Știri
Știri din categoria Externe
Acordul comercial UE–Mercosur va fi aplicat provizoriu de la 1 mai, potrivit Știrile ProTV, care citează anunțul Comisiei Europene și o relatare AFP. Executivul european spune că aplicarea provizorie permite eliminarea rapidă a unor taxe vamale, înainte de finalizarea tuturor etapelor juridice.
„Aplicarea provizorie va permite anularea imediată a anumitor taxe vamale”, anunță Bruxellesul.
Decizia vine în contextul în care Parlamentul European a sesizat justiția în ianuarie pentru a verifica legalitatea tratatului de liber-schimb. Până la o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) – așteptată, potrivit articolului, peste un an și jumătate – Comisia Europeană a ales varianta aplicării provizorii.
Acordul vizează intensificarea schimburilor comerciale între Uniunea Europeană și state din Mercosur, în special Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Concret, tratatul ar urma să deschidă mai mult piața sud-americană pentru exporturi europene și, în același timp, să faciliteze intrarea unor produse agricole sud-americane în Europa.
Produsele menționate în articol ca fiind vizate de creșterea fluxurilor comerciale includ:
Susținătorii acordului consideră că acesta ar putea sprijini relansarea economiei europene, afectată de concurența Chinei și de taxele vamale ale Statelor Unite, notează articolul. Criticii avertizează însă că acordul ar putea pune presiune pe agricultura europeană, prin importuri mai ieftine și prin riscul ca unele produse să nu respecte pe deplin normele UE, în lipsa unor controale suficiente.
Aplicarea provizorie ar urma să se facă doar cu țările din Mercosur care au încheiat procedura de ratificare și au notificat UE până la finalul lunii martie. Comisia Europeană a indicat că Argentina, Brazilia și Uruguay au făcut deja acest pas, iar Peru a ratificat recent acordul și, probabil, urmează să trimită notificarea, potrivit textului citat de Știrile ProTV.
Recomandate
Rusia ia în calcul extinderea războiului prin nordul Ucrainei și pregătește mobilizarea a până la 100.000 de oameni , potrivit președintelui Volodîmîr Zelenski , citat de Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: Kievul își consolidează dispozitivul în nord și își ajustează planurile de apărare pentru mai multe direcții posibile de ofensivă. Zelenski a spus, într-o postare pe Telegram, că a convocat o ședință la nivel de comandament pentru a analiza datele serviciilor ucrainene de informații privind planificarea Rusiei pentru operațiuni ofensive, cu accent pe direcția Cernihiv–Kiev. În paralel, Ucraina pregătește răspunsuri pentru fiecare dintre „cele cinci” scenarii pe care Moscova le-ar avea în vedere pentru a extinde războiul prin nord. „Pregătim răspunsuri pentru fiecare opțiune posibilă a acțiunilor inamicului, dacă rușii chiar îndrăznesc să-și extindă agresiunea. Forțele noastre din [sector] vor fi întărite.” Ce înseamnă „plus 100.000” și ce limite vede Kievul Președintele ucrainean a afirmat că, în cadrul aceleiași reuniuni, a fost discutată și pregătirea de către Rusia a unor noi măsuri de mobilizare care ar viza „plus 100.000 de persoane”. Totuși, Zelenski a susținut că Ucraina evaluează că Rusia nu ar avea, în acest moment, capacitatea de a face o mobilizare „ascunsă” la această scară, sugerând că Moscova ar putea recurge la „decizii politice într-un alt format”. În acest context, el a invocat acțiuni similare celor recente legate de regiunea transnistreană din Republica Moldova, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat. Răspunsul Ucrainei: întăriri în nord și lovituri cu drone pe distanță lungă Pe lângă întărirea forțelor în sectorul vizat, Zelenski a spus că Ucraina se pregătește să extindă amploarea loviturilor pe distanță lungă asupra teritoriului rus, pe care le-a descris drept „sancțiuni pe distanță lungă”, argumentând că acestea au redus deja capacitatea Rusiei de a purta războiul. În evaluarea prezentată de liderul de la Kiev, obiectivul este ca niciunul dintre cele cinci scenarii de extindere a războiului prin nordul Ucrainei să nu poată fi pus în practică. [...]
Escaladarea retorică pe Kaliningrad ridică riscul de incidente în Baltică , într-un moment în care regiunea se confruntă deja cu episoade repetate de securitate aeriană, potrivit HotNews . Kremlinul a reacționat dur la declarațiile ministrului lituanian de externe despre capacitatea NATO de a „penetra” exclava rusă, calificându-le drept „aproape de nebunie”. Ministrul lituanian al afacerilor externe, Kęstutis Budrys , a spus că NATO trebuie să arate Moscovei că este capabilă „să penetreze” Kaliningrad, o exclavă rusă între Lituania și Polonia, pe coasta baltică. El a susținut că alianța „are capacitatea” ca, „dacă este necesar”, să distrugă apărarea antiaeriană și bazele de rachete rusești din zonă, într-un interviu publicat luni de ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung. Reacția Kremlinului: „Declarația se apropie de nebunie” Întrebat miercuri despre afirmațiile ministrului lituanian, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la televiziunea rusă de stat că remarcile arată cât de „nesăbuiți” sunt politicienii din țările baltice și că nu ar trebui luați în serios. „Declarația se apropie de nebunie.” Peskov a mai afirmat că statele baltice „sunt cu adevărat maniacal de anti-ruse” și că acest sentiment „le orbește” și „le împiedică să facă ceea ce este în interesul acestor țări”, potrivit Reuters, citată de HotNews. Context: Kaliningrad, zonă puternic militarizată, și o serie de incidente recente Kaliningrad are o populație de aproximativ 1 milion de locuitori și este descrisă ca fiind puternic militarizată, inclusiv ca bază principală a Flotei ruse de la Marea Baltică. În trecut, Moscova a acuzat Occidentul că vrea să izoleze Kaliningrad. În decembrie, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va răspunde oricăror tentative de blocadă și a invocat riscul unui „conflict pe scară largă” într-un astfel de scenariu. Pe fondul acestui schimb de replici, regiunea a fost marcată de noi alerte de securitate: miercuri, legiuitorii Lituaniei au intrat într-un adăpost subteran, iar traficul aerian de la aeroportul din Vilnius a fost suspendat temporar, după ce o dronă a încălcat spațiul aerian al țării. Separat, în Estonia, un avion militar românesc F-16 din misiunea NATO de poliție aeriană a doborât marți o dronă aparent de origine ucraineană, potrivit HotNews . [...]
Taiwanul își accelerează bugetul de apărare, pe fondul incertitudinii privind sprijinul SUA , după ce președintele Lai Ching-te a transmis că „forțele străine” nu pot decide viitorul insulei, în contextul în care Washingtonul ar putea folosi vânzările de arme ca monedă de schimb în negocierile cu China, potrivit news.ro . Într-un discurs susținut la doi ani de la preluarea mandatului, Lai a avertizat că viitorul Taiwanului nu poate fi „ținut ostatic de frică, diviziune sau interese pe termen scurt”. Mesajul vine pe fondul dependenței structurale a Taipeiului de sprijinul de securitate al SUA pentru descurajarea unui potențial atac chinez. Semnal politic după declarațiile lui Trump despre „moneda de schimb” Declarațiile președintelui taiwanez au fost făcute la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca instrument de negociere cu China. Comentariile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News și la bordul Air Force One, după o vizită de stat la Beijing, unde Xi Jinping i-ar fi cerut liderului american să nu sprijine Taiwanul. Taipei acuză Beijingul că este „cauza principală” a instabilității regionale și susține că vânzările de arme americane reprezintă un angajament legal pentru apărarea democrației insulei. 25 de miliarde de dolari pentru apărare și achiziții din SUA Lai a spus că guvernul său crește cheltuielile de apărare pentru a „preveni un război”, nu pentru a-l declanșa, adăugând că „amenințările sunt mai mari ca niciodată”. În paralel, Taiwanul continuă investițiile în modernizarea armatei și în dezvoltarea propriului sector de apărare, dar rămâne dependent de armament american de înaltă tehnologie. Parlamentul taiwanez a aprobat recent un proiect de lege privind cheltuielile de apărare în valoare de 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei), bani destinați achizițiilor de arme din SUA. Potrivit legiuitorilor, fondurile ar urma să acopere: aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41,4 miliarde lei) dintr-un pachet de arme de 11,1 miliarde de dolari (aprox. 51,1 miliarde lei) anunțat de Washington în decembrie; o a doua fază a vânzărilor de arme, încă neaprobată de SUA, estimată la aproximativ 15 miliarde de dolari (aprox. 69 miliarde lei). Ce urmează: decizia SUA și riscul unei schimbări diplomatice Trump a declarat că China și Taiwanul trebuie „să se calmeze” și că va decide asupra vânzărilor de arme „în următoarea perioadă destul de scurtă de timp”. Lai a spus că, dacă va avea ocazia să discute cu Trump — care a ridicat posibilitatea unei convorbiri telefonice — va sublinia că Taiwanul „susține statu quo-ul” și că China este cea care „subminează” pacea și stabilitatea. O eventuală conversație directă Lai–Trump ar avea însă încărcătură diplomatică majoră: SUA și-au mutat recunoașterea de la Taipei la Beijing în 1979 , iar un astfel de contact ar putea tensiona relația cu China. [...]
Un atac direct asupra centralei nucleare Barakah ar putea declanșa o criză regională cu efecte economice și logistice majore , pe fondul riscului de contaminare radioactivă și al tensiunilor din Golf, potrivit Mediafax . Avertismentul a fost transmis marți de directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, într-o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Atacul cu drone a avut loc în apropierea centralei Barakah , situată în emiratul Abu Dhabi, iar autoritățile din Emiratele Arabe Unite au confirmat izbucnirea unui incendiu în zona instalației nucleare. Grossi a spus că o lovitură directă asupra centralei ar putea provoca „consecințe radioactive grave” pentru întreaga regiune. De ce contează: riscuri operaționale care pot bloca activitatea economică Șeful AIEA a subliniat că Barakah este o centrală nucleară operațională și că găzduiește „mii de kilograme” de material nuclear, inclusiv combustibil proaspăt și uzat. În acest context, o avarie severă ar putea duce la o eliberare masivă de radioactivitate în mediu. Un punct critic menționat de Grossi este vulnerabilitatea infrastructurii de alimentare cu energie: inclusiv avarierea liniilor externe de electricitate ar putea genera riscuri majore pentru reactoare. Potrivit acestuia, deteriorarea sistemelor critice poate conduce la afectarea nucleului reactorului și la o situație de urgență nucleară. Costuri potențiale: evacuări, adăpostire și măsuri de sănătate publică În scenariul unui incident major, autoritățile ar putea fi obligate să aplice măsuri de protecție de amploare, între care: evacuări masive ale populației; adăpostirea locuitorilor; administrarea de iod stabil pentru limitarea efectelor radiațiilor. Grossi a avertizat că impactul unui astfel de incident ar putea afecta zone aflate la sute de kilometri distanță, ceea ce ridică miza de la o problemă națională la una de securitate regională și internațională. Context regional: tensiuni în Golf și presiune pe rutele energetice Incidentul are loc pe fondul escaladării tensiunilor în Orientul Mijlociu, după atacurile lansate în februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și răspunsul Teheranului, care a vizat Israelul și aliați americani din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite. În plus, Iranul a blocat temporar Strâmtoarea Ormuz , rută maritimă esențială pentru transportul global de petrol, amplificând îngrijorările de pe piețele internaționale. Deși un armistițiu mediat de Pakistan a intrat în vigoare pe 8 aprilie și a fost prelungit temporar, potrivit sursei, negocierile nu au produs un acord de pace durabil, iar tensiunile rămân ridicate. [...]
UE pregătește o plată inițială de 3,2 miliarde euro către Ucraina, condiționată de ratificare , într-un pachet mai amplu de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), ceea ce mută presiunea pe calendarul de implementare și pe capacitatea Kievului de a accesa rapid finanțarea. Informațiile sunt prezentate de Mediafax . Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a indicat că plata ar urma să aibă loc „în jurul mijlocului lunii iunie”, ca parte a împrumutului de 90 de miliarde de euro, potrivit Le Figaro. El a spus că negocierile privind asistența bugetară au fost finalizate, însă prima tranșă rămâne „sub rezerva” unor pași formali, inclusiv ratificarea acordului de către partea ucraineană. Cum este împărțit împrumutul de 90 de miliarde de euro La sfârșitul lunii aprilie, Uniunea Europeană a aprobat împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat de bugetul UE. Din total, alocările sunt împărțite astfel: 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziții militare ; 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru sprijin bugetar . Fondurile sunt destinate perioadei 2026–2027 , iar prima tranșă este menționată ca fiind programată să sosească în mai , în timp ce plata inițială de 3,2 miliarde de euro este plasată, ca reper, la mijlocul lunii iunie. De ce contează: banii depind de pași procedurali și de calendar Mesajul-cheie pentru piețe și pentru finanțele publice ale Ucrainei este că prima plată, deși anunțată ca iminentă, depinde de îndeplinirea condițiilor procedurale, în special de ratificarea acordului de către Kiev. În practică, asta poate influența ritmul în care Ucraina își poate acoperi nevoile de finanțare bugetară în 2026 și predictibilitatea fluxurilor de bani din partea UE. [...]
UE caută un emisar pentru discuții cu Rusia, ca să nu rămână la marginea negocierilor de pace : guvernele europene iau în calcul nume precum Mario Draghi sau Angela Merkel , pe fondul temerilor că un eventual acord negociat în principal de SUA ar putea lăsa Europa vulnerabilă la condiții nefavorabile, potrivit Digi24 . Miniștrii de Externe ai UE ar urma să discute săptămâna viitoare, la o reuniune în Cipru, meritele potențialilor candidați pentru rolul de reprezentant al Uniunii în eventuale negocieri cu Vladimir Putin. Dezbaterea are loc după ce Washingtonul și Kievul și-au exprimat sprijinul ca Europa să poarte discuții cu președintele Rusiei despre războiul din Ucraina, relatează Financial Times , citat de Digi24. Un element de context important este că Bruxellesul a întrerupt canalele oficiale de comunicare cu Moscova după invazia din 2022, cu excepția unor încercări sporadice de dialog. Acum, UE se teme că lipsa de progrese în negocierile conduse de SUA – pe fondul pretențiilor teritoriale ale Rusiei, respinse de Kiev – a împins Europa pe margine. Cine sunt numele discutate și de ce contează Pe lista vehiculată apar, potrivit surselor citate: Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, descris ca o persoană de încredere și respectată în UE, cu profil tehnocratic; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei, care a spus recent că Europa nu ar trebui să fie exclusă din negocieri, dar a sugerat că liderii în exercițiu ar fi luați mai în serios de Putin; Alexander Stubb, președintele Finlandei; Sauli Niinistö, predecesorul lui Stubb, despre care un înalt oficial european a spus că are o relație de lucru cu Putin, deși Rusia ar fi „foarte nemulțumită” de Finlanda după aderarea la NATO. În paralel, există și rezerve: unele guverne se tem că discuția despre un emisar comun ar putea expune disensiunile interne ale UE privind Ucraina și Rusia. Semnale din SUA, Ucraina și Rusia Administrația Donald Trump le-ar fi transmis omologilor din UE că nu se opune ca Europa să discute cu Putin în paralel cu negocierile de pace conduse de SUA, potrivit unor surse citate. De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a insistat că Europa trebuie să participe la negocieri și a cerut stabilirea unei reprezentări „concrete”. Un înalt oficial ucrainean a spus că Zelenski și-ar dori „pe cineva de talia lui Draghi” sau un „lider de stat puternic și actual” în fruntea delegației europene, iar liderul ucrainean ar urma să discute subiectul cu liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit în această săptămână. Moscova a transmis, la rândul ei, că Putin ar fi deschis la discuții cu un reprezentant european, cu condiția ca acesta să „nu fi spus tot felul de lucruri urâte” despre Rusia. Putin l-a propus pe Gerhard Schröder, însă ideea a fost respinsă atât de europeni, cât și de Kiev. Ce urmează Pe agenda reuniunii miniștrilor de Externe ai UE ar urma să intre și discuții despre condițiile unei relații post-conflict cu Rusia, limitele acceptabile pentru o soluționare a crizei din Ucraina și condițiile preliminare pentru inițierea oricăror discuții cu Kremlinul. În plus, potrivit unei surse citate, ar exista posibilitatea unor discuții oficiale între liderii UE la un summit programat în iunie. [...]
