Știri
Știri din categoria Externe
Acordul comercial UE–Mercosur va fi aplicat provizoriu de la 1 mai, potrivit Știrile ProTV, care citează anunțul Comisiei Europene și o relatare AFP. Executivul european spune că aplicarea provizorie permite eliminarea rapidă a unor taxe vamale, înainte de finalizarea tuturor etapelor juridice.
„Aplicarea provizorie va permite anularea imediată a anumitor taxe vamale”, anunță Bruxellesul.
Decizia vine în contextul în care Parlamentul European a sesizat justiția în ianuarie pentru a verifica legalitatea tratatului de liber-schimb. Până la o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) – așteptată, potrivit articolului, peste un an și jumătate – Comisia Europeană a ales varianta aplicării provizorii.
Acordul vizează intensificarea schimburilor comerciale între Uniunea Europeană și state din Mercosur, în special Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Concret, tratatul ar urma să deschidă mai mult piața sud-americană pentru exporturi europene și, în același timp, să faciliteze intrarea unor produse agricole sud-americane în Europa.
Produsele menționate în articol ca fiind vizate de creșterea fluxurilor comerciale includ:
Susținătorii acordului consideră că acesta ar putea sprijini relansarea economiei europene, afectată de concurența Chinei și de taxele vamale ale Statelor Unite, notează articolul. Criticii avertizează însă că acordul ar putea pune presiune pe agricultura europeană, prin importuri mai ieftine și prin riscul ca unele produse să nu respecte pe deplin normele UE, în lipsa unor controale suficiente.
Aplicarea provizorie ar urma să se facă doar cu țările din Mercosur care au încheiat procedura de ratificare și au notificat UE până la finalul lunii martie. Comisia Europeană a indicat că Argentina, Brazilia și Uruguay au făcut deja acest pas, iar Peru a ratificat recent acordul și, probabil, urmează să trimită notificarea, potrivit textului citat de Știrile ProTV.
Recomandate
Ucraina a autorizat primul export oficial de drone de luptă către SUA , un pas care mută industria ucraineană de la producție pentru frontul propriu la livrări externe cu implicații directe pentru lanțurile de aprovizionare militare occidentale, potrivit Mediafax . Kievul a aprobat livrarea a 2.000 de sisteme de drone de atac F10 către Forțele Armate ale Statelor Unite, informație atribuită de sursă canalului Nexta. Compania ucraineană F-Drones a primit autorizație de la Serviciul de Stat pentru Controlul Exporturilor , iar anunțul a fost relatat de Interfax-Ucraina. De ce contează: trecerea de la „componente” la export de produse gata de luptă Acesta este, conform informațiilor citate, primul export oficial de drone „pregătite de luptă” și produse în Ucraina. Până acum, discuțiile au vizat mai degrabă livrări de tehnologie, piese sau componente separate, nu sisteme complete. Context: experiența de război devine resursă pentru aliați În timpul războiului cu Rusia, Ucraina a acumulat experiență în utilizarea și fabricarea dronelor, precum și în apărarea împotriva dronelor inamice. În acest context, SUA, unele state bogate din Orientul Mijlociu și Uniunea Europeană au apelat la expertiza ucraineană pentru a-și consolida capabilitățile cu sisteme de drone. În UE s-a discutat despre o „alianță a dronelor” care ar implica mai multe țări europene, iar unele state, inclusiv Germania, au semnat deja acorduri cu Ucraina în acest domeniu. Legătură cu România Materialul menționează că România a negociat cu 15 companii din Ucraina pentru producția de drone, într-un proiect finanțat cu 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) prin SAFE . [...]
Donald Trump a folosit un Boeing 777 primit cadou din Qatar ca aeronavă prezidențială , într-un zbor demonstrativ deasupra Muntelui Rushmore, în cadrul evenimentelor de Ziua Independenței SUA, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Președintele american a călătorit spre Muntele Rushmore (Dakota de Sud) la bordul „noului Air Force One”, în contextul manifestărilor dedicate celor 250 de ani de existență a Statelor Unite. Discursul său a fost rostit la aceeași locație. Aeronava, folosită a doua oară de Trump Conform Reuters, aceasta a fost a doua călătorie a lui Trump la bordul Boeingului 777, aeronava fiind descrisă drept un cadou din partea Qatarului. Avionul ar urma să servească drept aeronavă prezidențială pentru restul mandatului. Mesajul politic, integrat în festivități La poalele Muntelui Rushmore, Trump a susținut un discurs cu temă patriotică, în care a salutat „miracolul american” și a adus un omagiu președinților reprezentați pe monument: George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln și Theodore Roosevelt. În același discurs, Trump a vorbit despre o „nouă ofensivă” împotriva identității americane, pe care a pus-o pe seama „radicalilor” și „extremiștilor”, potrivit relatării citate. Ce urmează în programul de 4 iulie Călătoria cu noua aeronavă este prezentată drept prima dintr-o serie de apariții publice de Ziua Independenței. Trump ar urma să organizeze un miting pe esplanada National Mall din Washington, înaintea unui spectacol de artificii pe care îl descrie drept „cel mai mare din lume”, menționând „aproape 850.000 de rachete”, conform Reuters. [...]
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „decizii importante”, pe fondul disputei privind controlul Kostiantinivkăi , potrivit HotNews . Mesajul Moscovei mută accentul de la locul negocierilor la raportul de forțe de pe front, într-un moment în care Rusia susține că a ocupat orașul, iar Ucraina neagă. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o emisiune radio că Volodimir Zelenski „poate veni la Moscova imediat ce va fi pregătit să ia decizii importante şi responsabile”. El a respins ideea unei întâlniri la Kostiantinivka, subliniind că „Moscova este capitala Rusiei, nu Konstantinovka”, potrivit News.ro, care citează agenția rusă TASS. Disputa privind Kostiantinivka, folosită ca argument de negociere Declarațiile vin după ce Zelenski a propus o întâlnire cu Vladimir Putin la Kostiantinivka, oraș din estul Ucrainei pe care Rusia afirmă că l-a ocupat. Peskov a legat explicit tema întâlnirii de această revendicare, sugerând că o eventuală deplasare a liderului ucrainean ar trebui să aibă loc la Moscova. Vineri seară, Peskov a afirmat că Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului și că trupele ruse ar fi provocat pierderi mari ucrainenilor. Statul-major al Ucrainei a dezmințit sâmbătă informația, iar un oficial militar ucrainean a calificat-o drept „noi afirmaţii false”. Ce indică evaluările independente despre situația din oraș Kievul nu comentase inițial, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația la Kostiantinivka este dificilă, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, statul-major ucrainean a menționat lupte grele în jurul localității. O evaluare a Institute for the Study of War arată că Rusia a obținut succese tactice în ultimele săptămâni, dar descrie prezența rusă în oraș ca fiind formată din mici grupuri de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, care ar controla cea mai mare parte a localității. De ce contează: „ Centura Fortărețelor ” și costul unei străpungeri Kostiantinivka este unul dintre pilonii așa-numitei „Centuri a Fortărețelor”, o fâșie de circa 50 km care include Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka, esențială pentru menținerea unei linii de front defensabile de către o armată aflată în inferioritate numerică și materială. HotNews a detaliat anterior miza acestei linii defensive în materialul despre „Centura Fortărețelor” . În acest context, poziționarea Kremlinului privind o întâlnire la Moscova, „când Zelenski va fi pregătit să ia decizii importante”, funcționează și ca semnal politic: negocierile sunt împinse spre un cadru în care Rusia încearcă să capitalizeze orice avantaj de pe teren, în timp ce controlul efectiv asupra orașului rămâne contestat. Pentru contextul revendicării ruse privind ocuparea localității, HotNews a relatat și despre momentul în care Putin ar fi „sărbătorit” cucerirea, într-un articol separat: „Vladimir Putin a sărbătorit ocuparea oraşului Kostiantinivka” . [...]
Vladimir Putin a reluat mesajul „responsabilității nucleare” către Washington într-o felicitare transmisă președintelui american Donald Trump cu ocazia celei de-a 250-a aniversări a Zilei Independenței SUA, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. În mesajul publicat pe site-ul Kremlinului, Putin a invocat sprijinul acordat de Rusia coloniștilor americani în lupta pentru independență și a prezentat momentul semnării Declarației de Independență drept o „piatră de hotar” în istoria lumii. Mesajul-cheie: „puteri nucleare” și stabilitate globală Putin a subliniat „istoria comună” a relațiilor ruso-americane și a insistat că Rusia și SUA sunt „puteri nucleare” care au „responsabilitatea esențială” de a garanta securitatea și stabilitatea la nivel global. Totodată, liderul rus a evitat referințe la Războiul Rece și a preferat să amintească perioadele în care cele două state au fost „aliați în două războaie mondiale” și au contribuit la înfrângerea nazismului, precum și rolul lor ulterior în „construirea temeliilor ordinii mondiale moderne”. Ce semnal transmite Kremlinul despre relația cu SUA În același mesaj, Putin și-a exprimat încrederea că Moscova și Washington pot stabili „relații constructive, echitabile și reciproc avantajoase”. El i-a urat lui Trump „sănătate, bunăstare și succes” și „fericire și prosperitate” cetățenilor americani. Agerpres notează că relațiile dintre cei doi lideri „s-au răcit” după întâlnirea lor din Alaska, în urmă cu aproape un an. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra aviației și logisticii ruse, vizând un elicopter în Marea Azov și un pod feroviar în Luhansk , într-o mișcare care urmărește să reducă capacitatea operațională a Rusiei pe mai multe axe, potrivit Kyiv Post . Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că forțele de apărare au lovit, sâmbătă, 4 iulie, un elicopter rusesc deasupra Mării Azov. Tipul aparatului și situația echipajului nu au fost precizate, iar amploarea pagubelor este încă evaluată. Într-o operațiune separată, aceeași structură militară a raportat o lovitură asupra unui pod feroviar peste râul Siverski Doneț, în apropierea localității Staniția Luhanska, în estul regiunii Luhansk. Conform comunicării, podul ar fi folosit de forțele ruse pentru transportul de personal, armament, muniție și alte resurse logistice. Context: presiune susținută pe aviație și infrastructură Atacurile din weekend vin după o serie de operațiuni care au vizat active aeriene și infrastructură, inclusiv în Crimeea ocupată. Pe 3 iulie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că dronele sale au lovit pentru a doua oară într-o săptămână aerodromuri militare rusești, vizând bazele Saki și Gvardiiske. SBU a susținut că la Saki au fost lovite șapte hangare care adăposteau echipamente de aviație, iar evaluările preliminare ar indica distrugerea sau avarierea a cel puțin șapte aeronave, inclusiv modele Su-30SM, Su-30 și Su-24. La Gvardiiske, SBU a raportat lovirea a două hangare folosite pentru depozitarea dronelor Shahed și a altor echipamente de aviație, menționând că ambele baze sunt utilizate în mod regulat pentru lansarea de atacuri asupra teritoriului ucrainean. Ce se știe despre pierderile raportate Potrivit datelor militare ucrainene citate, Rusia ar fi pierdut 353 de elicoptere și 436 de aeronave cu aripă fixă de la începutul invaziei la scară largă. Publicația notează că SBU a estimat anterior valoarea fiecărei aeronave vizate la 30-50 de milioane de dolari (aprox. 138-230 milioane lei), în contextul unor lovituri asupra bazei Saki. Totodată, SBU a indicat că aceste operațiuni fac parte dintr-o campanie de 40 de zile autorizată de președintele Volodîmîr Zelenski , cu obiectivul de a diminua sistematic potențialul militar și infrastructura Rusiei. [...]
Ucraina cere Germaniei mai multe rachete interceptoare Patriot, pe fondul intensificării atacurilor balistice rusești , iar Berlinul discută cu SUA un acord pentru producția internă de muniție PAC-3, într-un demers cu potențial de a reduce blocajele de aprovizionare din apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a avut o convorbire telefonică cu cancelarul german Friedrich Merz, în care a insistat că „problema-cheie” este asigurarea de rachete pentru sistemele Patriot, necesare pentru protejarea populației de atacurile balistice rusești. Zelenski a mulțumit Germaniei pentru sprijinul militar și a descris Berlinul drept un lider global în susținerea apărării Ucrainei. „Problema-cheie acum sunt rachetele pentru Patriot, ca să ne protejăm oamenii de balistica rusă.” De ce contează: presiune pe stocuri și pe lanțul de producție Cererea pentru sisteme Patriot și rachete interceptoare a crescut la nivel global, pe fondul utilizării lor în Ucraina împotriva rachetelor balistice rusești și după campania militară recentă a SUA împotriva Iranului, care a redus stocurile existente, notează publicația. În acest context, discuțiile dintre Zelenski și Merz se suprapun cu informații potrivit cărora Germania încearcă să-și extindă capacitatea de producție pentru rachete Patriot, ceea ce ar putea avea efecte directe asupra ritmului livrărilor către Ucraina și asupra disponibilității pentru aliați. Germania, în discuții cu SUA pentru producția PAC-3 Potrivit Financial Times , citat de Kyiv Post, Berlinul discută cu Washingtonul un acord pentru a produce în Germania rachete PAC-3 (interceptori Patriot). Surse citate de publicație vorbesc despre „concepte de producție comună”, care ar putea include și alte sisteme de apărare. Discuțiile ar face parte dintr-un efort mai amplu de stabilizare a relațiilor cu administrația americană înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie. În prezent, rachetele PAC-3 sunt fabricate exclusiv în SUA și, sub licență, în Japonia. Germania produce deja variantele mai vechi PAC-2, iar unele dintre acestea sunt prevăzute pentru livrare către Ucraina începând din 2027, în baza unui acord semnat anterior. Zelenski respinge afirmațiile Rusiei despre Kostiantînivka În aceeași convorbire, cei doi lideri au discutat și situația de pe front. Zelenski a respins public afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin potrivit cărora forțele ruse ar fi capturat orașul Kostiantînivka din regiunea Donețk. „Desigur, nu este adevărat; este doar o altă minciună rusească menită să genereze un fel de știre.” Kyiv Post mai arată că armata ucraineană a negat anterior capturarea orașului, iar Grupul de forțe „Est” a confirmat sâmbătă, 4 iulie, că localitatea rămâne sub controlul Forțelor de Apărare ale Ucrainei, cu lupte active în anumite zone urbane. Un purtător de cuvânt al Statului Major, maiorul Andrii Kovaliov, a declarat că datele din sistemele operaționale militare indică menținerea controlului ucrainean și continuarea operațiunilor defensive pe liniile stabilite. [...]
