Știri
Știri din categoria Externe
Israel, Liban și SUA au convenit retragerea trupelor israeliene din două zone din sudul Libanului, într-un acord-cadru care mută controlul acelor poziții către armata libaneză, potrivit Mediafax. Înțelegerea vine după luni de conflict, extins pe fondul războiului cu Iran, și este prezentată de părți ca bază pentru negocieri ulterioare.
Acordul prevede retragerea forțelor israeliene din două poziții și transferul acestora sub controlul armatei libaneze. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că una dintre zonele vizate este la nord de râul Litani, iar cealaltă la sud, descriind mișcarea drept părăsirea unor poziții de care armata israeliană „nu mai are nevoie”, potrivit CNN.
Secretarul de stat american Marco Rubio a caracterizat semnarea acordului drept „începutul începutului” și a avertizat că urmează o etapă dificilă de implementare și negociere.
De partea libaneză, ambasadoarea Libanului în Statele Unite, Nada Hamadeh Moawad, a numit acordul-cadru „primul pas” către restabilirea suveranității și integrității teritoriale a țării.
În același timp, acordul a fost criticat de Hezbollah. Deputatul Hassan Fadallah a declarat:
„Oricine dă mâna cu inamicul este un criminal ca și ei”.
În paralel, Netanyahu a afirmat că Israelul păstrează controlul asupra unei părți semnificative a teritoriului ocupat în sudul Libanului și că prezența militară israeliană va continua atât timp cât Hezbollah nu va fi dezarmată.
Recomandate
Hezbollah ridică miza negocierilor de încetare a focului, cerând retragerea totală a Israelului din sudul Libanului, ceea ce complică discuțiile mediate de SUA și menține riscul de escaladare în zona de frontieră , potrivit Al Jazeera . Liderul Hezbollah, Naim Qassem , a cerut ca Israelul să își retragă trupele „necondiționat” din Liban, într-un discurs televizat susținut vineri, de Ashura, în timp ce ultima rundă de negocieri dintre Liban și Israel, desfășurată la Washington, a fost prelungită cu încă o zi pentru a se încerca obținerea unui acord. Qassem a descris acordul de încetare a focului SUA–Iran (care, potrivit materialului, acoperă și Libanul) drept o „declarație oficială de înfrângere” pentru SUA și Israel și a insistat că Israelul „nu are altă opțiune” decât să se retragă „din fiecare centimetru” de teritoriu libanez. Cererea vine în condițiile în care trupele israeliene rămân poziționate „adânc” în sudul Libanului, iar oficiali israelieni susțin că vor rămâne în Liban. Atacurile au scăzut, dar nu s-au oprit Deși intensitatea loviturilor israeliene ar fi scăzut după reluarea încetării focului cu Hezbollah, atacurile continuă, notează publicația. Vineri dimineață, un raid aerian israelian a lovit localitatea Nabatieh al-Fawqa, iar două persoane au fost raportate ca fiind ucise într-un raid anterior asupra orașului Mayfadoun. Tot vineri, forțele israeliene au aruncat pliante deasupra localității Mansouri, cerând locuitorilor să plece, potrivit presei de stat libaneze — primul astfel de ordin de la cea mai recentă încetare a focului. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a spus că ordinul este un „memento” că zona se află în „zona de securitate” în care operează soldați ai IDF și că civilii nu ar trebui să fie în zonă „ca să nu fie răniți”. Oficiali libanezi au afirmat că trupele israeliene ar impune limita nordică a acestei zone trăgând asupra oricui se apropie, inclusiv civili și soldați libanezi. Negocierile de la Washington: retragere condiționată de dezarmare Negocierile directe dintre Liban și Israel au început la Washington în aprilie, iar vineri continua a patra zi a celei de-a cincea runde, după ce discuțiile au fost extinse cu încă o zi, potrivit unui corespondent Al Jazeera în Liban. În paralel, Reuters este citată cu informația că discuțiile recente s-au concentrat pe o propunere susținută de SUA prin care forțele israeliene ar urma să predea o parte din teritoriul ocupat armatei libaneze. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru Reuters că Israelul ar fi făcut un „pas concret” în această direcție, retrăgându-se dintr-o parte a unei zone-tampon din sudul Libanului, însă armata libaneză a spus pentru Al Jazeera că acest lucru nu s-a întâmplat. Din relatarea corespondentei Al Jazeera Zeina Khodr, Israelul pare să condiționeze orice retragere de „dezarmarea completă” a Hezbollah și presează armata libaneză să demonteze infrastructura Hezbollah la nord de râul Litani — zonă pe care Israelul nu a reușit să o ocupe. În același timp, Israelul ar considera că atacurile continue asupra satelor de pe linia frontului îi oferă pârghii suplimentare în relația cu guvernul libanez, potrivit unor surse de securitate citate în material. Poziții interne și presiune externă asupra arhitecturii de securitate Fosta diplomată libaneză Tracy Chamoun a declarat pentru Al Jazeera că Libanul urmărește o încetare a focului „cuprinzătoare”, pe care Israelul să o respecte integral, plus retragerea israeliană, dar că delegația libaneză nu ar fi reușit să obțină „promisiuni” sau „angajamente” din partea Israelului pe aceste două puncte. Hezbollah, prin blocul său parlamentar, și-a reiterat refuzul de a negocia direct cu Israelul și a cerut autorităților libaneze să nu acorde Israelului „zone experimentale” la nord de Litani, potrivit corespondentului Al Jazeera Johnny Tannous. Qassem a spus că Hezbollah nu va accepta „nicio normalizare” și „niciun câștig pentru Israel” și a cerut autorităților libaneze să „unească rândurile”. Pe fondul eforturilor internaționale de a depăși blocajul, Franța și Italia au propus o inițiativă pentru formarea unei coaliții internaționale care să ajute la gestionarea aranjamentelor de securitate și la sprijinirea forțelor armate libaneze după ieșirea forței ONU UNIFIL, al cărei mandat ar urma să se încheie la finalul anului. Președintele Libanului, Joseph Aoun, a salutat inițiativa, spunând că ar demonstra angajamentul comunității internaționale față de suveranitatea și stabilitatea Libanului. [...]
Declarația lui Marco Rubio complică narativul Moscovei despre „termenii din Alaska” , după ce șeful diplomației americane a spus că la întâlnirea Trump–Putin din 15 august anul trecut nu s-a încheiat niciun acord, ci a existat doar o propunere, potrivit Euronews . Miza este una de politică externă cu efecte directe asupra cadrului de negociere: Rusia invocă frecvent „înțelegerea” de atunci ca bază pentru oprirea războiului din Ucraina. Rubio a susținut că, dacă ar fi existat o înțelegere, conflictul s-ar fi încheiat deja. În același timp, el a indicat că administrația americană rămâne dispusă să joace „orice rol constructiv” pentru a ajunge la un „sfârșit durabil” al războiului, inclusiv prin aducerea părților la masa negocierilor. „Nu a existat niciun acord în Alaska. A existat o propunere în Alaska, dar nu s-a ajuns la niciun acord în Alaska. Dacă s-ar fi ajuns la un acord, războiul s-ar fi încheiat.” Ce spune Rubio despre costul războiului și presiunea asupra Europei În declarația citată, Rubio a descris conflictul drept „sângeros” și „epuizant pentru Europa”, dar „mai ales pentru Ucraina” și „din ce în ce mai mult, pentru Rusia”. El a avansat și estimări privind pierderile lunare și săptămânale de pe front: „25.000, 20.000 de soldați uciși în fiecare lună, 5.000 pe săptămână, majoritatea ruși.” De ce contează: baza negocierilor rămâne disputată Afirmația că nu a existat un acord în Alaska lovește direct în ideea că ar exista „termeni stabiliți” care pot fi reactivați automat ca soluție de încheiere a războiului. În lipsa unui acord recunoscut de Washington, orice discuție despre „condițiile din Alaska” rămâne, cel puțin din perspectiva SUA, o referință la o propunere nefinalizată — ceea ce poate îngreuna conturarea unui cadru comun de negociere. [...]
Ucraina își leagă agenda de la summitul NATO de contracte și producție de apărare, pe fondul unui pachet de acorduri de peste 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) obținut la conferința de reconstrucție de la Gdańsk, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a indicat apărarea antiaeriană, reziliența energetică, integrarea europeană și menținerea presiunii asupra Rusiei drept priorități diplomatice înaintea reuniunii NATO de la Ankara. În discursul său de seară, Zelenski a spus că premierul Iulia Svîrîdenko s-a întors la Kiev după Ukraine Recovery Conference din Gdańsk, unde delegația ucraineană a obținut 160 de acorduri, evaluate la peste 10 miliarde euro. Potrivit președintelui, aceste înțelegeri vizează în principal infrastructura energetică, reconstrucția și creșterea rezilienței regiunilor și comunităților. „Acest lucru este fundamental.” Zelenski a subliniat că lunile de vară trebuie folosite pentru a implementa cât mai multe proiecte, iar acordurile din Gdańsk ar urma să sprijine eforturile de refacere a infrastructurii critice înainte de iarnă. Miza operațională: apărare antiaeriană și producție europeană În perspectiva summitului NATO de la Ankara, Ucraina se pregătește pentru „multiple formate bilaterale” menite să întărească apărarea aeriană, pe care Zelenski a numit-o „prima prioritate”. El a enumerat nevoi imediate de pe câmpul de luptă: apărare avansată anti-rachetă balistică, interceptoare și sisteme de apărare antiaeriană. Pe termen lung, Zelenski a cerut un proiect european comun pentru producția de sisteme anti-balistice, insistând asupra unor rezultate concrete din partea partenerilor. Context NATO: „zeci de miliarde” în contracte de apărare Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a anunțat că aliații vor prezenta la summit „zeci de miliarde de dolari” în noi contracte legate de apărare (echivalentul în lei nu poate fi estimat realist fără o valoare exactă). Într-o intervenție la Atlantic Council, Rutte a descris summitul din 7-8 iulie din Turcia ca un test al capacității aliaților de a transforma creșterea cheltuielilor de apărare în producție militară, menținând în același timp sprijinul pe termen lung pentru Kiev. Fereastra UE: Cipru și Irlanda, pe agenda negocierilor Zelenski a indicat și dimensiunea europeană a agendei diplomatice, menționând președinția Ciprului la Consiliul UE și mandatul care urmează pentru Irlanda ca „ferestre” relevante pentru parcursul de aderare. Kievul urmărește progrese „tangibile” în deschiderea clusterelor de negociere pentru aderarea la UE. Presiune asupra Rusiei și mesajul despre negocieri În același mesaj, Zelenski a afirmat că Ucraina a prezentat propuneri partenerilor-cheie și că „prietenii lui Putin” au auzit de la Kiev că o întâlnire este posibilă și că încheierea războiului este posibilă, dar că Moscova trebuie să facă un pas către pace. El a mulțumit celor care ajută la împingerea Rusiei spre diplomație și celor care sprijină apărarea Ucrainei, adăugând că sancțiunile ucrainene „pe rază lungă” și „pe rază medie” sunt implementate. Pentru mediul economic și industrial european, mesajul central este că summitul NATO de la Ankara este tratat de Kiev nu doar ca un exercițiu politic, ci ca o platformă pentru livrări și capacități de producție, în paralel cu accelerarea proiectelor de energie și reconstrucție finanțate prin acordurile recente de la Gdańsk. [...]
Comisia Europeană pregătește un mecanism de „integrare treptată” care ar da țărilor candidate acces anticipat la beneficii economice ale UE , fără acordarea de drepturi politice înainte de aderare, potrivit News , care citează o relatare POLITICO. Miza este accelerarea extinderii „fără a reduce standardele”, într-un moment în care aderarea deplină rămâne, pentru unele state, la ani distanță. Planul ar funcționa ca un set de stimulente economice acordate gradual, pe măsură ce țările candidate implementează reforme. Potrivit a doi oficiali citați sub anonimat, pachetul ar fi adaptat de la caz la caz, în funcție de progresele fiecărei țări și de alinierea la normele UE, ceea ce ar schimba practica actuală, în care cele mai multe beneficii sunt rezervate statelor membre. Ce beneficii sunt discutate și cum ar fi acordate În discuție se află, potrivit materialului, trei tipuri de avantaje care ar putea fi oferite înainte de aderarea propriu-zisă: acces la anumite programe de finanțare ale UE; acorduri comerciale preferențiale; acces parțial la piața unică. Logica este ca aceste beneficii să fie „câștigate” prin reforme, pentru a menține țările candidate motivate politic și administrativ, fără ca UE să fie nevoită să grăbească aderarea formală. Diferența față de „extinderea inversată” și sprijinul politic „Integrarea treptată” este prezentată ca alternativă la idei mai vechi de „extindere inversată”, care ar fi presupus acordarea unor drepturi politice înainte de finalizarea procesului de aderare, variantă respinsă de statele UE. Noua abordare ar oferi beneficii economice similare celor de membru, dar fără „intrarea” în UE înainte ca țările să fie considerate pregătite. În același timp, inițiativa pare să aibă un sprijin politic mai consistent decât schemele anterioare: Franța și Germania au susținut în trecut idei de „aderare parțială”, iar oficiali citați de POLITICO se declară optimiști că formula actuală va fi mai acceptabilă pentru capitalele statelor membre. Europarlamentarul lituanian Petras Auštrevičius, autor al strategiei de extindere a Parlamentului European, susține ideea unei integrări economice paralele, invocând principiul „mai mult pentru mai mult” (mai multe beneficii pentru progrese mai mari). „Trebuie să existe o integrare economică paralelă, dar necesară. Principiul «mai mult pentru mai mult» este bine testat şi ar trebui adoptat pentru a sprijini acei candidaţi care înregistrează progrese mai bune decât alţii.” Calendar: decizie politică posibilă în toamnă sau la final de an Comisia ar urma să ceară sprijinul statelor membre, iar oficialii speră ca liderii UE să aprobe elaborarea unui cadru mai amplu la un Consiliu European programat fie în octombrie, fie în decembrie, potrivit sursei. Contextul este presiunea de a accelera extinderea, mai ales pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar și reticența unor guverne de a accepta noi membri înainte ca aceștia să fie „pe deplin pregătiți”. Bruxelles-ul încearcă astfel să combine viteza cu garanții suplimentare. Cine ar putea câștiga și unde apar rezervele UE are în prezent nouă țări candidate oficiale. Muntenegru este considerat „favorit” pentru aderare, în timp ce Ucraina și Republica Moldova abia au deschis negocierile. Alte candidaturi, precum Serbia, Turcia și Georgia, sunt descrise ca fiind blocate. Republica Moldova are deja acces la Zona Unică de Plăți în Euro, la acordurile UE privind roamingul mobil și la programe de sprijin cultural, iar Comisia a transmis după o întâlnire cu oficiali moldoveni că va urmări atât aderarea, cât și „aprofundarea integrării treptate”. Pe de altă parte, atât Ucraina, cât și Muntenegru s-au opus conceptului de „aderare parțială” susținut anterior de Franța și Germania, argumentând că acesta nu trebuie să devină un substitut pentru aderarea deplină. Ce urmează: „măsuri de protecție” și reluarea discuțiilor în octombrie Potrivit POLITICO, discuțiile despre reforma extinderii și-au pierdut din avânt după un summit în Muntenegru, deși liderii UE au convenit că procesul trebuie accelerat. Cancelarul german Friedrich Merz ar fi vrut să ridice subiectul la Consiliul European de săptămâna trecută, dar nu a mai existat timp pentru o dezbatere de fond; liderii ar urma să revină asupra temei în octombrie. În paralel, comisarul pentru extindere, Marta Kos, a spus că revine guvernelor să decidă cum avansează dezbaterea și a indicat că executivul european lucrează la noi „măsuri de protecție” care ar „lovi dur” în cazul unui regres privind democrația sau statul de drept după aderare, ca parte a efortului de a accelera extinderea fără relaxarea standardelor. [...]
Întâlnirea Putin–Lukașenko are miză energetică pentru Rusia , în condițiile în care Belarus a crescut puternic livrările de carburanți către piața rusă, afectată de atacurile cu drone asupra rafinăriilor , potrivit G4Media . Cei doi lideri urmează să discute vineri, într-un context de tensiuni în creștere între Belarus și Ucraina. Întâlnirea, neanunțată anterior, este așteptată să se axeze pe războiul din Ucraina, relatează Reuters, citată de G4Media. Pe acest fundal, președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Vladimir Putin încearcă să-l determine pe Aleksandr Lukașenko să intensifice sprijinul pentru Rusia, acuzație respinsă atât de Moscova, cât și de Minsk. Presiune pe Minsk: relee pentru drone și combustibili Lukașenko a declarat joi că s-a întâlnit la Minsk cu reprezentanți ai lui Zelenski și a avertizat Ucraina „să nu încerce să atragă” Belarus în război, insistând că țara sa „nu vrea război”. În același context, liderul belarus a transmis că, dacă Ucraina încearcă să forțeze o implicare, „natura războiului se va schimba radical”. Disputa recentă a inclus o cerere ultimativă a lui Zelenski ca Belarus să dezactiveze stații de releu instalate lângă granița belaruso-ucraineană, folosite pentru ghidarea dronelor rusești. Potrivit materialului, Zelenski a afirmat miercuri seară că aceste relee au fost dezactivate de autoritățile de la Minsk (informație atribuită de G4Media agenției Agerpres). De ce contează: Belarusul ca „supapă” de combustibili pentru Rusia Dincolo de dimensiunea militară, Ucraina este preocupată de cooperarea energetică dintre Moscova și Minsk, în condițiile în care rafinăriile rusești sunt atacate „sistematic” de drone ucrainene, iar aceste lovituri au provocat o criză de combustibili în Rusia, potrivit sursei. Reuters citează date conform cărora, în primele cinci luni ale acestui an: transporturile feroviare de benzină din Belarus către Rusia au crescut de aproape 13 ori față de aceeași perioadă a anului trecut; transporturile de motorină din Belarus către Rusia s-au triplat. În aceeași cerere ultimativă, Zelenski i-a solicitat lui Lukașenko și să nu mai furnizeze combustibili Rusiei. Ce urmează Întâlnirea de vineri va fi urmărită pentru semnale privind două dosare: dacă Belarus își va ajusta rolul în sprijinul pentru Rusia (militar și logistic) și dacă fluxurile de carburanți către Rusia vor continua în ritmul raportat, într-un moment în care infrastructura de rafinare a Rusiei rămâne sub presiune. Rusia a transmis, tot joi, că va sprijini Belarusul „în conformitate cu acordurile bilaterale de securitate semnate”, mai notează materialul. [...]
Loviturile SUA asupra unor ținte militare iraniene cresc riscul de noi blocaje în Strâmtoarea Hormuz , un coridor esențial pentru comerțul global, după ce o navă comercială a fost lovită de o dronă iraniană, relatează Al Jazeera . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat vineri că a dat un „răspuns puternic” la atacul din ziua precedentă, precizând că aeronave americane au lovit „locații de depozitare pentru rachete și drone” și „situri radar de coastă” ale Iranului. Potrivit aceleiași declarații, Washingtonul consideră că „agresiunea nejustificată” împotriva transportului comercial a încălcat încetarea focului și a „subminat libertatea de navigație” într-un culoar de comerț internațional. Loviturile americane au fost raportate în apropierea portului iranian Sirik (sudul Iranului), după anunțul CENTCOM. Ulterior, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis, prin agenția guvernamentală IRNA, că a răspuns prin atacuri asupra unor instalații militare americane din regiune și a avertizat că, în cazul unor „agresiuni repetate”, reacția sa va fi „mai extinsă”. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz și presiunea pe prețuri Schimbul de lovituri reaprinde incertitudinea privind traficul prin Strâmtoarea Hormuz, pe care Iranul a închis-o de la începutul războiului menționat în articol. Al Jazeera notează că oprirea traficului a forțat prețurile la combustibil, îngrășăminte și alte bunuri să crească, pe fondul blocajului într-o rută descrisă drept „vitală” pentru comerțul global. Tensiunile vin în contextul unui memorandum de înțelegere (MoU) semnat pe 17 iunie între SUA și Iran, care includea o încetare a focului și prevedea o perioadă de 60 de zile în care Iranul trebuia să facă „cele mai bune eforturi” pentru a permite trecerea navelor comerciale prin strâmtoare fără taxe. Documentul nu era final, ci un preambul pentru negocieri ulterioare, inclusiv pe tema traficului prin Hormuz. Incidentul „Ever Lovely” și fragilitatea încetării focului Nava comercială Ever Lovely, înregistrată în Singapore, a fost lovită joi de un proiectil în timp ce tranzita strâmtoarea, în apropierea coastei Omanului. Nu au fost răniți membri ai echipajului, iar portcontainerul și-a putut continua călătoria. Președintele SUA, Donald Trump, a pus atacul pe seama Iranului și a descris incidentul drept o „încălcare nechibzuită” a memorandumului. Într-o postare pe rețele sociale, el a susținut că Iranul a lansat „cel puțin patru drone de atac cu sens unic” asupra navelor care traversează strâmtoarea, afirmând că trei ar fi fost doborâte, iar a patra și-ar fi atins ținta. Întrebat ulterior dacă încetarea focului mai este în vigoare, Trump a spus: „Nu-mi place faptul că au tras ieri.” Vicepreședintele JD Vance a avertizat, la rândul său, că „violența va fi întâmpinată cu violență”, susținând că SUA au respectat acordul și că eventualele neînțelegeri ar trebui rezolvate pe cale directă. Ce urmează: ambiguitatea acordului și riscul operațional pentru transport Corespondenta Al Jazeera la Washington, Kimberly Halkett, apreciază că loviturile de vineri vor fi prezentate de Casa Albă ca un act de descurajare, dar observă că reacția pare „mai reținută” decât în alte episoade, sugerând o diferențiere între un atac asupra unei nave comerciale și unul asupra unei nave militare americane. În același timp, ea indică temeri privind escaladarea. Fostul diplomat american Alan Eyre a descris MoU drept un document scurt, în care „ambiguitatea a fost o caracteristică”, ceea ce a lăsat loc unor interpretări divergente asupra modului în care ar trebui reluat traficul: Iranul ar fi acceptat reluarea tranzitului, dar „sub administrarea sa și cu permisiunea sa”, în timp ce SUA nu ar dori un „nou normal” în care fiecare navă să coordoneze cu autoritățile iraniene și cu IRGC. În această logică, riscul operațional pentru nave rămâne ridicat, dacă procedurile de tranzit sunt contestate sau aplicate diferit de părți. Linkuri din contextul materialului Al Jazeera: De ce a suspendat ONU planurile de evacuare a marinarilor din Strâmtoarea Hormuz? SUA anunță un acord-cadru între Israel și Liban Trump acuză Iranul pentru lovitura „nechibzuită” asupra unei nave de marfă în Strâmtoarea Hormuz Postarea lui Trump: Truth Social Declarația CENTCOM: X Mesajul lui JD Vance: X [...]
