Știri
Știri din categoria Educație
Jensen Huang, CEO Nvidia, ar urma să intre în comitetul consultativ al Școlii de Economie și Management a Universității Tsinghua, o structură care reunește lideri ai unor companii globale și care influențează direcțiile strategice ale uneia dintre cele mai importante instituții academice din China, potrivit IT之家.
Informația este atribuită de publicație unui articol din Financial Times și este prezentată ca un acord deja acceptat de Huang, pe baza declarațiilor a „două persoane familiarizate cu situația”. Pentru Nvidia, gestul are relevanță operațională și de poziționare într-o piață unde compania spune că are activitate de zeci de ani, într-un context în care relația dintre industria de semiconductori și China este atent urmărită la nivel global.
IT之家 arată că, potrivit informațiilor de pe site-ul Școlii de Economie și Management a Tsinghua, comitetul consultativ a fost înființat în octombrie 2000 și are rolul de a întări legăturile școlii cu mediul extern și de a ridica nivelul general al cercetării și al predării, cu obiectivul de a construi o școală „de clasă mondială” în economie și management.
Comitetul se întrunește anual, într-o reuniune în care sunt discutate progresul instituției și provocările, iar membrii oferă recomandări pentru chestiuni strategice și de direcție.
Președintele actual al comitetului este Tim Cook, CEO Apple, mai notează publicația. Lista de membri include, între alții, lideri din tehnologie și business precum:
IT之家 menționează că structura are în prezent 65 de membri și 67 de persoane în total, conform datelor consultate pe site-ul instituției.
În același material este reamintită o declarație a lui Jensen Huang, făcută săptămâna trecută într-un interviu pentru CNBC, în care a spus că Nvidia este „foarte bucuroasă să deservească piața chineză”, invocând existența multor clienți și parteneri și faptul că firma operează acolo de 30 de ani.
Dacă numirea se confirmă oficial, prezența lui Huang într-un astfel de for consultativ ar consolida vizibilitatea și relațiile Nvidia în ecosistemul academic și de business din China, fără ca articolul să indice, deocamdată, un calendar sau pași procedurali pentru formalizarea intrării în comitet.
Recomandate
Abandonul școlar rămâne un cost economic recurent, de ordinul miliardelor de euro, care se vede direct în deficitul de forță de muncă și în consum , pe fondul unei rate încă ridicate a părăsirii timpurii a școlii în România, potrivit Wall-Street , care citează date OECD și estimări AmCham România – Universitatea din București. România avea în 2024 o rată de 16,8% a tinerilor între 18 și 24 de ani care au abandonat școala, față de media UE de 9,4%, conform unui studiu OECD . Deși indicatorul s-a redus ușor față de acum un deceniu, nivelul rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în timp ce alte state, precum Spania și Bulgaria, au reușit să coboare semnificativ rata. În mediul rural, aproape 1 din 4 copii (26,3%) abandonează școala sau nu o finalizează. La tranziția spre liceu, între 15 și 19 ani, aproape 1 din 3 copii (32%) nu mai este înscris în nicio formă de învățământ, potrivit rapoartelor OCDE citate în articol. Nota de plată pentru economie: venituri mai mici și presiune pe bugete Legătura cu piața muncii este una directă: analize OECD din 2025 arată că rata de ocupare la adulții de 25–64 de ani crește odată cu nivelul de calificare. În termeni de impact financiar, un raport realizat de AmCham România și Universitatea din București (2024), citat de Wall-Street, estimează că abandonul școlar costă economia românească 2,3 miliarde euro anual (aprox. 11,5 miliarde lei), iar pierderile cumulate din ultimii 11 ani depășesc 15,7 miliarde euro (aprox. 78,5 miliarde lei). La nivel individual, un elev care abandonează școala ar urma să câștige pe durata vieții cu aproape 200.000 euro mai puțin (aprox. 1 milion lei) decât un absolvent de liceu, ceea ce înseamnă, în lanț, venituri mai mici, consum mai redus și contribuții mai mici la taxe și la sistemele sociale. Articolul indică și o pierdere medie de 23.000 de elevi pe cohortă, începând cu 2005. Ce încearcă să schimbe: intervenții pe termen lung și folosirea facilităților fiscale În acest context, asociația EduAct lansează campania de conștientizare „Anii lor absenți ne lipsesc tuturor”, prezentată ca un apel către companii, instituții și cetățeni, pornind de la ideea că abandonul școlar afectează atât oferta de angajați, cât și baza de consumatori. EduAct spune că a construit un model de intervenție pe întreg traseul școlar (primar, gimnazial, liceu), care combină educația non-formală cu literația digitală și orientarea profesională, în școli identificate ca vulnerabile, cu peste 1.400 de beneficiari anual. Președinta asociației, Ioana Breazu, susține că intervențiile susținute pe minimum 2–4 ani pot reduce semnificativ abandonul, iar efectele nu apar imediat: „Intervenția susținută pe minimum 2–4 ani a redus rata de abandon cu până la 54% față de grupurile de control. (...) Ce e interesant e că nu au existat efecte considerabile după primul an. Abia în al doilea an scorurile medii la testele academice au crescut semnificativ.” Campania are și un obiectiv de mobilizare financiară, prin: redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit; parteneriate cu companii; donații individuale, punctuale sau recurente. Totodată, articolul menționează facilitatea fiscală D177, prin care companiile pot cere redirecționarea către ONG-uri a unei părți din impozitul pe profit deja plătit la ANAF, în termen de 45 de zile, printr-o procedură administrativă. De ce contează pentru companii Mesajul central pentru mediul privat este că problema nu se oprește la „lipsa de candidați”: abandonul școlar reduce structural și puterea de cumpărare. În plus, Wall-Street notează că, potrivit Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2024, aproximativ 70% dintre tinerii profesioniști iau în considerare responsabilitatea socială a angajatorului când evaluează ofertele de muncă, ceea ce poate influența și competiția pentru talente. [...]
„Compulsiune” descrie o conduită în care persoana se simte constrânsă să acționeze , sub presiunea unei forțe interne obsesionale, cu teamă de angoasă și culpabilitate, potrivit DEX Online , în „Cuvântul zilei” din 27 mai 2026. Termenul este relevant în educație și sănătate mintală prin felul în care delimitează comportamentele „făcute cu greu” de cele declanșate de o constrângere psihică. DEX definește „compulsiune” (substantiv feminin) ca „tip de conduită în care individul se simte constrâns a acționa sub efectul unei forțe interne obsesionale, amenințat de angoasă, de culpabilitate”, cu etimologie din franceză („compulsion”). În practică, definiția indică un mecanism: acțiunea nu este doar o alegere sau un obicei, ci o reacție la o presiune internă, asociată cu disconfort psihic. Într-un context educațional, cuvântul ajută la formularea mai precisă a unor situații întâlnite în discuții despre comportament și autocontrol, de exemplu: când un elev repetă un gest sau o verificare „ca să se liniștească”, deși știe că nu e necesar; când o persoană descrie că „nu se poate opri”, iar oprirea ar crește anxietatea sau sentimentul de vinovăție. [...]
Un proiect de lege depus la Camera Deputaților ar obliga școlile să interzică telefoanele elevilor pe tot programul, inclusiv în pauze , ceea ce ar impune schimbări operaționale în unitățile de învățământ – de la reguli de aplicare până la spații de depozitare și proceduri de confiscare temporară, potrivit Digi24 . Inițiativa legislativă prevede că elevii nu ar mai putea folosi dispozitive electronice pe durata programului școlar, iar școlile ar trebui să amenajeze spații speciale pentru depozitarea acestora. În cazul încălcării regulilor, proiectul stabilește posibilitatea confiscării temporare a telefoanelor. Ce ar trebui să facă școlile, concret Dacă proiectul va fi adoptat, obligațiile pentru unitățile de învățământ ar include: interzicerea folosirii dispozitivelor electronice de către elevi pe toată durata programului școlar, inclusiv în pauze; amenajarea unor spații speciale pentru depozitarea telefoanelor; aplicarea unei măsuri de confiscare temporară, atunci când regulile sunt încălcate. Inițiatorii susțin că măsura ar putea crește atenția elevilor la ore și ar încuraja socializarea. Reacții: între beneficii educaționale și nevoia de contact cu părinții În material sunt prezentate opinii diferite. Unii elevi spun că o interdicție i-ar putea ajuta să fie mai atenți la cursuri și să comunice mai mult cu cei din jur. Psihologul Lidia Bârsanu afirmă că limitarea accesului la dispozitive poate avea efecte pozitive asupra relațiilor dintre elevi, dar avertizează că pot apărea reacții inițiale de disconfort: „Restricționarea acestor dispozitive nu face altceva decât să învețe copilul să relaționeze cu cei din jur, le dezvoltă empatia și așa mai departe, automat, și apartenența la grup. (...) Pot să apară la cei care sunt restricționați, în primă fază, o ușoară anxietate, frustrare.” Pe de altă parte, există părinți care se opun unei interdicții totale, argumentând că telefonul este necesar pentru a păstra legătura cu copilul în timpul programului școlar. Cristina Goanță, director al Colegiului Național „Tudor Vladimirescu”, spune că a întâlnit reticență din partea unor părinți, chiar dacă aceștia acceptă interdicția în timpul orelor. Alte măsuri incluse în proiect Pe lângă interzicerea telefoanelor, proiectul mai prevede: extinderea sistemelor de supraveghere video în unitățile de învățământ; consiliere psihologică obligatorie pentru elevi. În acest stadiu, informația disponibilă este că proiectul a fost depus la Camera Deputaților; articolul nu oferă un calendar de dezbatere sau vot. [...]
Traian Băsescu le-a cerut studenților să-și construiască mai întâi o carieră în afara politicii , argumentând că independența profesională este condiția pentru o implicare publică „liberă”, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis la Universitatea Politehnica Timișoara , în cadrul Zilelor Studenților Timișoarei. Fostul președinte a vorbit despre începuturile democrației românești după 1989 și despre dificultățile unei societăți care încerca să adopte valori occidentale „fără un model clar de urmat”. În același context, a amintit responsabilitatea generației sale pentru integrarea României în NATO și Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept un proces dificil, dar cu efecte ireversibile asupra direcției țării. „Politicianul liber” și condiția independenței profesionale În dialogul cu studenții, discuția a ajuns la apropierea tinerilor de politică, credibilitatea liderilor și posibilitatea unei implicări autentice în viața publică. Băsescu a susținut că implicarea civică și politică ar trebui construită pe educație, experiență profesională și independență personală, nu pe oportunism. „Recomandarea mea pentru studenți este să nu vă duceți în politică până când nu ați învățat o meserie, până nu v-ați asigurat o carieră. Nu vă bazați pe politică pentru a face carieră. Politicianul liber este cel care are o meserie. Eu am”. Context: criza de leadership, dincolo de România La final, fostul șef al statului a legat discuția despre carieră și politică de o problemă mai largă, afirmând că actuala criză de leadership nu este un fenomen izolat, ci afectează întreaga clasă politică europeană. În material nu sunt menționate măsuri sau inițiative concrete care să decurgă din întâlnire, dincolo de mesajele transmise în dialogul cu studenții. [...]
Un proiect de lege ar putea obliga școlile să gestioneze central telefoanele elevilor pe durata programului , inclusiv în pauze, ceea ce ar însemna proceduri noi și spații dedicate pentru depozitare, potrivit Mobilissimo . Inițiativa vizează modificarea Legii învățământului preuniversitar și ar extinde restricțiile dincolo de orele de curs, către întreg intervalul în care elevii se află în responsabilitatea unității de învățământ. Propunerea depusă la Camera Deputaților modifică articolul 106 și introduce interdicția utilizării telefoanelor „pe întreaga perioadă a desfășurării cursurilor” pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. În practică, elevii ar putea fi obligați să își lase telefoanele și alte dispozitive electronice în spații special amenajate pe toată durata programului școlar, inclusiv în pauze sau la activități organizate în afara școlii. Ce ar trebui să facă școlile, dacă proiectul trece Textul prevede două excepții de la interdicție: utilizarea în scop educativ; folosirea dispozitivelor în spații autorizate explicit prin regulamentul intern al școlii. În cazul nerespectării regulilor, personalul unității de învățământ ar putea prelua temporar telefoanele, urmând ca acestea să fie returnate ulterior părinților sau elevilor, în funcție de regulamentul intern. Asta mută o parte din „controlul” utilizării telefonului în sarcina școlii, cu implicații directe de organizare și responsabilitate. Motivația inițiatorilor și contextul invocat Inițiatorii susțin că măsura ar reduce cyberbullying-ul, dependența digitală și distragerea atenției în timpul programului școlar. În expunerea de motive este menționată și extinderea monitorizării audio-video în școli, obligativitatea consilierii psihologice pentru elevii aflați în situații de risc și responsabilitatea părinților de a semnala actele de violență din incinta școlilor. Psihoterapeutul Domnica Petrovai, citată de Edupedu (menționat în articol), afirmă că accesul la telefon în pauze afectează atât învățarea, cât și relațiile sociale dintre copii, iar pauzele ar trebui să rămână momente de interacțiune, nu de consum de social media. Specialistul vorbește și despre forme de sevraj psihologic la elevii dependenți de telefon. În sprijinul argumentației sunt invocate și date ale Organizației Mondiale a Sănătății , potrivit cărora aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu din România ar manifesta simptome asociate dependenței de mediul virtual când nu au acces la telefon în timpul orelor (irascibilitate, lipsa concentrării, vigilență permanentă, abandonarea rapidă a sarcinilor). Ce urmează Proiectul este în procedură parlamentară, iar termenul-limită indicat pentru dezbatere este 25 mai. Reacțiile din spațiul public sunt împărțite, între susținerea unei interdicții totale și poziția că problema ține mai degrabă de educație digitală și de modul în care tehnologia este folosită, nu de telefon în sine. [...]
Un proiect depus la Camera Deputaților ar extinde interdicția telefoanelor în școli și la pauze , obligând elevii să își lase dispozitivele în spații special amenajate pe toată durata prezenței în unitatea de învățământ, potrivit G4Media . Miza practică este una operațională: școlile ar trebui să organizeze depozitarea și controlul respectării regulilor, inclusiv prin confiscare temporară. Ce se schimbă, concret, față de practica actuală Proiectul vizează modificarea Legii învățământului preuniversitar, astfel încât utilizarea telefoanelor mobile (și a altor echipamente de comunicații electronice) să fie interzisă „pe întreaga perioadă a desfășurării cursurilor școlare”, inclusiv: în pauze; în timpul activităților educaționale organizate în afara unității de învățământ. Interdicția ar urma să se aplice pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Depozitare obligatorie și sancțiuni: ce ar trebui să facă școlile Pe lângă interdicție, proiectul introduce obligativitatea ca dispozitivele să fie depozitate în „spații special amenajate” pe durata prezenței elevilor în școală. În cazul încălcării regulilor, telefoanele ar putea fi confiscate temporar și predate părinților sau elevilor, în funcție de prevederile regulamentului intern al școlii. Excepții prevăzute în proiect Textul citat în material prevede două situații în care utilizarea ar fi permisă: dacă este „în scop educativ”; în „spațiile autorizate explicit” de regulamentul intern al unității de învățământ. Ce urmează Inițiativa este prezentată ca proiect depus la Camera Deputaților. Materialul nu oferă detalii despre calendarul dezbaterilor sau șansele de adoptare, astfel că rămâne de văzut dacă și în ce formă va trece de Parlament. [...]
