Știri
Știri din categoria Educație

Demisia ministrului Educației din Coreea de Sud pune presiune pe întărirea regulilor anti-fraudă la examene, după un scandal de copiat cu ajutorul inteligenței artificiale care a ridicat semne de întrebare asupra corectitudinii admiterii la universitate, potrivit news.ro.
Polemica a izbucnit pe 15 noiembrie, când candidatul cu cel mai mare punctaj la concursul pentru contabili fiscali a recunoscut că a folosit o cameră video și un smartphone pentru a utiliza AI, obținând un rezultat aproape perfect. Dezvăluirea a venit cu doar patru zile înainte de „Suneung”, examenul de admitere la universitate la care au participat aproximativ jumătate de milion de elevi.
În acest context, autoritățile au introdus măsuri excepționale de securitate, inclusiv întreruperea conexiunii Wi‑Fi în jurul centrelor de examinare și o recompensă de 68.000 de euro (aprox. 340.000 lei) pentru sesizarea cazurilor de fraudă.
Miza este majoră într-o societate descrisă ca extrem de competitivă, unde rezultatul acestui examen poate deschide accesul la locuri de muncă mai bine plătite și poate influența inclusiv perspectivele de căsătorie. În acest climat, ministrul Educației, Choi Kyo-jin, nu a reușit să calmeze tensiunile, mai ales după un răspuns dat în Parlament, când a fost întrebat dacă autoritățile vor putea identifica trișorii în ziua examenului.
„Datorită vârstei mele, nu sunt sigur că voi fi în măsură să fac acest lucru”.
Declarația a stârnit indignare, iar ministrul nu a mai apărut la conferințele de presă din zilele următoare.
Potrivit autorităților, în ziua examenului au fost identificate 111 cazuri de comportament necorespunzător legate de dispozitive electronice. În aproape jumătate dintre situații, candidații nu își predaseră telefoanele, care au fost depistate ulterior prin mesaje electronice trimise de autorități.
După încheierea examenului, Choi Kyo-jin a transmis pe platforma X că testarea s-a terminat „fără incidente majore”, dar că nu se consideră ferit de criticile publice privind pregătirea insuficientă, anunțând că își asumă responsabilitatea și demisionează. Președinția a comunicat că șeful statului, Lee Jae Myung, i-a acceptat demisia.
Recomandate

Un elev din învățământul dual care lucrează deja ca instalator arată cum școala tehnologică poate livra forță de muncă calificată , într-un context în care meseriile sunt tot mai căutate, iar deficitul de specialiști rămâne vizibil pe piața muncii, potrivit Libertatea . George Cristea, 18 ani, este elev în clasa a XI-a la seral, la Liceul Tehnologic „Anghel Saligny” din București, și este angajat ca instalator la Apa Nova. El a câștigat trofeul „Meseriașul anului 2026”, după ce a concurat cu alți 26 de elevi din țară, fiind înscris în competiție de dirigintele său, profesorul Cristian Matei, în cadrul Galei Inovației și Performanței în Învățământul Dual. De ce contează: un traseu educație–job care reduce riscul de șomaj Miza economică a poveștii este legătura directă dintre formarea profesională și angajare. Tânărul spune că a ales liceul tehnologic și învățământul dual pentru a ieși „nu doar cu o diplomă, ci și cu o meserie și un loc de muncă asigurat”, iar alternativa – un liceu teoretic – i-ar fi crescut riscul de a termina școala fără o calificare cerută pe piață. „Dacă aș fi optat pentru un liceu teoretic, cel mai probabil aș fi terminat școala cu o diplomă de Bacalaureat pe care aș fi ținut-o în cui, în ramă și atât. (…) Aș fi riscat să ies din școală direct șomer.” În paralel cu școala, el lucrează în două schimburi și participă la intervenții pe rețeaua publică de alimentare cu apă, inclusiv noaptea, atunci când apar avarii. Performanța în competiții, ca instrument de calificare și selecție Cristea leagă pregătirea pentru concursuri de nevoia de perfecționare continuă într-un domeniu în care apar tehnici și tehnologii noi. Pentru competiția națională de instalatori organizată de WorldSkills România, el s-a pregătit luni de zile, lucrând în atelierul școlii de două ori pe săptămână, câte 8 ore pe zi, realizând instalații „de la zero, după un proiect dat”. La concursul național din aprilie, el descrie trei probe: realizarea unei instalații de apă caldă și apă rece, un calorifer din cupru și montarea unui vas de toaletă. Locul întâi obținut îl califică pentru competiția EuroSkills 2027 , care va avea loc la Düsseldorf, în Germania (detalii pe site-ul oficial EuroSkills 2027 ). Meseriile „de teren” și limita automatizării Tânărul susține că, deși utilajele vor deveni mai performante, munca din instalații nu poate fi înlocuită complet de inteligența artificială, pentru că intervențiile cer decizii la fața locului și adaptare la situații neprevăzute, inclusiv când realitatea din teren nu corespunde proiectului. El dă ca exemplu lucrări în care a întâlnit branșamente din plumb cu diametre нестandardizate, cazuri în care echipa trebuie să improvizeze pentru a obține o îmbinare etanșă. Ce urmează pentru el: carieră în companie și facultate Cristea spune că nu intenționează să plece în străinătate, invocând motive familiale, și că își dorește să crească profesional în cadrul companiei unde lucrează. După liceu, planul lui este să urmeze o facultate, la „Ingineria Instalațiilor”, după Bacalaureat. [...]

NASA pune la bătaie 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) pentru a atrage elevi și studenți în proiectarea unei baze lunare , într-o competiție care urmărește să transfere către educație probleme reale de inginerie și operare din programul său de explorare, potrivit Science Daily . Competiția, numită „ Moon Base Challenge ”, se adresează echipelor de elevi de liceu și studenți din colegii din Statele Unite și a fost anunțată în cadrul unui eveniment MAX POWER organizat la Kennedy Space Center Visitor Complex , în Florida. Miza, dincolo de premiu, este ca participanții să propună soluții și concepte care pot alimenta planurile NASA pentru o prezență umană de durată pe Lună. De ce contează pentru educație: proiecte „ca în industrie”, fără bariere mari de intrare NASA poziționează competiția ca un instrument de formare: elevii și studenții vor lucra pe cerințe și condiții de mediu apropiate de cele ale unei misiuni reale, iar livrabilele sunt similare celor folosite în sectorul spațial. Concret, participanții vor realiza: evaluări între opțiuni tehnice concurente; propuneri care descriu potențiale proiecte; prezentări pentru „stakeholderi” (părți interesate implicate în decizie și finanțare). Un element important pentru zona educațională este că NASA spune că sunt încurajați să participe și tineri din medii tehnice, vocaționale și alte trasee academice, iar experiența anterioară specializată în inginerie nu este obligatorie. Ce probleme trebuie rezolvate: șase „capitole” esențiale pentru o bază pe Lună Competiția se desfășoară în mai multe faze, iar echipele vor dezvolta soluții pentru șase arii considerate critice pentru operarea unei baze lunare: generarea și stocarea energiei; construcția facilităților; menținerea sistemelor de suport vital; transportul pe suprafața Lunii; rețelele de comunicații; protecția astronauților. NASA lucrează la ideea unei baze permanente în apropierea Polului Sud lunar, unde astronauții ar urma să poată locui, face cercetare și explora regiunea, iar o astfel de prezență este prezentată și ca pas intermediar pentru viitoare misiuni cu echipaj către Marte. Înscriere și administrare Înscrierea se face prin platforma NASA STEM Gateway, iar înregistrarea rămâne deschisă până la 25 ianuarie 2027, prin pagina dedicată: NASA STEM Gateway . Competiția a fost dezvoltată de NASA Office of STEM Engagement împreună cu Moon Base Program, iar administrarea este realizată de Institute of Competition Sciences, în baza unui contract cu NASA’s Center of Excellence for Collaborative Innovation, care funcționează în cadrul Research and Technology Mission Directorate. [...]

Uniunea Europeană a deschis negocieri cu Canada pentru asocierea la Erasmus+ , un pas care ar putea extinde accesul la mobilități educaționale și proiecte comune dincolo de spațiul european, cu efect direct asupra universităților și tinerilor care folosesc programul, inclusiv din România, potrivit Mediafax . Discuțiile au fost anunțate la Montreal, unde președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul canadian Mark Carney au comunicat începerea negocierilor. Vicepreședinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu a transmis că va reprezenta UE în dialogul cu partea canadiană. „Aștept cu interes să reprezint Uniunea Europeană în negocierile cu partenerii canadieni.” „Odată încheiate cu succes negocierile și finalizate procedurile necesare, Canada ar deveni primul stat din afara Europei asociat programului.” Ce ar însemna asocierea Canadei la Erasmus+ Conform vicepreședintei Comisiei Europene, asocierea ar deschide „noi oportunități de studiu, formare și colaborare”, inclusiv pentru tinerii din România. În practică, miza este lărgirea cadrului de cooperare pentru mobilități și proiecte educaționale între instituții din UE și Canada, însă materialul nu oferă detalii despre calendar, bugete sau condiții concrete. Context politic: negocieri pe fondul unor divergențe în UE Negocierile au loc în paralel cu discuții mai ample despre apropierea Canadei de UE. Mediafax notează că există divergențe între statele membre: potrivit POLITICO, mai multe țări ar fi refuzat să aprobe o declarație care prevedea explicit acordarea statutului de „membru asociat” Canadei, cu 48 de ore înaintea summitului de la Montreal. La summit participă și președintele Consiliului European, Antonio Costa, iar liderii europeni și premierul canadian urmează să lanseze „Alianța pentru viitor”. În acest stadiu, asocierea la Erasmus+ rămâne condiționată de finalizarea negocierilor și de „procedurile necesare”, fără ca sursa să precizeze pașii următori sau un termen-limită. [...]

Tăierile din Educație au fost legate de presiunea pe deficit și riscul de „junk”, susține fostul ministru Daniel David , care afirmă că ministerul nu a primit de la Finanțe aproximativ două miliarde de lei pe care se baza inițial, potrivit Adevărul . În aceste condiții, spune el, schimbările la burse și alte măsuri de austeritate au fost calibrate pentru a limita impactul asupra elevilor și studenților, dar și pentru a transmite un semnal de „schimbări structurale” către agențiile de rating și instituțiile europene. Daniel David a explicat, într-un interviu în emisiunea „Trends” de la Adevărul, că includerea Educației în primul pachet de măsuri fiscal-bugetare a ținut și de calendar: deciziile trebuiau aplicate înainte de începutul anului școlar, în septembrie. În opinia sa, amânarea ar fi putut fi interpretată negativ de piețe și instituții, cu efecte în lanț, inclusiv asupra fondurilor europene. „Dacă intrai în junk sau dacă Ecofinul avea o evaluare negativă, aveai o problemă, inclusiv cu blocarea fondurilor europene.” Bursele: între ținte bugetare și redefinirea „meritului” Pe bursele studenților, fostul ministru spune că programul de guvernare prevedea ca fondul alocat în a doua jumătate a anului 2025 să revină la nivelul din 2023, ceea ce ar fi însemnat o reducere abruptă. El afirmă că, după discuții cu premierul de atunci, a reușit să mențină bugetul burselor la un nivel apropiat de cel din 2024. În interviu sunt indicate următoarele repere pentru fondul de burse al studenților: 2023: „puțin sub un miliard de lei”; 2024: „aproximativ 1,5 miliarde de lei”; 2025 (așteptări): „1,7 miliarde de lei”. În privința burselor de merit, Daniel David își asumă modificările și susține că acestea ar trebui să recompenseze performanța școlară de excepție, criticând situațiile în care, în anii anteriori, elevi cu media 5 primeau burse de merit sau în care 70–80% dintre elevii unei clase beneficiau de acest sprijin. Totodată, el afirmă că bursele sociale au fost „protejate”: a fost păstrat criteriul economic, iar suplimentar a fost introdusă condiția notei 10 la purtare. Școlile din rural: comasare și „campusuri rurale”, cu stimulente bugetare Pe zona de echitate și rezultate școlare, fostul ministru indică fragmentarea rețelei școlare din sate drept una dintre problemele majore și susține continuarea comasării unităților de învățământ, inclusiv prin dezvoltarea unor campusuri rurale, în contextul rezultatelor testelor PISA. El amintește și de un ordin de ministru care permite majorarea cu 25% a bugetului școlilor implicate în parteneriate între unități performante și școli cu rezultate mai slabe (exemplele menționate: Apusenii și Delta Dunării). Scopul: profesori calificați să poată susține cursuri online în comunități cu deficit de personal didactic. „Nu am primit banii de la Finanțe”: două miliarde de lei lipsă, invocate ca motiv-cheie Daniel David afirmă că, dacă ar fi primit fondurile solicitate de la Ministerul Finanțelor, nu ar fi fost necesare modificările. Potrivit declarațiilor sale, ministerul nu a mai primit aproximativ două miliarde de lei pe care se baza inițial, iar ulterior i s-a comunicat că suma nu poate fi alocată până la finalul anului. „Nu am primit acei bani și mi s-a spus că nu îi pot primi până la sfârșitul anului. Acesta este răspunsul cinstit.” În același context, el spune că a încercat să limiteze efectele măsurilor, menționând că a reușit menținerea fondului de burse aproape de nivelul din 2024 și o creștere cu 40% a bugetului programului „Masă sănătoasă”. [...]

Guvernul pregătește un plan național de siguranță în școli, cu responsabilități și sancțiuni ferme , după incidentele violente din Bistrița și Pitești , potrivit Mediafax . Premierul Luca Niculescu a spus că documentul ar urma să includă măsuri de prevenție, intervenție rapidă și pedepse pentru actele de violență. Niculescu a anunțat vineri, la începutul ședinței de Guvern, că va avea o ședință de lucru cu miniștrii și instituțiile responsabile imediat după reuniunea Executivului, pentru a contura planul. El a precizat că mai mulți miniștri au venit deja cu propuneri, însă nu a prezentat măsuri concrete și nici un calendar de aplicare. „Trebuie să facem tot ce ține de noi pentru a preveni astfel de incidente și astfel de tragedii.” Ce ar urma să conțină planul și de ce contează Conform declarațiilor premierului, planul ar urma să stabilească „responsabilități clare” și să acopere întregul lanț de reacție al autorităților și al școlilor, de la prevenție la sancționare. Miza operațională este definirea unor proceduri și obligații explicite, în condițiile în care violențele recente au readus în prim-plan capacitatea școlilor și a instituțiilor de a interveni rapid. Premierul a descris violențele din școli drept „profund îngrijorătoare” și a spus că elevii trebuie să se simtă în siguranță în unitățile de învățământ. Totodată, a transmis un mesaj de solidaritate copiilor și profesoarei răniți și le-a urat însănătoșire grabnică. Context: incidentele din Bistrița și Pitești Măsurile anunțate vin după două cazuri de violență în școli, petrecute în mai puțin de o săptămână: Bistrița : un elev de clasa a VII-a a atacat cu un cuțit un profesor și un coleg; elevul a fost imobilizat, dus la spital și transferat ulterior la Clinica de Psihiatrie Pediatrică din Cluj-Napoca. Pitești : un elev de 15 ani, din clasa a IX-a, a atacat doi colegi cu o macetă într-un liceu; unul dintre elevi a fost rănit și transportat la spital. Deocamdată, Guvernul nu a detaliat ce măsuri vor fi adoptate și când ar urma să intre în vigoare planul de siguranță. [...]

Faptul că agresorul are 13 ani mută cazul din zona penală în cea de protecție a copilului , cu consecințe directe pentru modul în care școala și autoritățile pot interveni după atacul cu cuțitul de la o școală gimnazială din Bistrița, potrivit G4Media , care citează declarațiile prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, Adrian Briciu, preluate de Agerpres. Potrivit prim-procurorului, elevul ar fi acționat premeditat și „cel mai probabil din motive rasiale”, vizând un elev de 12 ani pe care îl considera „indian”, deși nu ar fi existat conflicte anterioare între ei. Procurorul a spus că minorul a venit pregătit de acasă cu un cuțit tip briceag, o cagulă, o cască tip militar și mănuși, s-a echipat în baia școlii și apoi s-a îndreptat spre clasa elevului vizat. În desfășurarea atacului, profesoara de matematică ar fi fost lovită de mai multe ori cu cuțitul, pe holul școlii, în zona capului și toracelui, după ce a ieșit din clasă. Ulterior, agresorul ar fi intrat în sala de clasă și ar fi început să îl caute pe elevul vizat; un coleg care a intervenit ar fi fost lovit în zona capului, iar elevul vizat ar fi fost atins în zona spatelui, cu o leziune superficială, conform aceleiași surse. Imobilizarea atacatorului a fost făcută de paznicul școlii și un profesor de sport, care l-au deposedat de cuțit. În baia în care minorul s-a echipat, anchetatorii au găsit mesaje în limba engleză și „însemne legionar-extremiste, de extremă dreaptă”, potrivit declarațiilor procurorului. Ce urmează procedural: fără răspundere penală, cu măsuri sociale Procurorul a precizat că, având 13 ani, minorul „nu poate fi tras la răspundere penală”, iar măsurile ulterioare pot fi luate doar de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului . În paralel, procurorii au deschis cercetări pentru infracțiunea de tentativă de omor. DIICOT a analizat dacă speța intră în competența sa, însă s-a stabilit că dosarul rămâne la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, a mai spus Adrian Briciu. Elemente încă neclarificate: audierea minorului și ipoteza radicalizării Minorul nu fusese audiat până la momentul declarațiilor, la fel nici mama sa, care îl însoțește la clinica de psihiatrie infantilă din Cluj-Napoca, unde este internat. Au fost făcute percheziții la locuința familiei, într-o localitate rurală aflată la circa 13 kilometri de Bistrița. Întrebat despre o posibilă radicalizare, prim-procurorul a spus că nu se poate pronunța, dar a menționat că minorul nu ar fi manifestat remușcări după comiterea faptelor. „N-a fost perceput ca o persoană care are remușcări. (…) Nu s-a manifestat în sensul că ar regreta fapta, nu părea o persoană afectată, nu știu în ce măsură conștientiza”, a declarat Adrian Briciu. [...]