintea discuțiilor: eliberarea unui cetățean american Înaintea discuțiilor Putin–Witkoff, Rusia l-a eliberat pe Stephen Hubbard, un cetățean american de 74 de ani, condamnat la aproape șapte ani de închisoare pentru că ar fi luptat de partea Ucrainei. Trump a spus că „nu a fost nevoie de niciun «schimb»”, iar Witkoff l-a caracterizat pe Putin drept „un om cu suflet umanitar” pentru că a acceptat eliberarea. Vicepreședintele american JD Vance a declarat, întrebat despre această caracterizare, că îl interesează mai puțin formularea și mai mult faptul că „aduce un ostatic american acasă, la familia lui”. În ansamblu, succesiunea rapidă dintre semnalele de reluare a negocierilor și atacul cu rachete asupra Kievului indică o negociere în care presiunea militară rămâne instrument central, iar calendarul diplomatic – inclusiv o posibilă întâlnire în jurul datei de 10 noiembrie – rămâne incert. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre Marine Le Pen adaugă un nou strat de tensiune politică într-un moment în care Franța intră într-o perioadă de volatilitate înaintea prezidențialelor din 2027 , pe fondul protestelor violente din țară, potrivit Mediafax . Președintele american a spus marți, în Biroul Oval, că lidera extremei drepte franceze este „vocea conservatoare” a Franței, dar a evitat să precizeze dacă o va susține explicit în cursa prezidențială din 2027. Declarațiile sunt relatate de AFP, citată de Mediafax. Mesajul lui Trump: „tratată foarte nedrept” și „justiția ca armă politică” Întrebat de un jurnalist AFP dacă o va susține pe Le Pen, Trump a afirmat că nu o cunoaște și nu a întâlnit-o, însă a adăugat că, în opinia sa, aceasta a fost tratată „foarte nedrept”. Totodată, el a spus că i se pare că justiția a fost folosită ca „armă politică” împotriva ei. Trump a legat evaluarea sa de contextul recent din Franța, afirmând că, după revoltele din țară, Le Pen este „cu siguranță vocea conservatoare”. Contextul juridic al lui Le Pen și miza din 2027 Marine Le Pen, în vârstă de 58 de ani, a fost condamnată de o instanță franceză în martie 2025 pentru fapte de corupție. Inițial, i s-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani, însă o instanță de apel i-a deschis anul acesta calea pentru a candida la alegerile prezidențiale din 2027, când se încheie mandatul lui Emmanuel Macron . Protestele din Franța, folosite în campania americană Potrivit materialului, Trump a invocat în repetate rânduri violențele din Franța pentru a critica imigrația și stânga politică din SUA, în perspectiva alegerilor pentru Congres programate în noiembrie. În același registru, Trump a descris situația din Franța drept o „adevărată revoluție” care „continuă” și, la un miting electoral în Kansas, a susținut că țara este „cucerită, jefuită și incendiată de migranți, jihadiști și comuniști”. De ce contează Intervenția lui Trump amplifică polarizarea în jurul subiectelor imigrației și ordinii publice, într-un moment în care Franța se apropie de un ciclu electoral cu miză mare. În același timp, declarațiile indică faptul că evoluțiile interne din Franța sunt deja folosite ca argument politic în campania din SUA, ceea ce poate crește presiunea publică și mediatică asupra actorilor politici francezi înainte de 2027. [...]
Administrația Trump încearcă să deblocheze negocierile printr-o nouă propunere de pace, mizând pe concesii recente către Moscova , iar emisarul Casei Albe Steve Witkoff urmează să i-o prezinte direct lui Vladimir Putin, potrivit Axios . Witkoff va merge miercuri la Sankt Petersburg pentru o întâlnire cu președintele Rusiei, unde va prezenta o versiune „actualizată” a propunerii de încheiere a războiului din Ucraina, a declarat un oficial american. La discuție va participa online și Jared Kushner, ginerele și consilierul președintelui Donald Trump. De ce contează: pachetul de concesii și pariul pe „mai multă flexibilitate” din partea Rusiei Miza Casei Albe este ca Putin să fie mai dispus la compromis după ce Trump a acceptat ridicarea sancțiunilor privind vânzările de motorină rusească și a făcut și alți pași primiți favorabil la Moscova, notează publicația. În acest context, noua propunere este prezentată ca un instrument de a crea un traseu către negocieri directe și extinse. Ce s-a discutat la Oslo și ce urmează Witkoff ajunge în Rusia după o zi de discuții la Oslo, în Norvegia, cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, precum și cu liderii Norvegiei și Finlandei și reprezentanți din Franța, Marea Britanie, Germania, Polonia, Uniunea Europeană și NATO. Potrivit oficialului american citat, întâlnirile de la Oslo au vizat conturarea unei propuneri comune pentru un „acord-cadru” de încetare a războiului, iar Ucraina a venit cu „idei și propuneri noi”, discutate în detaliu. Aceeași sursă susține că s-au înregistrat „progrese semnificative” și există „aliniere puternică la nivel de lucru” privind pașii următori. Zelenski a declarat marți că următorul pas ar trebui să fie o întâlnire trilaterală între el, Putin și Trump, format pe care Rusia l-a respins până acum. Presiunea pe Kiev: oprirea loviturilor asupra rafinăriilor rusești În paralel, Kushner ar fi insistat din nou asupra cererii lui Trump ca Ucraina să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești de petrol, potrivit unei surse cu cunoștință directă despre discuții. Zelenski a spus după întâlnire că este pregătit să înceteze aceste atacuri dacă Moscova face pași reciproci. Trump a afirmat marți că el crede că „Rusia ar vrea să o termine”, dar și-a exprimat îndoiala că Zelenski vrea să încheie războiul, avertizând că, în lipsa unui acord, situația „se va înrăutăți” pentru Ucraina. Publicația israeliană The Jerusalem Post a relatat, la rândul ei, despre planul întâlnirii și participarea lui Kushner, citând informațiile publicate de Axios. [...]
Volodîmîr Zelenski a transmis că Ucraina nu acceptă negocieri despre viitorul ei fără Kiev , pe fondul discuțiilor vehiculate despre un posibil format Trump–Putin–Xi, potrivit Kyiv Post . Mesajul are o miză de reglementare și securitate: legitimitatea oricărui acord privind suveranitatea și arhitectura de securitate post-război este condiționată, în viziunea Kievului, de participarea directă a Ucrainei. Zelenski a vorbit marți, 20 octombrie, la o conferință de presă comună la Oslo , alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, răspunzând relatărilor că Donald Trump și Vladimir Putin ar lua în calcul un summit trilateral cu Xi Jinping, care ar putea include discuții despre încheierea războiului. Întrebat dacă o astfel de întâlnire ar fi acceptabilă sau legitimă, Zelenski a făcut distincția între o discuție între marile puteri și negocierile despre viitorul Ucrainei. „Dacă subiectul este despre Ucraina, viitorul nostru, poate fi acceptabil doar când suntem la masa negocierilor.” Context: semnalele de la Trump și reacția Kievului Declarațiile vin după ce Trump a spus că ar fi dispus să se întâlnească cu Putin și Xi în China luna viitoare, posibil fără Zelenski, sugerând totodată că Ucraina ar trebui să aibă „pe altcineva” care să negocieze în numele ei. Conform aceluiași material, Trump a indicat că un eventual summit ar avea ca temă principală dezarmarea nucleară, dar ar putea aborda și războiul din Ucraina. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, respinsese deja perspectiva ca cei trei lideri să discute viitorul Ucrainei fără Kiev, avertizând că o astfel de întâlnire l-ar încuraja pe Putin să continue războiul, nu să-l oprească. Ce se discută în paralel: garanții de securitate, sancțiuni și reconstrucție La Oslo, Zelenski s-a întâlnit și cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, care urma să meargă miercuri, 21 octombrie, la Sankt Petersburg pentru discuții cu oficiali ruși. Potrivit relatării oficiale a guvernului norvegian (link în materialul sursă), Witkoff ar urma să prezinte propuneri dezvoltate de reprezentanți ucraineni, americani și europeni, ca posibilă pregătire pentru negocieri „la nivel de lideri”. Temele acoperite la Oslo au inclus: garanții de securitate pentru Ucraina; chestiuni teritoriale; sancțiuni; reconstrucția postbelică; viitoarea ordine de securitate europeană. Støre a reafirmat poziția Norvegiei că Ucraina nu poate fi exclusă din deciziile despre propriul viitor. „Nu va exista nimic despre Ucraina fără Ucraina.” Zelenski a spus că discuțiile au avansat și pe zona garanțiilor de securitate post-război, inclusiv aranjamente „modelate” după prevederi de apărare colectivă similare NATO, menționând că mai multe propuneri au fost incluse într-un document de negociere pe care Witkoff îl va împărtăși părții ruse. Cooperare SUA–Ucraina: avertizare timpurie, Starlink și Patriot Zelenski a indicat și o îmbunătățire a comunicării cu oficiali americani, invocând o convorbire telefonică cu secretarul de stat Marco Rubio și „semnale pozitive” din partea SUA. Totodată, el a confirmat reluarea cooperării de informații privind lansările de rachete balistice rusești, după întreruperi recente care au alimentat îngrijorări la Kiev. Pe agenda discuțiilor cu Rubio au mai fost, potrivit declarațiilor lui Zelenski, două subiecte operaționale sensibile pentru apărarea Ucrainei: comunicațiile prin satelit Starlink și sistemele de apărare antiaeriană Patriot. În acest cadru, Zelenski a avertizat că etapa următoare a negocierilor va fi „crucială”, iar Kievul așteaptă reacții după discuțiile emisarului american la Sankt Petersburg. [...]
Discuțiile Zelenski–emisarii lui Trump indică un posibil cadru de negociere, dar sub presiune politică americană , un semnal relevant pentru stabilitatea regională și pentru riscurile economice din proximitatea UE, potrivit Agerpres , care citează AFP. Întâlnirea de marți dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarii președintelui SUA, Donald Trump , ar fi dus la „progrese reciproce”, conform ambelor părți. În același timp, Trump își menține presiunea asupra lui Zelenski pentru a forța un acord cu Moscova, notează AFP. De ce contează: presiunea pentru un acord poate schimba rapid așteptările pieței Mesajul dublu – „progrese” în discuții, dar și presiune publică pentru accelerarea unui acord – sugerează că Washingtonul încearcă să împingă procesul într-o direcție mai rapidă, chiar dacă tensiunile persistă. Pentru mediul de afaceri european, inclusiv pentru România, orice schimbare de ritm în negocieri poate influența percepția de risc în regiune, cu efecte în lanț asupra costurilor de finanțare, investițiilor și logisticii. Ce informații lipsesc Materialul integral este disponibil doar abonaților Agerpres , astfel că nu sunt accesibile detalii despre conținutul concret al „progreselor” invocate, calendarul următorilor pași sau eventuale condiții discutate cu partea ucraineană ori cu Rusia. [...]
