Știri
Știri din categoria Educație
România a ieșit pe primul loc în Europa la EGMO 2026, un rezultat care pune din nou în discuție capacitatea sistemului de a transforma performanța de vârf în masă critică de competențe, cu efecte directe pe termen lung asupra pieței muncii în domenii tehnice. Potrivit Digi24, România s-a clasat și pe locul 2 în clasamentul pe țări, după China, care a participat cu statut de invitat.
Competiția – Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete (EGMO) – a reunit 247 de concurente din 66 de țări și s-a desfășurat la Bordeaux, în Franța, în perioada 9–15 aprilie, conform informațiilor transmise de Ministerul Educației și Cercetării.
România a obținut patru medalii, astfel:
Ministerul Educației și Cercetării a precizat că sprijină participarea loturilor naționale la olimpiadele internaționale prin acoperirea taxelor de participare și a costurilor de deplasare, precum și a diurnei pentru zilele de ședere, și prin organizarea etapelor care preced competițiile internaționale (locale, județene/municipale și naționale).
Lotul a fost coordonat de Andrei Eckstein (lector la Universitatea Politehnica din Timișoara) și Anca Băltărigă (profesor la Liceul Internațional de Informatică din București), iar coordonarea științifică a fost asigurată de Societatea de Științe Matematice din România. Organizarea din partea ministerului a fost realizată de inspectorul MEC Naghi Elisabeta Ana.
În mesajul citat, ministerul a mai arătat că această olimpiadă „deschide seria celor patru olimpiade internaționale de matematică la care participă România în anul școlar 2025-2026”.
Recomandate
România ocupă locul 44 în lume într-un clasament al IQ-ului pe țări , potrivit HotNews.ro , care prezintă o ierarhie bazată pe estimări naționale și atrage atenția că IQ-ul nu este o măsură absolută a inteligenței umane, deși este folosit frecvent ca instrument de evaluare a abilităților cognitive la nivel de populație. Conform World Population Review , astfel de clasamente nu pornesc de la un singur test global aplicat uniform, ci agregă mai multe tipuri de date și metodologii. În lipsa unor măsurători directe suficiente, estimările sunt completate cu indicatori sociali și economici care pot influența performanța la testele cognitive. În practică, ierarhiile sunt construite dintr-o combinație de surse, între care: teste standardizate de inteligență; evaluări educaționale la matematică, științe și înțelegerea textelor; studii reprezentative realizate în rândul elevilor sau al adulților; indicatori de context, precum alfabetizarea, anii de învățământ obligatoriu, accesul la servicii medicale și nivelul de dezvoltare economică. Din acest motiv, notează sursa citată, rezultatele trebuie interpretate cu prudență: nu sunt măsurători precise, ci aproximări statistice, sensibile la calitatea și profunzimea datelor disponibile pentru fiecare stat. Pentru România, scorul mediu estimat este 98,88, sub media globală de 100, pe baza unui set de date utilizat pe scară largă și atribuit cercetătorilor Richard Lynn și David Becker, mai arată HotNews.ro. Publicația subliniază că aceste valori funcționează mai degrabă ca indicatori sociali decât ca judecăți despre „calitatea” unei populații și că poziția României ar reflecta o combinație de factori precum calitatea educației, sănătatea publică, nivelul de trai, inegalitățile regionale și efectele persistente ale perturbărilor economice. [...]
Google extinde folosirea AI în educație prin creșterea limitelor din NotebookLM și integrarea Gemini în Moodle , o mișcare care poate schimba direct modul în care profesorii își pregătesc lecțiile și cum învață elevii, potrivit Google Blog . Actualizările vizează atât școlile, cât și universitățile și sunt prezentate în contextul utilizării pe scară largă a instrumentelor AI de către „milioane de studenți și educatori”, conform companiei. Google spune că a primit feedback despre folosirea NotebookLM pentru dezvoltarea gândirii critice (inclusiv prin funcția de dezbatere din „audio overview”), despre adaptarea planurilor de lecție cu Gemini pentru elevi cu nevoi diferite și despre automatizarea unor sarcini administrative în campusuri. Ce se schimbă operațional pentru școli și universități Google anunță trei direcții cu impact imediat în activitatea educațională: Limite mai mari în NotebookLM pentru anumite abonamente educaționale: utilizatorii cu Education Plus sau cu Teaching and Learning add-on primesc „dublarea limitelor” pentru numărul de caiete (notebooks), surse per caiet, infografice și alte funcții. În practică, Google leagă această extindere de posibilitatea de a crea mai multe materiale personalizate și de a folosi mai mult conținut de tip chestionare, fișe de recapitulare (flashcards) și rezumate audio, fără a atinge rapid pragurile de utilizare. Gemini devine furnizor AI oficial în Moodle: Gemini este acum un furnizor oficial de inteligență artificială pentru sistemul de management al învățării Moodle (LMS), ceea ce permite administratorilor să folosească Gemini pentru funcții precum rezumarea textelor și generarea de imagini în cadrul „placements” (puncte de integrare AI în Moodle). Google mai spune că, din mai , „Gemini LTI” va suporta Moodle, aducând instrumente precum aplicația Gemini și NotebookLM direct în platformă, inclusiv posibilitatea ca profesorii să atribuie elevilor un „Gem” sau un caiet NotebookLM pentru teme și proiecte. Pregătire pentru examene standardizate în aplicația Gemini: după parteneriate anunțate anterior pentru teste de practică SAT și JEE Main, Google spune că „se lansează acum” și suport pentru pregătirea NEET , pe baza conținutului de la Physics Wallah și Careers360, cu promisiunea extinderii către alte teste. Training AI gratuit pentru educatori și un program pentru cercetare Pe zona de competențe, Google anunță un program de formare: Training gratuit de alfabetizare AI în parteneriat cu ISTE+ASCD, disponibil pentru „toți cei 6 milioane” de educatori K-12 și din învățământul superior din SUA. Conținutul ar urma să fie lansat pe 13 mai 2026 , cu module noi lunar. Programul este menționat și ca parte a „Google AI for Education Accelerator”, care include acces gratuit la certificate de carieră recunoscute în industrie, training AI și „cele mai avansate instrumente AI” ale companiei. Pentru mediul universitar, Google mai indică lansarea unei prime cohorte de „research affiliates” în SUA, cu parteneri precum Purdue University, University of Alabama și UC Riverside, pentru a aduce „AI și supercomputing” în laboratoare, printr-un parteneriat descris ca „sigur și eficient ca preț”, cu hardware optimizat pentru AI la preț redus, acces timpuriu la modele avansate și colaborare cu experți Google. Transferul Google Photos la absolvire și efectele pentru administratori Dincolo de instrumentele de predare, Google introduce o schimbare relevantă pentru gestionarea datelor în instituții: Din mai, utilizatorii vor putea transfera și Google Photos (nu doar Drive și Gmail) din conturile instituționale către un cont personal, prin Google Takeout Transfer . Google spune că este o funcție cerută frecvent și că permite migrarea fotografiilor, videoclipurilor și albumelor „pe care le dețin” utilizatorii. Compania adaugă că mai târziu în acest an va introduce funcții noi de administrare și ștergere în masă pentru Photos în consola de administrare, astfel încât administratorii să vadă mai bine cine a migrat datele și să poată gestiona conținutul pentru a elibera spațiu din stocarea comună (pooled) din Drive. În ansamblu, pachetul de actualizări împinge AI mai adânc în fluxurile de lucru din educație: de la pregătirea lecțiilor și învățarea asistată, până la administrarea platformelor și a datelor la ieșirea din instituție. [...]
Critica lui Daniel Funeriu pune din nou pe masă o problemă de „design” care poate ajunge cost de sistem: manuale încărcate vizual, greu de folosit la clasă, cu efecte directe asupra eficienței învățării , într-un moment în care Ministerul Educației lucrează la elaborarea manualelor, potrivit libertatea.ro . Fostul ministru al Educației (2009–2012) susține că manualele românești de științe exacte sunt „supraîncărcate” cu culori, imagini și indicații de tip „reține!”, „aplică!”, „verifică!”, care ar distrage atenția de la text și ar produce „oboseală cognitivă” la elevi. În mesajul publicat pe Facebook, Funeriu spune că, deși unele manuale au „texte foarte bune”, acestea ar fi „ascunse” într-un design aglomerat. „Excesul de stimuli nu creează interes, ci oboseală cognitivă. Dacă vrem elevi atenți și profunzi, trebuie să le oferim spațiu pentru concentrare, nu un spectacol permanent. E școală, nu e circ!” Comparația cu Germania și Franța În analiza sa comparativă, Funeriu afirmă că manualele din Germania ar avea un „echilibru” între sobrietate și claritate grafică, dar ar presupune profesori bine pregătiți. Despre Franța, în schimb, spune că manualele ar fi „mai greu de urmărit” decât cele din România, din cauza unui „bombardament” vizual similar, care i-ar fi făcut dificilă urmărirea firului logic al textelor. Ce cere Ministerului Educației și de ce contează Ținta mesajului este actualul ministru al Educației, Mihai Dimian, căruia Funeriu îi solicită „reintroducerea” unui principiu: manualul trebuie să ajute elevul să gândească, nu să îl „bombardeze vizual”. Miza, în această logică, este una operațională: manualele sunt instrumente de lucru zilnic, iar un format perceput ca suprastimulant poate reduce eficiența predării și a învățării, indiferent de calitatea conținutului. Funeriu dă și un exemplu concret: spune că a deschis la întâmplare un manual de științe exacte de clasa a VI-a și, pe o singură pagină, ar fi găsit „peste 12 culori diferite” și „mai mult de 10 imagini, tabele, cadrane etc.”. În materialul citat nu apar reacții ale Ministerului Educației sau un calendar oficial privind schimbări în elaborarea manualelor, astfel că nu este clar dacă observațiile vor fi preluate în procesul curent. [...]
Peste 100 de elevi din toată țara au concurat la Giurgiu, într-o olimpiadă cu probă practică, pe fondul presiunii tot mai mari pentru competențe „verzi”. Potrivit giurgiuonline.com , etapa națională a Olimpiadei de Protecția Mediului s-a desfășurat în perioada 7–10 aprilie 2026 și s-a încheiat joi, 10 aprilie, cu o festivitate de premiere la Ateneul „Nicolae Bălănescu”. Competiția a fost prezentată ca un eveniment dedicat învățământului tehnologic, cu probe scrise și practice, în care elevii și-au testat atât cunoștințele teoretice, cât și capacitatea de a propune soluții aplicate. Din perspectiva pieței muncii, miza este formarea de competențe direct utilizabile în domenii legate de protecția mediului și sustenabilitate, unde cererea de specialiști este în creștere. Organizare și participare Evenimentul a avut sprijinul Ministerului Educației, prin prezența secretarului de stat Sorin Ion, iar coordonarea la nivel local a fost asigurată de inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Giurgiu, Alina Meclea. Publicația notează că la olimpiadă au participat peste 100 de elevi din întreaga țară. Mesajul autorităților și închiderea oficială La ceremonia de închidere a participat prefectul județului Giurgiu, Ion Ghimpeteanu, care a acordat premii elevilor câștigători și a insistat pe componenta de educație ecologică. „Protejarea mediului nu mai reprezintă o opțiune, ci o necesitate. (…) Dragi elevi, sunteți artizanii acestor zile.” Prefectul a declarat apoi închisă oficial Olimpiada Națională de Protecția Mediului, urându-le participanților succes în continuare. De ce contează Dincolo de componenta de competiție școlară, evenimentul indică o orientare mai puternică spre educație aplicată în zona de mediu, într-un context în care companiile și instituțiile publice au nevoie de competențe tehnice pentru proiecte de conformare și sustenabilitate. În același timp, pentru Giurgiu, găzduirea etapei naționale înseamnă validare instituțională și capacitate de organizare, prin implicarea Prefecturii, Consiliului Județean și a Inspectoratului Școlar, conform materialului. [...]
Rusia mută controlul politic mai sus în educație prin numirea lui Dmitri Medvedev ca redactor-șef al noilor manuale școlare de stat, o decizie care indică o centralizare mai puternică a conținutului predat în licee, potrivit digi24.ro . Ministerul Educației din Rusia a anunțat că Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate, va coordona o nouă serie de manuale de „studii sociale” pentru clasele a IX-a – a XI-a. Conform informațiilor prezentate, propunerea i-a fost făcută anul trecut, iar Medvedev a acceptat să conducă activitatea editorială fără compensație financiară. Ce înseamnă rolul și cum se aplică în practică Ministrul adjunct al Educației, Olga Koludarova, a spus că implicarea lui Medvedev a inclus comentarii „pagină cu pagină”, revizuiri editoriale și recomandări care au fost integrate în versiunea finală a manualelor. În același pachet intră și actualizări ale standardelor federale de educație și ale programelor de predare, potrivit relatărilor din presa de stat rusă citate în material. Echipa de autori ar include specialiști din mai multe domenii, între care economiști, sociologi, istorici, experți juridici și lectori universitari, inclusiv persoane cu titluri academice. De ce contează: educația ca instrument de politică publică Numirea unui oficial de rang înalt din zona de securitate în fruntea editării manualelor sugerează o abordare în care curriculumul devine un instrument de politică publică, nu doar unul pedagogic. Contextul este cu atât mai relevant cu cât, în ultimii ani, Medvedev este descris ca una dintre figurile ideologice radicale ale Kremlinului. Medvedev a fost președinte al Rusiei între 2008 și 2012, apoi prim-ministru, iar în prezent ocupă funcția de vicepreședinte al Consiliului de Securitate. Ce urmează Materialul nu precizează un calendar de implementare în școli sau data la care manualele vor intra efectiv în uz, dar indică faptul că recomandările lui Medvedev au fost deja încorporate în manualele finale și în documentele aferente (standarde și programe). [...]
Primăriile care închid sălile de jocuri de noroc pot primi bani pentru școli , potrivit News.ro . Anunțul a fost făcut de Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, care spune că finanțările ar urma să vină din bugetul județului și să fie condiționate de o decizie formală a consiliului local. Mecanismul propus vizează comunele și orașele care încă au astfel de activități pe raza localității, inclusiv cele cu peste 15.000 de locuitori. Simonis afirmă că administrațiile locale care adoptă în termen de 30 de zile o hotărâre de consiliu local pentru eliminarea sălilor de jocuri ar putea primi finanțări pentru investiții în educație. „Primăriile care închid sălile de jocuri de noroc, păcănelele, cum le cunoaştem, vor primi bani pentru şcoli.” Banii ar putea fi utilizați pentru construirea de școli și grădinițe sau pentru modernizarea spațiilor de învățământ existente. În mesajul său, Simonis a prezentat măsura ca un instrument de stimulare financiară pentru primari și ca o reacție la efectele sociale ale jocurilor de noroc. În context, Alfred Simonis amintește că, în mandatul anterior, a inițiat o lege care interzice sălile de jocuri de noroc în localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori și impune mutarea acestora la periferia orașelor. Legea are ca obiectiv reducerea dependenței și prevede sancțiuni penale pentru eliberarea de adeverințe false necesare funcționării acestor săli. [...]
