Știri
Știri din categoria Educație
Guvernul deschide 200 de locuri plătite pentru interni, cu 3.500 lei brut/lună, într-un program de două luni – potrivit Digi24, înscrierile la Programul Oficial de Internship al Guvernului au început vineri și se încheie pe 11 mai, iar stagiile se desfășoară în iulie–august, în instituții ale administrației publice centrale.
Înscrierea se face pe platforma internship.gov.ro, unde candidații trebuie să își creeze un profil și să încarce documentele cerute, conform informațiilor publicate de Guvern pe pagina sa de Facebook.
Programul se adresează tinerilor din România sau din afara granițelor, care îndeplinesc cumulativ criteriile menționate de Guvern, între care:
Dosarele sunt analizate de o comisie de evaluare și selecție, care organizează și interviurile finale, pe baza cărora se face selecția.
Cei 200 de interni selectați vor lucra timp de două luni (iulie–august) în instituții și autorități ale administrației publice centrale și vor fi remunerați cu o indemnizație de 3.500 lei brut/lună. Programul se derulează cu implicarea a 41 de organizații-gazdă partenere.
Calendarul indicat în informațiile transmise de Guvern:
În edițiile anterioare, interesul a crescut, iar în 2025 s-au înregistrat peste 2.200 de înscrieri, potrivit datelor citate de Guvern.
Recomandate
Guvernul a deblocat concursurile pentru posturile didactice , printr-o ordonanță de urgență care creează baza legală pentru ocuparea posturilor în preuniversitar și universitar înainte de anul școlar 2026–2027, potrivit TVR Info . Ordonanța, aprobată în ședința de joi, modifică Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și include măsuri în domeniul educației. Ministerul Educației și Cercetării arată, într-un comunicat, că actul normativ permite reluarea concursurilor de ocupare a posturilor didactice de predare din învățământul preuniversitar de stat, ocuparea posturilor de asistent universitar și derularea promovărilor din instituțiile de învățământ superior. De ce contează: continuitatea resursei umane în 2026–2027 Miza operațională este asigurarea personalului pentru anul școlar și universitar 2026–2027, în condițiile în care o parte din contractele existente se încheie la finalul acestui an școlar. Ministerul explică necesitatea ordonanței prin faptul că, pentru cadrele didactice angajate pe perioadă determinată de cel mult un an școlar sau în regim de „plată cu ora”, contractele individuale de muncă încetează de drept până la 31 august 2026, respectiv la data finalizării cursurilor. Context: formele de angajare în preuniversitar În învățământul preuniversitar, personalul didactic poate fi angajat prin mai multe formule, inclusiv: contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată; pe durata de viabilitate a postului; pe perioadă determinată de cel mult un an școlar; în regim de „plată cu ora”. În comunicatul Ministerului Educației și Cercetării (publicat aici ), instituția susține că ordonanța creează cadrul legal necesar pentru a evita sincopele de personal și pentru a menține continuitatea în sistemul național de educație. [...]
Matricia Solutions deschide pe 5 mai o academie de business de două luni, cu 16 sesiuni, care pune accent pe folosirea practică a inteligenței artificiale , într-un format ce combină teorie și lucru pe studii de caz, potrivit Wall-Street . Înscrierile sunt deschise până pe 30 aprilie, iar programul se adresează liceenilor, studenților (indiferent de facultate) și proaspeților absolvenți. Ce se schimbă, concret, pentru tinerii care vor competențe aplicate în AI Programul, numit Matricia Business Academy , este construit ca un curs intensiv de afaceri într-un context în care inteligența artificială influențează modul de lucru și luarea deciziilor. Structura anunțată îmbină: o componentă teoretică aplicată , livrată în sesiunile de marți; o componentă practică , vinerea, în care participanții lucrează în echipe pe studii de caz și își prezintă soluțiile într-un format apropiat de mediul profesional. Academia se desfășoară pe parcursul a două luni și include 16 sesiuni , organizate de două ori pe săptămână . Înscriere și selecție: formular, CV și interviu Înscrierea presupune completarea unui formular, trimiterea unui CV și participarea la un scurt interviu telefonic. În material este indicat și formularul de înscriere (pe site-ul Matricia). Conținut: de la marketing și finanțe la limitele AI Abordarea este una „integrată”, folosind concepte din marketing, finanțe, strategie, psihologie organizațională, sociologie și economie ca perspective complementare pentru înțelegerea problemelor, conform descrierii programului. Pe lângă competențe precum gândire analitică, rezolvarea problemelor ambigue, lucru în echipă, organizare și reziliență, participanții ar urma să învețe cum să folosească inteligența artificială eficient , inclusiv prin înțelegerea potențialului și limitărilor acesteia. Componenta de business și evaluarea finală Programul reunește și parteneri din mediul de business, care contribuie cu perspective din industrie. La final, participanții vor susține soluțiile pentru un caz final în fața unor lideri din mediul de afaceri, într-un eveniment de prezentare. În plus, este prevăzut și un eveniment dedicat dialogului între generații, în care participanții și părinții lor vor discuta despre afaceri, decizii și experiențe profesionale, folosind cadrul cursului. [...]
Performanța unui licean român într-o competiție NASA–NSS pune în prim-plan potențialul de formare a competențelor STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) în România, într-un moment în care economia are nevoie de mai mulți specialiști tehnici, potrivit Antena 3 . Mihai Cheța, elev de 18 ani, a câștigat Premiul I la „ Space Settlement Contest ”, competiție coordonată de National Space Society (NSS) în parteneriat cu NASA. Proiectul premiat, intitulat „Hestia”, propune un concept de habitat spațial permanent și abordează explicit problemele de supraviețuire în afara Pământului, de la radiații la efectele lipsei gravitației asupra corpului uman. Ce a evaluat competiția și de ce contează pentru educație „Space Settlement Contest” este prezentată ca o platformă în care participanții trebuie să își susțină ideile în raport cu constrângeri reale de fizică și biologie, nu doar la nivel de concept. În acest context, premiul obținut de un elev român indică faptul că proiectele școlare pot ajunge la un nivel de complexitate comparabil cu standarde internaționale, atunci când sunt orientate spre rezolvarea de probleme concrete. În articol este menționată și campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, derulată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României , ca demers de identificare și promovare a tinerilor cu rezultate de vârf. Soluțiile tehnice propuse în „Hestia” Conform sursei, proiectul include mai multe elemente de inginerie și susținere a vieții, gândite pentru funcționare pe termen lung: scut de apă pentru protecție împotriva radiațiilor cosmice; rotația stației pentru a genera gravitație artificială prin forță centrifugă, cu scopul de a limita efectele imponderabilității (atrofie musculară, probleme cardiovasculare); sistem bioregenerativ care reciclează apa aproape integral; producerea hranei prin agricultură hidroponică (cultivare fără sol, în soluții nutritive), pentru un ciclu de viață cât mai închis. Context: de la performanță individuală la capacitate de sistem Materialul nu oferă detalii despre pașii următori ai elevului sau despre o eventuală continuare instituțională (burse, programe, finanțări), însă pune accent pe ideea că susținerea și vizibilitatea publică pot conta în menținerea legăturii dintre tinerii performanți și comunitatea din care provin. [...]
România și SUA își lărgesc, din toamnă, schimburile educaționale și academice , prin relansarea unor programe și aprobarea unor vizite oficiale în baza unui cadru legal american, potrivit G4Media . Miza practică este extinderea canalelor de formare și cooperare în domenii considerate strategice, de la liceu până la cercetare avansată, în cadrul Parteneriatului Strategic România–SUA. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, au co-prezidat reuniunea extraordinară a Consiliului Director al Comisiei Fulbright Româno-Americane, organizată la București, unde au discutat extinderea programelor educaționale și consolidarea cooperării bilaterale, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Informația este transmisă de Mediafax, conform articolului. Ce se schimbă: programe relansate și un nou cadru de schimburi În urma discuțiilor, partea română a anunțat două direcții concrete: aprobarea unui nou program de schimburi România–SUA , în baza Mutual Educational and Cultural Exchange Act , care ar urma să permită din această toamnă vizite ale oficialilor Congresului american în România; relansarea Future Leaders Exchange Program (FLEX) , destinat elevilor de liceu. Fulbright: continuitate și priorități pe domenii „strategice” Oana Țoiu a descris programele de schimb drept „o infrastructură critică a democrației” și o investiție pe termen lung în relația bilaterală, susținând că bursele Fulbright și FLEX contribuie la formarea unor lideri care se întorc și produc schimbări în comunitățile lor. Programul Fulbright este activ în România de peste 60 de ani și are peste 3.800 de absolvenți, iar în perioada următoare ar urma să pună accent pe: securitate cibernetică; politici publice bazate pe date; inovație tehnologică. Ambasadorul Darryl Nirenberg a indicat, la rândul său, rolul Fulbright în conectarea studenților, cercetătorilor și profesorilor și a susținut ideea de continuitate între programele de schimb , astfel încât parcursul să fie susținut de la nivel liceal până la cercetare avansată. [...]
Peste 1.200 de elevi au intrat în programul Solve for Tomorrow , iar 152 de proiecte au vizat direct protecția mediului , un indiciu că sustenabilitatea începe să se traducă în soluții tehnice încă din școală, potrivit Samsung News . La ediția recentă a competiției organizate de Samsung în România au fost înscrise 419 proiecte, dintre care o treime au avut ca temă mediul. În termeni operaționali, programul funcționează ca un „laborator” de proiecte: elevii primesc mentorat, resurse și etape de lucru care îi trec prin analiză, validare și rafinare, apropiind procesul de modul în care se construiesc inițiativele în mediul real. Samsung arată că reprezentanți ai companiei au fost implicați pe parcursul competiției în calitate de inițiatori și organizatori, susținând dezvoltarea ideilor. Ce arată cifrele despre direcția proiectelor Datele din ediția menționată indică o orientare consistentă către teme de mediu: 1.200+ elevi participanți în România; 419 proiecte înscrise; 152 proiecte cu temă de protecția mediului. Publicația le interpretează ca semnal al interesului generațiilor tinere pentru sustenabilitate și al utilizării tehnologiei ca instrument de aplicare a ideilor în practică. Exemplu de soluție: robot subacvatic pentru monitorizarea apelor Un proiect evidențiat este cel al echipei WaveMotion, clasată pe locul al treilea. Elevi de clasa a X-a de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” și Colegiul Național „I.L. Caragiale”, coordonați de un profesor de la „Mihai Viteazul”, au propus conceptul unui robot subacvatic modular inteligent. Conform descrierii, robotul ar putea: analiza compoziția chimică a apei; cartografia zone subacvatice; explora adâncimi greu accesibile oamenilor. Miza practică, așa cum este prezentată, ține de cercetare, protecția mediului și intervenții în zone afectate, pe fondul problemelor de poluare a apelor și degradare a ecosistemelor marine. De ce contează pentru educație și piața de competențe Mesajul central al materialului este că investiția în educație, prin programe de tip competiție cu mentorat și resurse, poate accelera formarea de competențe aplicate și orientarea către soluții cu impact. În contextul Zilei Planetei, Samsung News plasează aceste proiecte ca indicator al felului în care elevii își asumă teme de interes public și încearcă să le abordeze tehnologic, cu accent pe utilizarea responsabilă a tehnologiei. [...]
România rămâne în coada clasamentului la finanțarea educației per elev , un decalaj care se traduce în presiune pe infrastructura școlară și pe resursele disponibile în școli, potrivit unei analize publicate de Economedia , pe baza datelor OCDE (Education at a Glance 2025) prelucrate de Visual Capitalist. În timp ce statele din Europa de Vest și America de Nord alocă, în general, între 18.000 și 21.000 de dolari (aprox. 82.800–96.600 lei) pe elev anual, România se află în partea inferioară a clasamentului, cu un nivel „semnificativ mai mic” decât media OCDE, indicată la aproximativ 15.000 de dolari (aprox. 69.000 lei) pe elev. Decalajul: de la finanțare la condițiile din școli Diferența față de țările din vârful clasamentului este „de mai multe ori mai mare”, iar analiza leagă acest ecart de investițiile în educație, infrastructura școlară și resursele pentru elevi. În practică, astfel de diferențe tind să se reflecte în calitatea clădirilor, dotări, acces la tehnologie și condițiile de predare. Cine conduce clasamentul și unde se poziționează regiunea Luxemburg este liderul global, cu peste 31.000 de dolari (aprox. 142.600 lei) per elev anual, urmat de Norvegia, Austria și Statele Unite, fiecare cu peste 19.000–22.000 de dolari (aprox. 87.400–101.200 lei) per elev. În Europa de Est și în economiile emergente, mai multe țări sunt la coada clasamentului, cu investiții mult sub media OCDE. În același grup regional, Polonia și Ungaria sunt menționate în jurul valorilor de 10.000–11.000 de dolari (aprox. 46.000–50.600 lei) per elev. În afara Europei, Mexic, Turcia și Africa de Sud investesc aproximativ 4.000–5.000 de dolari (aprox. 18.400–23.000 lei) per elev, iar Peru este indicat la aproximativ 2.600 de dolari (aprox. 12.000 lei). De ce contează pentru economie Datele OCDE citate în analiză sugerează că nivelul investițiilor în educație diferă în funcție de resursele economice și de prioritățile fiecărui stat. În acest context, poziționarea României indică un risc structural: un sistem subfinanțat are mai puțin spațiu pentru modernizare și pentru reducerea diferențelor de calitate, ceea ce poate afecta pe termen lung competențele forței de muncă și productivitatea. [...]
