Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump a început să planifice posibile discuții de pace cu Iranul, deși se așteaptă ca luptele să mai continue câteva săptămâni, relatează Mediafax, care citează Axios.
Potrivit informațiilor prezentate, mesajele sunt transmise indirect, prin intermediul unor state precum Egiptul și Qatarul. În paralel, administrația americană ar pregăti cadrul pentru eventuale discuții, în condițiile în care conflictul nu ar fi aproape de o oprire imediată.
Iranul ar fi deschis negocierilor, însă condiționează intrarea într-un proces de pace de un armistițiu, garanții împotriva unor atacuri viitoare și compensații. Președintele Donald Trump respinge, în acest moment, aceste cerințe, conform sursei citate.
„Iranul este deschis discuțiilor, dar dorește un armistițiu, garanții împotriva viitoarelor atacuri și compensații – cerințe pe care Trump le respinge în prezent.”
Pe fond, Washingtonul ar urmări un set de condiții stricte, inclusiv „zero îmbogățire a uraniului” și reducerea capacităților de rachete ale Iranului, deși Teheranul a respins în trecut termeni similari. Mediafax mai notează că un eventual acord ar necesita probabil și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, limitarea programelor nucleare și de rachete ale Iranului, precum și încetarea sprijinului pentru grupurile regionale, elemente cu impact direct asupra securității regionale și a fluxurilor energetice.
Recomandate
La trei săptămâni de la debutul războiului SUA-Israel împotriva Iranului, conflictul a intrat într-o fază confuză , potrivit Digi24 , care citează BBC. În timp ce președintele american Donald Trump a susținut public că războiul este „practic încheiat”, pe teren continuă bombardamentele și atacurile cu rachete ale SUA și Israelului asupra țintelor iraniene, iar noi forțe terestre americane se îndreaptă spre regiune. Un punct central al tensiunilor rămâne Strâmtoarea Ormuz , coridor maritim prin care trece aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol. Deși Trump a descris „deschiderea” strâmtorii drept o „manevră militară simplă”, în prezent tranzitul ar fi permis doar navelor aprobate de Iran, în timp ce atacurile cu drone și rachete continuă în regiune, inclusiv asupra bazei comune SUA–Marea Britanie din Diego Garcia. Într-o postare de sâmbătă seara pe Truth Social, Trump a amenințat cu escaladarea, avertizând că, dacă Iranul nu „deschide complet, fără amenințări” Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, armata SUA va începe să vizeze centralele electrice iraniene, „începând cu cea mai mare”. Cu o zi înainte, el publicase o listă de obiective militare, prezentată drept cea mai detaliată de la începutul războiului, care include slăbirea sau distrugerea armatei iraniene, a infrastructurii de apărare și a programului de arme nucleare, precum și protejarea aliaților SUA din regiune. „Vorbim despre trupe pe teren. Vorbim despre acest tip de operațiune de lungă durată”, a declarat Chip Roy, congresman republican din Texas. „Au de oferit mult mai multe informații și de dat mult mai multe explicații cu privire la modul în care vom finanța acest demers și care este misiunea de îndeplinit.” În paralel, relatează Digi24, mass-media americană a informat că o unitate expediționară a Marinei SUA, cu aproximativ 2.500 de militari și nave/aeronave de sprijin, a fost trimisă din Japonia spre Orientul Mijlociu, urmând să ajungă în zilele următoare. O altă forță de dimensiuni similare ar fi plecat recent din California, cu sosire așteptată la mijlocul lunii aprilie. În acest context, analiști militari au sugerat posibilitatea ca SUA să urmărească ocuparea insulei Kharg, care găzduiește principalul terminal de export de petrol al Iranului, o mișcare care „ar putea, în teorie, să întrerupă livrările de petrol ale țării” și să reducă veniturile Teheranului. Miza economică și energetică a scenariului Kharg este majoră, iar reacțiile potențiale indică riscuri de extindere regională. Presa de stat iraniană a transmis că un atac asupra insulei ar determina Iranul să provoace „instabilitate” în Marea Roșie și să „incendieze” instalațiile energetice din regiune, ceea ce ar amplifica vulnerabilitățile pe rutele maritime și în infrastructura energetică. Dincolo de retorica publică, consemnează Digi24, administrația Trump s-ar pregăti să ceară Congresului o finanțare de urgență de 200 de miliarde de dolari pentru operațiunea militară, semnal care ar indica o posibilă campanie mai lungă și mai costisitoare. În ansamblu, articolul descrie un moment de cotitură în conflict, dar cu o direcție încă incertă, pe fondul „ceții războiului” și al mesajelor contradictorii. Mesajele publice ale lui Trump indică simultan „finalul” războiului și amenințări de escaladare (inclusiv țintirea centralelor electrice). Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru piața petrolului, iar controlul tranzitului are implicații globale. Trimiterea de forțe terestre americane alimentează ipoteza unei operațiuni asupra insulei Kharg, cu impact direct asupra exporturilor iraniene de petrol. Iranul avertizează că o astfel de escaladare ar putea extinde tensiunile spre Marea Roșie și infrastructura energetică regională. În Congresul SUA apar cereri de explicații privind misiunea și finanțarea, pe fondul discuțiilor despre o alocare de urgență de 200 de miliarde de dolari. [...]
Donald Trump a dat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru Strâmtoarea Hormuz , potrivit Al Jazeera , amenințând că SUA vor lovi centrale electrice iraniene dacă „libertatea de navigație” nu este restabilită complet. Declarația vine pe fondul continuării, pentru a patra săptămână, a războiului SUA-Israel împotriva Iranului și al presiunilor interne asupra Casei Albe, în contextul scumpirii petrolului și al scăderilor bursiere. Trump a transmis mesajul sâmbătă seară pe platforma Truth Social, la ora 23:44 GMT (01:44, ora României, duminică), fără să indice ce centrală consideră „cea mai mare”. În postare, președintele SUA a condiționat explicit acțiunea militară de redeschiderea strâmtorii „fără amenințări” în termenul stabilit. „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚARE, Strâmtoarea Hormuz, în 48 DE ORE din acest moment exact, Statele Unite ale Americii vor lovi și vor distruge diversele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE PRIMA”, a scris Trump. Teheranul a reacționat afirmând că va viza infrastructura energetică americană din regiune dacă infrastructura iraniană de combustibili și energie va fi atacată. Potrivit articolului, armata iraniană a avertizat că „toată infrastructura energetică” a SUA din zonă ar deveni țintă în acest scenariu. Escaladarea retorică are loc la o zi după ce Trump sugerase public că ar putea „reduce” operațiunile militare declanșate împreună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în timp ce SUA și Iranul se aflau în negocieri nucleare. Într-o postare de vineri, Trump a spus că SUA sunt „foarte aproape” de atingerea obiectivelor și iau în calcul „reducerea” eforturilor militare în Orientul Mijlociu. Miza imediată este Strâmtoarea Hormuz, pe unde, în timp de pace, trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii, iar traficul maritim „aproape s-a oprit” de la începutul războiului, notează Al Jazeera. Iranul a susținut că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepția SUA și a aliaților săi; ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat pentru CBS că a fost contactat de mai multe țări pentru trecere sigură și că unele nave din „țări diferite” au fost lăsate să tranziteze, fără detalii. În paralel, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), amiralul Brad Cooper, a afirmat sâmbătă că abilitatea Iranului de a ataca nave în strâmtoare a fost „degradată” după lovituri americane din această săptămână asupra unei facilități subterane de coastă, unde ar fi fost stocate rachete de croazieră antinavă și lansatoare mobile. Din Washington, corespondentul Al Jazeera Manuel Rapalo a spus că există un decalaj între ceea ce „pare să vrea” Casa Albă în Hormuz și ceea ce armata americană susține că a realizat deja, în timp ce Trump vorbește despre o escaladare majoră. [...]
Șeful armatei israeliene spune că războiul cu Iranul e la „jumătatea sa” , potrivit Ziarul Financiar , pe fondul avertismentelor din piață că prelungirea conflictului până în aprilie ar putea împinge barilul de petrol spre aproape 200 de dolari. Publicația notează că Eyal Zamir, șeful Statului Major General al Israelului, a afirmat că războiul împotriva Iranului va continua și în timpul sărbătorii evreiești Pesah, la începutul lunii viitoare. Declarațiile au fost făcute într-un mesaj video care a marcat trei săptămâni de la începutul operațiunii. Zamir a susținut că ofensiva comună SUA–Israel împotriva Iranului „începe să se transforme într-un rezultat sistemic, strategic, militar, economic și guvernamental”, dar a avertizat că Israelul trebuie să fie pregătit „să continue lupta pentru viitorul și libertatea noastră” până la Pesah, la începutul lunii aprilie. În același context, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat mai devreme în cursul zilei că „intensitatea atacurilor” împotriva Iranului va crește în săptămâna următoare. Comentariile oficialilor israelieni vin după ce președintele american Donald Trump a spus vineri că ia în considerare o „reducere treptată” a campaniei SUA împotriva Iranului și că armata americană este „foarte aproape” de atingerea obiectivelor sale, mai scrie Ziarul Financiar, care citează FT. [...]
Potrivit HotNews.ro , Israelul a lansat un avertisment către Europa după ce Iranul a testat o rachetă balistică intercontinentală care ar putea ajunge până la capitalele europene, inclusiv Berlin, Paris și Roma. Racheta, cu o rază de acțiune de 4.000 de kilometri, a fost îndreptată către o bază militară americano-britanică din Oceanul Indian, dar a eșuat din cauza unei defecțiuni tehnice și a fost interceptată de sistemele de apărare americane. Campania Israelului și a SUA împotriva Iranului Israelul și Statele Unite au intensificat atacurile împotriva Iranului, iar șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat că operațiunile sunt „la jumătatea drumului”. Zamir a subliniat că regimul de la Teheran a suferit daune semnificative și că Iranul este acum mai vulnerabil. El a menționat că direcția campaniei este clară și că Israelul va continua să lupte pentru libertate și viitor. „Suntem la jumătatea drumului, dar direcția este clară. În aproximativ o săptămână, de Pesah, sărbătoarea libertății, vom continua să luptăm pentru libertatea și viitorul nostru”, a declarat Eyal Zamir. Condițiile Iranului pentru pace Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a cerut încetarea imediată a agresiunilor din partea SUA și Israelului, precum și garanții împotriva repetării acestora. De asemenea, o comisie parlamentară iraniană a sugerat că Iranul ar trebui să primească un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, cu drept de veto, ca parte a condițiilor pentru încheierea conflictului. Noi atacuri iraniene în regiunea Golfului Teheranul a anunțat că forțele sale navale au distrus facilități în Emiratele Arabe Unite și Kuweit, acuzându-le de implicare în atacuri împotriva Iranului. Aceste acțiuni au fost condamnate de liderii din Egipt și Arabia Saudită, care au avertizat asupra amenințării la adresa stabilității regionale. Amenințările globale ale Iranului Generalul iranian Abolfazl Shekarchi a declarat că destinațiile turistice din întreaga lume ar putea deveni ținte ale Teheranului, ceea ce a reaprins temerile privind posibile atacuri teroriste internaționale. Inițiativa internațională pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz Peste 20 de țări, inclusiv România, au semnat o declarație comună privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, o rută energetică majoră afectată de blocada iraniană. Declarația subliniază angajamentul pentru asigurarea trecerii libere prin strâmtoare, esențială pentru transporturile mondiale de țiței și gaze naturale lichefiate. [...]
Iranul spune că încetarea războiului depinde de oprirea imediată a atacurilor SUA și Israelului , potrivit Economica.net , care citează agenția iraniană Irna, după o convorbire telefonică între președintele Masoud Pezeshkian și premierul indian Narendra Modi. „Condiţia pentru încetarea războiului şi a conflictului în regiune este încetarea imediată a agresiunii din partea Statelor Unite şi a regimului sionist, precum şi garanţia că aceasta nu se va repeta în viitor”, a declarat Pezeshkian într-o convorbire telefonică cu premierul indian Narendra Modi, potrivit agenţiei de presă locale Irna. Președintele iranian a susținut că Iranul nu a „declanșat războiul” și a acuzat Statele Unite și Israelul că au lansat atacuri „fără justificare și fără o bază legală” în timpul negocierilor privind programul nuclear al Teheranului. Pezeshkian a afirmat că aceste atacuri au dus la moartea unor înalți oficiali militari și a unor civili și a cerut oprirea unor acțiuni pe care le-a calificat drept „inumane și imorale”. Totodată, el a respins argumentul Washingtonului potrivit căruia ofensiva ar urmări să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, reiterând că programul nuclear iranian ar avea scopuri pașnice și că Teheranul este dispus să își supună activitățile nucleare supravegherii internaționale. În același context, Pezeshkian a vorbit despre nevoia de unitate între statele din regiune și a propus un mecanism regional de securitate care să garanteze stabilitatea fără intervenția actorilor externi. Narendra Modi și-a exprimat, la rândul său, îngrijorarea Indiei față de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și a susținut revenirea cât mai rapidă la dialog, relatează Irna, citată de Economica.net. Premierul indian a avertizat și asupra riscurilor pe care atacurile asupra infrastructurii energetice le pot avea asupra securității globale și a subliniat importanța libertății de navigație în Golful Persic, într-o trimitere la blocarea de către Iran a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din producția mondială de țiței. [...]
Secretarul general al ONU spune că organizația cooperează cu „Consiliul pentru Pace” al lui Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, potrivit Agerpres , care citează Reuters și Politico. Antonio Guterres a salutat obiectivul acestui consiliu, asociat președintelui american Donald Trump, de a finanța și implementa elemente de bază ale unui plan de reconstrucție a Gazei, cu accent pe refacerea locuințelor și a infrastructurii palestiniene. Într-un interviu acordat Politico, Guterres a spus că există „un obiectiv” definit și aprobat de Consiliul de Securitate al ONU și că Națiunile Unite „cooperează activ” cu structurile create de Consiliul pentru Pace. În același context, șeful ONU a indicat că nu vede oportun ca acest consiliu să își extindă acțiunea dincolo de reconstrucția Gazei. Guterres a argumentat că inițiativele de pace trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și pe valorile Cartei Națiunilor Unite, pe care le consideră esențiale în orice demers de acest tip. Separat, Guterres a cerut încetarea blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și a sugerat că ONU ar putea contribui la protejarea acestei rute maritime și ar putea face parte dintr-un plan de detensionare a atacurilor. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim de energie, iar orice perturbare are implicații economice și de securitate la nivel regional și global. Guterres a mai spus că nu a vorbit cu Donald Trump de la începutul războiului, însă a precizat că a avut convorbiri cu alți membri ai administrației americane. [...]
