Știri
Știri din categoria Educație
Guvernul a deblocat concursurile pentru posturile didactice, printr-o ordonanță de urgență care creează baza legală pentru ocuparea posturilor în preuniversitar și universitar înainte de anul școlar 2026–2027, potrivit TVR Info.
Ordonanța, aprobată în ședința de joi, modifică Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și include măsuri în domeniul educației. Ministerul Educației și Cercetării arată, într-un comunicat, că actul normativ permite reluarea concursurilor de ocupare a posturilor didactice de predare din învățământul preuniversitar de stat, ocuparea posturilor de asistent universitar și derularea promovărilor din instituțiile de învățământ superior.
Miza operațională este asigurarea personalului pentru anul școlar și universitar 2026–2027, în condițiile în care o parte din contractele existente se încheie la finalul acestui an școlar.
Ministerul explică necesitatea ordonanței prin faptul că, pentru cadrele didactice angajate pe perioadă determinată de cel mult un an școlar sau în regim de „plată cu ora”, contractele individuale de muncă încetează de drept până la 31 august 2026, respectiv la data finalizării cursurilor.
În învățământul preuniversitar, personalul didactic poate fi angajat prin mai multe formule, inclusiv:
În comunicatul Ministerului Educației și Cercetării (publicat aici), instituția susține că ordonanța creează cadrul legal necesar pentru a evita sincopele de personal și pentru a menține continuitatea în sistemul național de educație.
Recomandate
România a ieșit pe primul loc în Europa la EGMO 2026 , un rezultat care pune din nou în discuție capacitatea sistemului de a transforma performanța de vârf în masă critică de competențe, cu efecte directe pe termen lung asupra pieței muncii în domenii tehnice. Potrivit Digi24 , România s-a clasat și pe locul 2 în clasamentul pe țări, după China, care a participat cu statut de invitat. Competiția – Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete (EGMO) – a reunit 247 de concurente din 66 de țări și s-a desfășurat la Bordeaux, în Franța, în perioada 9–15 aprilie, conform informațiilor transmise de Ministerul Educației și Cercetării . Rezultatele lotului României România a obținut patru medalii, astfel: Mălina-Carla Pavel (Colegiul Național „Alexandru Odobescu” Pitești) – medalie de aur; a avut „cel mai mare scor dintre participantele din țările oficiale”; Aida Mitroi (Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – medalie de aur; Carina Maria Viespescu (Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – medalie de aur; Ioana Stroe (Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – medalie de bronz. Ce spune Ministerul despre organizare și costuri Ministerul Educației și Cercetării a precizat că sprijină participarea loturilor naționale la olimpiadele internaționale prin acoperirea taxelor de participare și a costurilor de deplasare, precum și a diurnei pentru zilele de ședere, și prin organizarea etapelor care preced competițiile internaționale (locale, județene/municipale și naționale). Lotul a fost coordonat de Andrei Eckstein (lector la Universitatea Politehnica din Timișoara) și Anca Băltărigă (profesor la Liceul Internațional de Informatică din București), iar coordonarea științifică a fost asigurată de Societatea de Științe Matematice din România . Organizarea din partea ministerului a fost realizată de inspectorul MEC Naghi Elisabeta Ana. În mesajul citat, ministerul a mai arătat că această olimpiadă „deschide seria celor patru olimpiade internaționale de matematică la care participă România în anul școlar 2025-2026”. [...]
Ministerul Educației începe plata diferențelor salariale restante către personalul din învățământul preuniversitar, potrivit Mediafax , care citează un anunț al instituției bazat pe un ordin emis în februarie 2026. Ministerul Educației și Cercetării precizează că plățile vizează diferențe salariale și dobânzi stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, în cazuri în care salariile au fost tăiate, înghețate sau calculate neuniform, inclusiv prin neacordarea la timp a unor sporuri ori acordarea lor incorectă. Calendarul plăților și sumele deja achitate Instituția arată că, în februarie 2026, au fost achitate tranșele aferente anului de plată 2025, în valoare totală de aproximativ 244 de milioane de lei. Începând cu salariile aferente lunii martie, autoritățile au demarat plata tranșelor corespunzătoare anului 2026, proces care, potrivit ministerului, urmează să fie finalizat până la 31 decembrie 2026. Tranșa din iunie și mecanismul de eșalonare pe cinci ani Un reper important este luna iunie 2026, când profesorii ar urma să primească a cincea tranșă, reprezentând 35% din totalul diferențelor salariale stabilite prin Ordonanța de Urgență nr. 48/2022. Valoarea acestei plăți este estimată la circa 326 de milioane de lei. „Plățile sunt eșalonate pe cinci ani”, precizează Ministerul Educației și Cercetării, cu tranșe de 5% în primul an de la rămânerea definitivă a hotărârii, 10% în al doilea, 25% în al treilea, 25% în al patrulea și 35% în al cincilea. De ce contează: impact bugetar și cauzele litigiilor Mediafax notează că aceste plăți includ și dobânzile aferente întârzierilor, ceea ce înseamnă un efort bugetar mai mare pentru stat, pe lângă sumele principale stabilite de instanțe. În același timp, contextul acestor litigii este legat, în principal, de interpretări diferite ale legislației salarizării și de aplicarea neuniformă a grilelor, precum și de tăieri sau înghețări salariale din trecut, care au dus la procese și la decizii definitive în favoarea angajaților din educație. [...]
Un traseu educațional construit în afara României i-a deschis lui Paul Mocanu accesul la un rol tehnic la TikTok , după ce a ales o facultate de științe aplicate în Belgia și un master în Irlanda, potrivit HotNews . La 24 de ani, el lucrează din 2024 ca „inginer de fiabilitate” (rol orientat pe stabilitatea sistemelor) în companie, în paralel cu masterul în Data Science la Dublin. Paul Mocanu a plecat din București la Anvers imediat după liceu, la 18 ani, cu bani „cât să îi ajungă pentru o lună și jumătate”. Spune că a muncit ca să se întrețină și că a terminat facultatea fără datorii. A studiat la Karel de Grote Hogeschool (KDG) , instituție de învățământ superior axată pe studii aplicate în IT, unde a urmat programul de Applied Computer Science. De ce a ales o facultate „aplicată” în locul Politehnicii În liceu, la Colegiul Național „Ion Creangă” din București (profil matematică-informatică), prima opțiune a fost Politehnica – Automatică și Calculatoare, însă a renunțat după ce a comparat informații despre programe. Motivația invocată ține de relevanța conținutului pentru piața muncii: „Programa de la Politehnică mi se părea învechită. La fel și materialele.” În schimb, descrie potrivirea cu modelul „hogeschool” (învățământ superior de științe aplicate), unde componenta practică a fost centrală. Ce face la TikTok și cum se leagă de studiile urmate Rolul său la TikTok este legat de infrastructura din spatele platformei, iar el îl rezumă astfel: „Practic, mă asigur că nu cade TikTok-ul.” În material se mai arată că experiența studiilor în străinătate i-a adus, pe lângă baza tehnică, și antrenamentul de a lucra într-un mediu internațional și de a comunica între culturi — context pe care îl regăsește într-o companie globală. HotNews precizează că articolul continuă cu detalii suplimentare, care nu sunt incluse în fragmentul disponibil aici. [...]
Marea Britanie va reintra în Erasmus+ din 2027 , după ce Uniunea Europeană a anunțat finalizarea unui acord, urmând ca revenirea să devină efectivă după încheierea documentelor legale, potrivit Agerpres . Informația a fost prezentată miercuri, în prezența vicepreședintei Comisiei Europene Roxana Mînzatu . Din datele disponibile în material, nu sunt precizate detalii despre calendarul exact al pașilor juridici rămași, condițiile acordului sau impactul bugetar și operațional al revenirii Marii Britanii în program. [...]
Google extinde folosirea AI în educație prin creșterea limitelor din NotebookLM și integrarea Gemini în Moodle , o mișcare care poate schimba direct modul în care profesorii își pregătesc lecțiile și cum învață elevii, potrivit Google Blog . Actualizările vizează atât școlile, cât și universitățile și sunt prezentate în contextul utilizării pe scară largă a instrumentelor AI de către „milioane de studenți și educatori”, conform companiei. Google spune că a primit feedback despre folosirea NotebookLM pentru dezvoltarea gândirii critice (inclusiv prin funcția de dezbatere din „audio overview”), despre adaptarea planurilor de lecție cu Gemini pentru elevi cu nevoi diferite și despre automatizarea unor sarcini administrative în campusuri. Ce se schimbă operațional pentru școli și universități Google anunță trei direcții cu impact imediat în activitatea educațională: Limite mai mari în NotebookLM pentru anumite abonamente educaționale: utilizatorii cu Education Plus sau cu Teaching and Learning add-on primesc „dublarea limitelor” pentru numărul de caiete (notebooks), surse per caiet, infografice și alte funcții. În practică, Google leagă această extindere de posibilitatea de a crea mai multe materiale personalizate și de a folosi mai mult conținut de tip chestionare, fișe de recapitulare (flashcards) și rezumate audio, fără a atinge rapid pragurile de utilizare. Gemini devine furnizor AI oficial în Moodle: Gemini este acum un furnizor oficial de inteligență artificială pentru sistemul de management al învățării Moodle (LMS), ceea ce permite administratorilor să folosească Gemini pentru funcții precum rezumarea textelor și generarea de imagini în cadrul „placements” (puncte de integrare AI în Moodle). Google mai spune că, din mai , „Gemini LTI” va suporta Moodle, aducând instrumente precum aplicația Gemini și NotebookLM direct în platformă, inclusiv posibilitatea ca profesorii să atribuie elevilor un „Gem” sau un caiet NotebookLM pentru teme și proiecte. Pregătire pentru examene standardizate în aplicația Gemini: după parteneriate anunțate anterior pentru teste de practică SAT și JEE Main, Google spune că „se lansează acum” și suport pentru pregătirea NEET , pe baza conținutului de la Physics Wallah și Careers360, cu promisiunea extinderii către alte teste. Training AI gratuit pentru educatori și un program pentru cercetare Pe zona de competențe, Google anunță un program de formare: Training gratuit de alfabetizare AI în parteneriat cu ISTE+ASCD, disponibil pentru „toți cei 6 milioane” de educatori K-12 și din învățământul superior din SUA. Conținutul ar urma să fie lansat pe 13 mai 2026 , cu module noi lunar. Programul este menționat și ca parte a „Google AI for Education Accelerator”, care include acces gratuit la certificate de carieră recunoscute în industrie, training AI și „cele mai avansate instrumente AI” ale companiei. Pentru mediul universitar, Google mai indică lansarea unei prime cohorte de „research affiliates” în SUA, cu parteneri precum Purdue University, University of Alabama și UC Riverside, pentru a aduce „AI și supercomputing” în laboratoare, printr-un parteneriat descris ca „sigur și eficient ca preț”, cu hardware optimizat pentru AI la preț redus, acces timpuriu la modele avansate și colaborare cu experți Google. Transferul Google Photos la absolvire și efectele pentru administratori Dincolo de instrumentele de predare, Google introduce o schimbare relevantă pentru gestionarea datelor în instituții: Din mai, utilizatorii vor putea transfera și Google Photos (nu doar Drive și Gmail) din conturile instituționale către un cont personal, prin Google Takeout Transfer . Google spune că este o funcție cerută frecvent și că permite migrarea fotografiilor, videoclipurilor și albumelor „pe care le dețin” utilizatorii. Compania adaugă că mai târziu în acest an va introduce funcții noi de administrare și ștergere în masă pentru Photos în consola de administrare, astfel încât administratorii să vadă mai bine cine a migrat datele și să poată gestiona conținutul pentru a elibera spațiu din stocarea comună (pooled) din Drive. În ansamblu, pachetul de actualizări împinge AI mai adânc în fluxurile de lucru din educație: de la pregătirea lecțiilor și învățarea asistată, până la administrarea platformelor și a datelor la ieșirea din instituție. [...]
Critica lui Daniel Funeriu pune din nou pe masă o problemă de „design” care poate ajunge cost de sistem: manuale încărcate vizual, greu de folosit la clasă, cu efecte directe asupra eficienței învățării , într-un moment în care Ministerul Educației lucrează la elaborarea manualelor, potrivit libertatea.ro . Fostul ministru al Educației (2009–2012) susține că manualele românești de științe exacte sunt „supraîncărcate” cu culori, imagini și indicații de tip „reține!”, „aplică!”, „verifică!”, care ar distrage atenția de la text și ar produce „oboseală cognitivă” la elevi. În mesajul publicat pe Facebook, Funeriu spune că, deși unele manuale au „texte foarte bune”, acestea ar fi „ascunse” într-un design aglomerat. „Excesul de stimuli nu creează interes, ci oboseală cognitivă. Dacă vrem elevi atenți și profunzi, trebuie să le oferim spațiu pentru concentrare, nu un spectacol permanent. E școală, nu e circ!” Comparația cu Germania și Franța În analiza sa comparativă, Funeriu afirmă că manualele din Germania ar avea un „echilibru” între sobrietate și claritate grafică, dar ar presupune profesori bine pregătiți. Despre Franța, în schimb, spune că manualele ar fi „mai greu de urmărit” decât cele din România, din cauza unui „bombardament” vizual similar, care i-ar fi făcut dificilă urmărirea firului logic al textelor. Ce cere Ministerului Educației și de ce contează Ținta mesajului este actualul ministru al Educației, Mihai Dimian, căruia Funeriu îi solicită „reintroducerea” unui principiu: manualul trebuie să ajute elevul să gândească, nu să îl „bombardeze vizual”. Miza, în această logică, este una operațională: manualele sunt instrumente de lucru zilnic, iar un format perceput ca suprastimulant poate reduce eficiența predării și a învățării, indiferent de calitatea conținutului. Funeriu dă și un exemplu concret: spune că a deschis la întâmplare un manual de științe exacte de clasa a VI-a și, pe o singură pagină, ar fi găsit „peste 12 culori diferite” și „mai mult de 10 imagini, tabele, cadrane etc.”. În materialul citat nu apar reacții ale Ministerului Educației sau un calendar oficial privind schimbări în elaborarea manualelor, astfel că nu este clar dacă observațiile vor fi preluate în procesul curent. [...]
