Știri
Știri din categoria Externe
Agenția Internațională pentru Energie Atomică confirmă avarii la instalația nucleară Natanz din Iran, dar precizează că nu sunt așteptate consecințe radiologice, potrivit unui anunț publicat pe platforma X și citat de Associated Press. Evaluarea vine în contextul campaniei militare lansate de Statele Unite și Israel împotriva unor obiective din Iran.
Conform comunicatului Agenției, imaginile satelitare recente indică „unele daune” la clădirile de acces ale uzinei subterane de îmbogățire a combustibilului de la Natanz. Instituția subliniază însă că nu a fost detectat un impact suplimentar asupra halelor subterane propriu-zise și că nu se anticipează eliberări radioactive.
Ambasadorul Iranului la AIEA, Reza Najafi, a declarat luni că instalația de la Natanz a fost lovită duminică de forțe americane și israeliene, afirmație relatată de Associated Press. Declarațiile au fost făcute la Viena, în marja unei reuniuni de urgență a Consiliului Guvernatorilor.
Potrivit unei analize publicate de Critical Threats, atacul asupra Natanz marchează prima lovitură confirmată asupra unui sit nuclear iranian de la începutul actualei campanii militare, lansate pe 28 februarie 2026. Imagini satelitare analizate de experți independenți ar indica două puncte de impact la intrările în complexul subteran.
Natanz, situată la aproximativ 220 de kilometri sud de Teheran, a fost principalul centru de îmbogățire a uraniului al Iranului. Instalația fusese deja grav afectată în iunie 2025, în timpul unui conflict de 12 zile între Israel și Iran, când facilități de la suprafață și unele structuri subterane au fost lovite.
Noile informații sugerează că atacurile recente au vizat infrastructura periferică, nu sălile de îmbogățire propriu-zise. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, avertizase anterior că, în condiții de conflict, riscul unei contaminări nu poate fi exclus, însă evaluarea actuală indică absența unor efecte radiologice.
Lovitura asupra Natanz se înscrie într-o escaladare militară amplă, după eșecul negocierilor nucleare dintre Washington și Teheran, încheiate fără rezultat la finalul lunii februarie.
Recomandate
Israelul a lovit pentru prima dată Beirutul după armistițiul din noiembrie 2024 , pe fondul extinderii conflictului declanșat de operațiunea comună americano-israeliană împotriva Iranului, iar regiunea se confruntă cu o escaladare cu efecte economice globale. Loviturile asupra Iranului au început pe 28 februarie, în cadrul operațiunilor „Epic Fury” și „ Roaring Lion ”, vizând infrastructura militară iraniană, inclusiv instalații ale Gardienilor Revoluției și sisteme de apărare aeriană. Potrivit relatărilor publicate de CBS News , atacurile au dus la moartea liderului suprem Ali Khamenei, iar trei militari americani au fost uciși ulterior în atacuri de represalii iraniene asupra unei baze din Kuweit. Iranul a răspuns cu rachete balistice și drone îndreptate spre baze americane din Golf și spre Israel. În paralel, Israelul a extins operațiunile aeriene în Liban, lovind ținte în Beirut pentru prima dată de la încetarea focului din 2024, potrivit relatărilor din presa regională. Escaladarea a avut un impact imediat asupra transportului și energiei. Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel mondial, este practic blocată, iar navele comerciale au fost avertizate să evite zona. Conform Reuters , mai multe petroliere au fost avariate în apropierea Golfului, iar sute de nave au rămas ancorate în așteptare. Traficul aerian din Orientul Mijlociu este, de asemenea, grav afectat. Mii de zboruri au fost anulate, iar aeroporturi majore din regiune și-au suspendat temporar operațiunile, potrivit datelor citate de Aviation Week . Pe piețele internaționale, prețul petrolului Brent a depășit temporar 82 de dolari pe baril, iar investitorii s-au orientat către active considerate sigure. Analiștii avertizează că, în lipsa unei dezescaladări rapide, conflictul ar putea genera un șoc energetic major și o volatilitate prelungită pe piețele financiare. Extinderea loviturilor către Liban și implicarea mai multor state din regiune conturează riscul unui conflict regional de durată, în condițiile în care ambele părți anunță intensificarea operațiunilor. [...]
SUA și Israel au lansat atacuri simultane asupra Teheranului și Beirutului , în a patra zi de conflict deschis cu Iranul, iar criza se extinde rapid în întregul Orient Mijlociu, potrivit relatării în timp real publicate de HotNews.ro . Operațiunea americană „Epic Fury”, confirmată de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), vizează distrugerea capacităților balistice și nucleare ale Teheranului. Armata israeliană a anunțat, la rândul său, lovituri „simultane” în capitala iraniană și în Beirut, unde sunt vizate poziții ale Hezbollah. Potrivit CENTCOM, au fost distruse instalații de comandă ale Gărzii Revoluționare , sisteme de apărare antiaeriană și baze de lansare pentru rachete și drone. Numărul soldaților americani uciși a ajuns la șase, după recuperarea a doi militari dați dispăruți. În paralel, Pentagonul avertizează că operațiunile vor continua. Escaladare regională Conflictul depășește granițele Iranului și Israelului: Drone au lovit cartierul diplomatic din Riad, unde se află ambasada SUA. Iranul susține că a atacat o bază americană din Bahrain. Hezbollah afirmă că a lansat rachete și drone asupra unor baze israeliene. Armata libaneză evacuează poziții de la frontiera cu Israelul. Teheranul a anunțat oficial închiderea strâmtorii Ormuz , rută strategică pentru exporturile mondiale de petrol, deși SUA susțin că traficul nu este complet blocat. Impact economic imediat Efectele se resimt deja pe piețe: Domeniu Situație actuală Gaze naturale Creșteri accelerate pe piața europeană Transport maritim Zeci de nave blocate în zona Ormuz Aviație Zboruri suspendate sau reluate parțial în Golf Tehnologie Două centre de date Amazon din Emirate, avariate Qatar Airways menține suspendarea zborurilor, în timp ce Emirates și Etihad reiau gradual cursele. În Europa, prețul gazelor continuă să crească, cu efecte potențiale în lanț asupra energiei electrice și alimentelor. Situația din Iran La Teheran au fost raportate explozii puternice, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat avarii la instalația nucleară de la Natanz, fără consecințe radiologice. Presa iraniană anunță că este în curs procedura de desemnare a unui succesor pentru ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacurile recente, informație care amplifică incertitudinea politică internă. Președintele american Donald Trump a declarat că „valul cel mare” al operațiunii încă urmează, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu susține că ofensiva nu va deveni un „război fără sfârșit”, ci o acțiune „rapidă și decisivă”. Totuși, schimbul continuu de atacuri și amenințările reciproce indică o confruntare cu potențial de extindere majoră. [...]
Benjamin Netanyahu afirmă că ofensiva împotriva Iranului nu va deveni un „război fără sfârșit” , declarând că operațiunea ar putea dura „ceva timp, dar nu ani”, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP. Într-un interviu acordat postului american Fox News, premierul israelian a susținut că acțiunea militară desfășurată împreună cu Statele Unite va fi „rapidă și decisivă”, respingând scenariul unui conflict prelungit. „Nu veți avea un război fără sfârșit”, a insistat Netanyahu. Liderul israelian a explicat că obiectivul este „crearea condițiilor necesare pentru ca poporul iranian să își poată lua destinul în propriile mâini și să își formeze un guvern ales democratic”. El a justificat atacurile prin faptul că programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului ar fi fost aproape de a deveni „intangibile”, adică imposibil de neutralizat ulterior. Netanyahu a amintit că, după războiul de 12 zile și bombardamentele israeliano-americane din iunie 2025, Iranul ar fi început construirea unor noi situri și buncăre subterane menite să protejeze infrastructura strategică. În opinia sa, dacă nu s-ar fi intervenit acum, „în viitor nu s-ar mai fi putut lua nicio măsură”. Declarațiile vin în contextul intensificării loviturilor aeriene și al tensiunilor regionale crescute, în timp ce comunitatea internațională urmărește dacă operațiunea militară se va limita la obiective punctuale sau va escalada într-un conflict de durată. [...]
Asasinarea ayatollahului Ali Khamenei a fost precedată de o operațiune de spionaj întinsă pe ani de zile , care a inclus piratarea camerelor de trafic din Teheran, sabotarea comunicațiilor și utilizarea unei surse umane din interior, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Financial Times. Liderul suprem iranian, în vârstă de 86 de ani, a fost ucis sâmbătă dimineață într-un atac aerian israelian asupra complexului său din apropierea străzii Pasteur, la Teheran. O supraveghere construită în timp Conform surselor citate, aproape toate camerele rutiere din capitala Iranului ar fi fost compromise, imaginile fiind criptate și transmise către servere din Israel. Pe baza acestor date, serviciile israeliene au construit un „model de viață” al gărzilor și oficialilor iranieni: rutele zilnice și orele de serviciu; persoanele protejate; obiceiuri logistice și puncte vulnerabile. În paralel, ar fi fost întrerupte componente ale mai multor turnuri de telefonie mobilă din zonă, împiedicând eventuale avertizări către echipa de protecție a lui Khamenei. Confirmare din două surse Potrivit informațiilor prezentate, doctrina militară israeliană impune confirmarea independentă a țintei de către doi ofițeri superiori. În acest caz, datele tehnice obținute prin interceptări și supraveghere au fost completate de o sursă umană furnizată de CIA, care ar fi confirmat desfășurarea întâlnirii la ora stabilită. Abia după această verificare, avioanele israeliene ar fi lansat până la 30 de muniții de precizie. Decizie politică și calcul strategic Oficiali citați de Financial Times susțin că eliminarea lui Khamenei a fost o decizie politică, nu doar una tehnologică. Momentul a fost considerat oportun, întrucât liderul iranian nu se afla în buncărele sale, considerate inaccesibile armamentului utilizat. Atacul vine pe fondul tensiunilor accentuate dintre Iran, Israel și Statele Unite, dar și al negocierilor nucleare care urmau să continue în această săptămână. Succesul operațiunii este pus în legătură cu două momente-cheie: prioritizarea Iranului ca țintă strategică de către Mossad încă din 2001 și schimbarea de paradigmă după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, când Israelul ar fi renunțat la rezervele privind eliminarea liderilor de stat inamici. Operațiunea marchează un punct de cotitură major în conflictul din Orientul Mijlociu, cu implicații politice și militare care rămân dificil de anticipat. [...]
China cere statelor din Golf să se opună „ingerințelor externe” și să își consolideze unitatea , după extinderea conflictului declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Apelul a fost transmis luni de ministrul chinez de externe Wang Yi, în convorbiri telefonice cu omologii din Oman și Iran. În discuția cu ministrul de externe din Oman, Wang Yi a îndemnat statele din regiunea Golfului Persic să își consolideze relațiile de bună vecinătate și să „păstreze propriul viitor în propriile mâini”. Mesajul survine în contextul în care atacurile lansate de SUA și Israel, soldate inclusiv cu moartea ayatollahului Ali Khamenei, au generat represalii iraniene asupra Israelului și asupra unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane. În convorbirea cu ministrul iranian de externe Abbas Araqchi , șeful diplomației chineze și-a exprimat sprijinul pentru „drepturile și interesele legitime” ale Iranului, afirmând că Teheranul poate menține stabilitatea internă și poate ține cont de preocupările vecinilor. Totodată, într-un dialog cu omologul francez, Wang a cerut cooperare pentru reducerea tensiunilor și reluarea negocierilor. Beijingul a condamnat anterior atacurile SUA și Israelului, calificându-le drept „inacceptabile”, și a cerut încetarea imediată a focului. Ministerul chinez de Externe a anunțat că un cetățean chinez a murit la Teheran, iar peste 3.000 de persoane au fost evacuate din Iran. China a precizat că nu a fost informată în prealabil despre acțiunea militară a Statelor Unite și a respins informațiile potrivit cărora ar fi fost aproape de un acord pentru vânzarea către Iran a unor rachete antinavă supersonice. Potrivit Beijingului, țara este o „mare putere responsabilă” care își respectă obligațiile internaționale. Poziționarea Chinei indică o tentativă de a se prezenta drept actor diplomatic favorabil dezescaladării, în timp ce conflictul din regiune riscă să afecteze echilibrul strategic și fluxurile energetice din Golf. [...]
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) va organiza luni o reuniune extraordinară la solicitarea Rusiei , în urma loviturilor militare ale SUA și Israelului asupra Iranului, informează Agerpres . Această întâlnire are loc pe fondul tensiunilor crescânde legate de programul nuclear al Iranului. Misiunea permanentă a Rusiei, aliată a Teheranului, a cerut convocarea unei sesiuni speciale a Consiliului Guvernatorilor AIEA pentru a discuta despre loviturile militare asupra teritoriului iranian. Solicitarea a fost confirmată de Mihail Ulianov, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organizațiile internaționale la Viena. Anterior, sâmbătă, reprezentanța iraniană la ONU a adresat o cerere similară directorului AIEA, Raphael Grossi. Într-o postare pe rețelele sociale, aceasta a subliniat necesitatea examinării „acuzațiilor nefondate și actelor reprobabile” împotriva programului nuclear pașnic al Iranului. Reuniunea extraordinară a Consiliului Guvernatorilor, care include 35 de țări, va preceda o altă sesiune deja programată. AIEA, agenția ONU responsabilă cu promovarea utilizării pașnice a energiei nucleare, a făcut apel la reținere pentru a preveni riscurile de securitate nucleară în Orientul Mijlociu. În contextul acestor evenimente, Iranul a confirmat moartea ghidului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în urma bombardamentelor. Ca răspuns, Iranul a anunțat noi lovituri asupra Israelului și bazelor americane din Golf. Teheranul, acuzat de SUA și Israel că urmărește obținerea armei atomice, își apără dreptul la tehnologie nucleară civilă și refuză AIEA accesul complet la instalațiile sale nucleare. Relațiile cu AIEA s-au deteriorat după un conflict scurt cu Israelul, dar inspecțiile au fost reluate, deși nu la toate siturile nucleare cheie. „Acuzațiile nefondate, amenințările infame și actele reprobabile ale agresorilor la adresa programului nuclear pașnic iranian vor trebui să fie examinate imediat de Consiliu”, a declarat reprezentanța iraniană la ONU. [...]
