Știri
Știri din categoria Externe
Liderul suprem iranian Ali Khamenei ar fi fost ucis într-o lovitură israeliană sâmbătă, în cadrul unei operațiuni militare comune de amploare a SUA și Israelului, potrivit Axios, care citează declarațiile ambasadorului Israelului la Washington către oficiali americani.
Publicația notează că un oficial israelian a confirmat că Khamenei este mort, pe baza evaluărilor serviciilor de informații israeliene. Khamenei avea 86 de ani și a condus Iranul timp de 35 de ani, fiind unul dintre cei mai longevivi lideri autoritari din lume.
Moartea sa ar deschide imediat o criză de succesiune, fără un succesor evident. Conform constituției Iranului, un consiliu de clerici ar trebui să aleagă un nou lider suprem, însă loviturile Israelului ar fi vizat și comandanți de rang înalt ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și lideri politici, ceea ce ar lăsa lanțul de comandă al regimului într-o stare de dezorganizare. Oficialii israelieni spun că evaluează că ministrul iranian al apărării și comandantul IRGC s-ar număra, de asemenea, printre cei uciși în lovituri țintite sâmbătă.
Rămâne incert dacă IRGC ar încerca să preia controlul sau dacă atacurile ar crea o fereastră pentru o mobilizare populară, așa cum au cerut, potrivit Axios, premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump. Oficialii israelieni au mai afirmat că Israelul i-a vizat și pe fiii lui Khamenei, însă evaluările de informații ar indica faptul că aceștia au supraviețuit; Mojtaba Khamenei fusese frecvent menționat ca posibil succesor.
Într-un mesaj video nocturn, Trump le-a cerut iranienilor să rămână în case în timpul campaniei de bombardamente, dar să „preia guvernul” după încheierea acesteia, relatează Axios. Totodată, Reza Pahlavi, fostul prinț moștenitor aflat în exil și una dintre figurile opoziției, a îndemnat populația să iasă în stradă și a cerut forțelor de securitate să se alăture „națiunii” pentru a asigura o tranziție stabilă și sigură, avertizând că, în caz contrar, „se vor scufunda odată cu nava lui Khamenei și regimul său în destrămare”.
Axios precizează că informațiile sunt în curs de actualizare, fiind vorba despre o știre în desfășurare.
Recomandate
Donald Trump a declarat că administrația sa consideră „corecte” relatările privind moartea ayatollahului Ali Khamenei , potrivit unui interviu acordat pentru NBC News , în contextul loviturilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului. Declarația a fost făcută sâmbătă seară, 28 februarie 2026, după ce în spațiul public au apărut informații neconfirmate despre decesul liderului suprem iranian. Într-o convorbire telefonică cu NBC News, Trump a spus că a discutat cu „mulți oameni” și că administrația „simte că este o informație corectă”, fără a prezenta însă dovezi sau o confirmare oficială din partea serviciilor de informații. NBC precizează că nu a obținut date independente care să confirme situația sau locația lui Khamenei. Declarația președintelui american vine la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că există „multe semne” că liderul iranian „nu mai există”, fără a face o declarație explicită privind decesul acestuia. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat anterior pentru NBC News că, „din câte știe”, ayatollahul în vârstă de 86 de ani este în viață. Trump a susținut că „o mare parte a conducerii” iraniene ar fi fost eliminată în urma operațiunilor militare comune, denumite „Operation Epic Fury”, lansate la ora 01:15 ET (08:15 ora României), potrivit Comandamentului Central al SUA. Țintele au inclus facilități de comandă și control ale Gardienilor Revoluției, sisteme de apărare antiaeriană, situri de lansare a rachetelor și drone, precum și aerodromuri militare. Președintele american, care a monitorizat operațiunea din reședința sa din Florida, a calificat intervenția drept „un succes”, afirmând că pagubele provocate ar necesita ani pentru a fi reparate. În Congres, majoritatea republicană a susținut loviturile, însă democrații și câțiva republicani au criticat faptul că acțiunea nu a fost autorizată prin vot legislativ, anunțând intenția de a forța un vot privind limitarea prerogativelor de război. În lipsa unei confirmări independente privind soarta lui Khamenei, declarațiile contradictorii ale părților implicate adaugă un nou element de incertitudine într-un conflict deja extins la nivel regional. [...]
Statele Unite confirmă oficial că au atacat Iranul alături de Israe l, iar operațiunea este în desfășurare sâmbătă dimineață, potrivit unei actualizări publicate de The New York Times . După informațiile inițiale privind exploziile din Teheran și anunțul Israelului despre un „atac preventiv”, oficiali americani și israelieni au confirmat în mod explicit că loviturile sunt coordonate și implică direct forțe ale SUA. Un oficial american a declarat că atacurile militare ale Statelor Unite asupra Iranului sunt în desfășurare, iar alți reprezentanți citați sub protecția anonimatului au precizat că sunt executate zeci de lovituri cu avioane de atac de la baze din Orientul Mijlociu și de pe cel puțin un portavion. Sursele americane susțin că ofensiva actuală este mai amplă decât bombardamentele din iunie 2025, când SUA au vizat trei instalații nucleare iraniene în timpul conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran. De partea israeliană, ministrul Apărării, Israel Katz , a anunțat oficial declanșarea operațiunii și instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării . Guvernul de la Ierusalim a suspendat zborurile civile, a închis școli și locuri de muncă neesențiale și a activat sistemele de alertă antiaeriană, anticipând represalii din partea Teheranului. Confirmările vin la scurt timp după eșecul unei runde de negocieri americano-iraniene desfășurate în Elveția, privind limitarea programului nuclear al Iranului. Președintele Donald Trump declarase vineri că nu este mulțumit de evoluția discuțiilor și că, deși preferă o soluție diplomatică, „uneori trebuie” folosită forța. Potrivit publicației americane, decizia de a lovi Iranul a fost luată după ce administrația de la Washington a concluzionat că șansele unui acord rapid sunt reduse. În Teheran, explozii puternice au fost raportate în zone centrale, inclusiv în cartiere unde se află instituții-cheie ale statului iranian. Până în acest moment, autoritățile de la Teheran nu au oferit un bilanț oficial și nici detalii clare despre țintele lovite. Prin aceste declarații oficiale, conflictul intră într-o nouă fază, marcată nu doar de implicarea directă a Israelului, ci și de participarea confirmată a Statelor Unite, ceea ce ridică semnificativ riscul unei escaladări regionale rapide. [...]
Acordul nuclear cu Iranul era „la un pas” înaintea loviturilor SUA-Israel , a declarat ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi , susținând că Teheranul acceptase concesii majore chiar în dimineața atacurilor de sâmbătă, 28 februarie 2026. Potrivit Middle East Eye , oficialul, care a mediat în ultimele luni dialogul dintre Washington și Teheran, s-a declarat „dezamăgit” că negocierile „active și serioase” au fost subminate de intervenția militară. Ce ar fi acceptat Iranul Într-un interviu acordat înaintea bombardamentelor, Albusaidi a precizat că Iranul a fost de acord cu: zero acumulare și zero stocare de material nuclear cu potențial militar; verificare completă din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică; diluarea stocurilor existente și transformarea lor ireversibilă în combustibil nuclear. Detaliile au fost relatate de India Today , care notează că implementarea acordului ar fi putut începe în aproximativ 90 de zile, iar parametrii politici erau deja agreați. Potrivit mediatorului, cadrul depășea chiar prevederile acordului din 2015. Reacții internaționale Conform Al Jazeera , reacțiile au fost rapide și divergente: Uniunea Europeană, prin Kaja Kallas, a descris situația drept „periculoasă” și a cerut reținere maximă; Norvegia a invocat necesitatea unei amenințări iminente pentru justificarea unui atac preventiv; Rusia a calificat operațiunea drept „agresiune armată neprovocată” împotriva unui stat suveran; Franța și Pakistanul au cerut reluarea urgentă a diplomației. Între timp, Iranul a lansat atacuri de represalii asupra unor baze americane din regiune, sporind riscul unei escaladări. Contextul pune sub semnul întrebării viitorul negocierilor mediate de Oman și stabilitatea regională, într-un moment în care, potrivit lui Albusaidi, exista „o oportunitate istorică” pentru o soluție diplomatică. [...]
Israelul a lansat un atac „preventiv” asupra Iranului, iar explozii au zguduit Teheranul sâmbătă dimineață, pe fondul unor tensiuni regionale în creștere, potrivit BBC , CNN și presa israeliană . Trei explozii au fost auzite în centrul capitalei iraniene, iar ulterior agenția iraniană Tasnim a relatat despre alte două deflagrații în zona Seyyed Khandan din nordul orașului. Martori citați de Associated Press au confirmat zgomote puternice în mai multe cartiere. În paralel, în Israel au fost activate sirenele de avertizare pe întreg teritoriul, semn că autoritățile anticipează un posibil răspuns cu rachete sau drone din partea Iranului. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a anunțat instituirea stării de urgență și a precizat că operațiunea are ca scop „eliminarea amenințărilor la adresa Statului Israel”, susținând că existau informații privind atacuri iminente împotriva teritoriului și populației civile israeliene. La acest moment nu există date care să indice o implicare directă a Statelor Unite în loviturile anunțate de Israel. Contextul este unul extrem de tensionat. În ultimele zile, mai multe state occidentale și-au redus personalul diplomatic din Teheran, iar unele companii aeriene au suspendat zborurile către Iran. Portavionul american USS Gerald Ford a ajuns vineri în apropierea coastelor Israelului, informează Haaretz . Președintele american Donald Trump a declarat recent că nu este mulțumit de evoluția negocierilor cu Teheranul privind programul nuclear, dar a subliniat că nu a decis dacă va recurge la forță militară. Situația are și implicații pentru România. Ministerul Afacerilor Externe a aprobat repatrierea voluntară a personalului neesențial din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv, al Consulatului General de la Haifa și al Oficiului de Reprezentare de la Ramallah, anunțând că monitorizează evoluțiile și este pregătit să acorde protecție consulară cetățenilor români. Deznodământul rămâne incert. Atacul israelian marchează o escaladare directă între cele două state, într-un moment în care negocierile privind programul nuclear iranian nu au produs un acord, iar regiunea se află deja într-un echilibru fragil. [...]
Donald Trump afirmă că o intervenție militară împotriva Iranului rămâne o opțiune , deși spune că nu a luat o decizie finală, potrivit unei relatări publicate de The Guardian . Declarațiile vin după încheierea fără rezultat clar a noii runde de negocieri privind programul nuclear iranian. Președintele american a acuzat Teheranul că nu negociază „cu bună credință” și a reiterat că Iranul nu poate deține arme nucleare. Întrebat dacă eventuale lovituri ar putea duce la schimbarea regimului, Trump a răspuns că „nimeni nu știe”, dar a lăsat deschisă posibilitatea folosirii forței. În paralel, Statele Unite au autorizat plecarea personalului neesențial și a familiilor acestora din Israel , iar Departamentul de Stat le-a recomandat cetățenilor americani să ia în calcul părăsirea țării cât timp există zboruri comerciale disponibile. SUA au mobilizat două grupuri navale cu portavioane în regiune, pregătite pentru o eventuală operațiune. Pe de altă parte, ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi , mediator în negocieri, a declarat că un acord este „la îndemână”. Potrivit acestuia, Iranul ar fi dispus să nu producă material nuclear destinat unei bombe, să reducă nivelul de îmbogățire a uraniului și să permită acces deplin inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Diferențele rămân însă semnificative. Iranul refuză să exporte stocul de aproximativ 400 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit și insistă asupra dreptului de a continua îmbogățirea pe teritoriul său. Agenția ONU a transmis că nu cunoaște locația exactă a acestui stoc și a cerut acces imediat la instalații. Secretarul de stat Marco Rubio urmează să viziteze Israelul la începutul săptămânii viitoare, în timp ce vicepreședintele JD Vance a declarat că SUA ar putea recurge la lovituri limitate fără a intra într-un conflict de durată . Următoarea rundă tehnică de negocieri este programată la Viena, la sediul agenției nucleare a ONU. [...]
Statele Unite autorizează plecarea unor angajați ai ambasadei din Israel din motive de siguranță , potrivit Reuters , pe fondul temerilor tot mai mari privind un posibil conflict militar cu Iranul. Ambasada SUA la Ierusalim a anunțat vineri, 27 februarie 2026, că personalul guvernamental neesențial și membrii familiilor acestora pot părăsi țara în cadrul unei „plecări autorizate”, o măsură care le permite să decidă individual dacă rămân sau nu. Reprezentanții diplomatici nu au detaliat riscurile concrete care au dus la această decizie. Măsura este însă mai puțin severă decât „plecarea ordonată” aplicată în această săptămână pentru o parte a personalului ambasadei SUA din Beirut, în contextul tensiunilor regionale. Potrivit relatărilor din presa americană, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, le-ar fi transmis angajaților, într-un mesaj intern, că cei care doresc să plece „ar trebui să o facă astăzi”, îndemnând la prudență fără a crea panică. Ambasada nu a comentat public informația. Decizia vine în timp ce Washingtonul își consolidează prezența militară în Orientul Mijlociu și continuă negocierile cu Teheranul privind programul nuclear iranian. Cea mai recentă rundă de discuții s-a încheiat joi fără un progres vizibil. Iranul a avertizat că ar putea lovi baze americane din regiune în cazul unui atac, iar o eventuală escaladare ar putea implica și Israelul, care în iunie a desfășurat o campanie de bombardamente de 12 zile împotriva Iranului, la care ulterior s-au alăturat și Statele Unite. În paralel, mai multe state au început să retragă membri ai familiilor diplomaților sau personal neesențial din anumite puncte din Orientul Mijlociu și au emis avertismente de călătorie pentru Iran. Contextul indică o deteriorare accentuată a climatului de securitate regional. [...]
