Știri
Știri din categoria Tehnologie
Nvidia a început livrările pentru primul său CPU „Vera”, iar compania vizează inclusiv China în estimarea unei piețe de 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 de miliarde de lei) pentru procesoare, potrivit Notebook. Mesajul vine în contextul în care CEO-ul Jensen Huang (Huang Renxun) încearcă să păstreze accesul la o piață considerată „foarte importantă” pentru creșterea viitoare, în pofida constrângerilor de export impuse de SUA.
Huang a declarat la Taipei că prognoza Nvidia pentru piața de 200 de miliarde de dolari include China, răspunzând „ar trebui să fie așa” la o întrebare a presei. El a mai spus că Nvidia a primit permisiunea guvernului american pentru exportul către China al acceleratorului AI H200, însă vânzările nu au fost încă aprobate de autoritățile chineze.
„H200 a fost aprobat pentru export în China, iar dacă putem deservi această piață ar fi grozav.”
Nvidia a anunțat recent că Vera, primul său CPU dedicat „agentic AI” (modele capabile să execute sarcini în mod autonom), a intrat în producție și a început livrările. Primele sisteme au fost trimise către Anthropic, OpenAI, SpaceX AI și Oracle Cloud.
Potrivit informațiilor din articol, Vera are:
CPU-ul este prezentat ca fiind potrivit pentru orchestrare (coordonarea execuției sarcinilor), învățare prin recompensă (reinforcement learning) și gestionarea contextelor lungi, și poate funcționa împreună cu Rubin GPU și BlueField 4 DPU (procesor specializat pentru accelerarea sarcinilor de rețea și stocare).
Notebook notează că, pe măsură ce „agentic AI” se extinde, cererea se mută de la achiziții centrate exclusiv pe GPU către o infrastructură completă, în care CPU și GPU lucrează împreună. În acest cadru, livrările Vera ar deschide pentru Nvidia o nouă direcție de creștere, în timp ce compania încearcă să mențină China în aria sa comercială, inclusiv prin reluarea vânzărilor H200 dacă vor exista aprobările necesare pe partea chineză.
Recomandate
China împinge în jos costul apărării anti-dronă printr-o nouă generație de interceptoare mici, prezentate la un târg major din Shenzhen, care urmăresc și lovesc ținta direct în aer, potrivit Mediafax . Miza este una economică și operațională: să contracarezi drone ieftine fără să consumi rachete antiaeriene care pot costa de la sute de mii la milioane de dolari. La cel mai mare târg de drone din China, mai mulți producători au expus „rachete-interceptor” de dimensiuni reduse, unele dezvoltate în doar câteva luni, relatează Financial Times, citat de Mediafax. Spre deosebire de soluțiile de bruiaj (care încearcă să întrerupă legătura radio sau semnalul GPS), aceste aparate sunt concepute să urmărească ținta și să o lovească în aer. Producătorii susțin viteze de peste 300 km/h și indică progrese în precizie pe fondul evoluției inteligenței artificiale. Prețuri de ordinul miilor de dolari, nu al sutelor de mii Interceptoarele prezentate sunt, în general, aparate mici, cu piese realizate prin imprimare 3D, patru aripi, motoare electrice, camere video și module de ghidare în partea frontală. Prețurile anunțate variază între 10.000 și 20.000 de yuani, adică aproximativ 1.500–2.900 de dolari (aprox. 6.900–13.300 lei) per interceptor, iar versiunile fără ghidare automată ar fi și mai ieftine. Diferența față de muniția sistemelor clasice de apărare antiaeriană este esențială pentru calculul de cost: un atacator poate lansa simultan zeci sau sute de drone relativ ieftine, iar apărarea cu rachete convenționale poate deveni rapid disproporționat de scumpă și poate epuiza stocurile. Avantajul industrial al Chinei: componente comune cu dronele comerciale Intrarea Chinei pe această piață este facilitată de faptul că multe componente ale unui interceptor sunt similare celor folosite la drone comerciale. China domină de ani buni industria dronelor civile și comerciale, iar DJI (cu sediul în Shenzhen) controlează, potrivit estimărilor Drone Industry Insights citate de Financial Times, aproximativ 70–80% din piața mondială. Aceeași infrastructură industrială ar putea fi folosită pentru o nouă generație de arme defensive, produse în volume mari și cu timpi scurți de dezvoltare. Producție și export: „câteva mii” pe lună, inclusiv către Rusia și Orientul Mijlociu Un exemplu invocat este Shenzhen Weichuan Model Equipment . Fondatorul companiei, Wen Ting, a declarat pentru Financial Times că firma a început să dezvolte interceptoare în octombrie, dar a ajuns să poată comercializa „câteva mii” de unități în fiecare lună. Compania susține că vinde către Rusia și către state din Orientul Mijlociu, inclusiv Emiratele Arabe Unite, și că sistemul poate identifica și ataca autonom drone aflate în apropiere. Contextul care accelerează cererea: lecțiile din Ucraina și limitele tehnice Războiul din Ucraina a devenit un „laborator” pentru sisteme anti-dronă, pe fondul atacurilor cu drone kamikaze. În material se arată că dronele de tip Shahed și variantele ulterioare pot zbura pe distanțe mari și nu depind permanent de GPS, ceea ce reduce eficiența bruiajului. Ucraina a răspuns inclusiv prin interceptoare ieftine și a exportat know-how: în martie, a trimis 228 de specialiști în interceptarea dronelor în mai multe state din Golf și din regiune, iar Volodimir Zelenski a spus că interceptoare ucrainene au fost folosite împotriva dronelor iraniene. Totuși, aceste interceptoare ieftine vin cu limitări menționate în material: multe sunt de unică folosință; producătorii oferă estimări foarte diferite ale preciziei, de la circa 50% până aproape de 100%; integrarea cu radare și sisteme de detectare/urmărire este mai dificilă decât fabricarea interceptorului în sine; pot apărea dificultăți în fața roiurilor de drone lansate simultan. În paralel, China își consolidează poziția și în proprietatea intelectuală: un avocat specializat în brevete, Andrew White (Mathys & Squire), afirmă că instituțiile chineze au depus anul trecut cele mai multe cereri de brevet din lume în tehnologiile anti-dronă, de peste două ori mai multe decât Statele Unite, aflate pe locul al doilea. [...]
Xiaomi intră pe piața NAS cu un model de la 2.699 yuani, mizând pe backup și media în ecosistemul propriu , potrivit Notebookcheck . Dispozitivul, numit Smart Storage, este disponibil deocamdată în China și vine în configurații preinstalate cu stocare, ceea ce îl poziționează ca o opțiune „la cheie” pentru utilizatori casnici care vor un server de fișiere fără instalări complicate. Ce aduce Xiaomi Smart Storage și de ce contează operațional Smart Storage este un NAS (Network Attached Storage – stocare conectată la rețea) cu două bay-uri, compatibil cu HDD/SSD SATA de 3,5 inci și 2,5 inci. Xiaomi spune că fiecare bay poate susține unități de până la 30 TB, pentru un total de până la 60 TB. La nivel de hardware și conectică, modelul include: procesor Realtek RTD1619B; 4 GB RAM și 32 GB stocare internă; port Ethernet 2.5GbE (2,5 gigabiți pe secundă); HDMI 1.4 și USB-A 3.0; ieșire HDMI cu suport până la 4K la 30 Hz. Integrare în ecosistem: backup, supraveghere și acces la distanță Accentul este pus pe funcții de backup și consum media. Dispozitivul poate organiza automat fotografiile printr-o funcție de tip „album AI” și suportă backup complet al dispozitivelor pentru telefoane Xiaomi cu HyperOS 3.0 sau mai nou. Pentru supraveghere, anumite camere Xiaomi pot înregistra direct pe NAS, iar compania susține că se pot stoca până la 360 de zile de înregistrări pentru patru fluxuri video. Smart Storage suportă până la 16 conturi de utilizator și acces la distanță de pe Android, iOS, Windows, macOS și Android TV. Xiaomi menționează și până la 40 Mbps lățime de bandă gratuită pentru accesul la distanță. Pe partea de media, sunt menționate suportul pentru video 4K HDR10, redare prin HDMI, „casting” wireless, plus funcții de tip potrivire automată a informațiilor despre filme și generare de „poster wall” pentru biblioteci personale. Prețuri și disponibilitate Xiaomi Smart Storage este listat în China în trei variante: 4 TB: 2.699 yuani (aprox. 402 dolari, ~1.850 lei); 8 TB: 3.499 yuani (aprox. 521 dolari, ~2.400 lei); 16 TB: 5.499 yuani (aprox. 818 dolari, ~3.760 lei). Compania nu a confirmat, deocamdată, disponibilitatea internațională. [...]
Rockstar afirmă că dezvoltarea GTA VI nu a folosit AI generativ , o poziționare cu impact direct asupra modului în care studiourile mari își gestionează producția și riscurile legate de drepturi de autor, potrivit Mobilissimo . Declarația a venit de la Rob Nelson , co-șef al Rockstar North, în timpul unei vizite la studioul din Edinburgh, după ce Greg Miller (Kinda Funny Gamescast) l-a întrebat direct dacă „AI-ul generativ” a fost folosit la realizarea jocului. Răspunsul, conform relatării, a fost: „No AI”. Ce înseamnă, de fapt, „fără AI generativ” Nu este vorba despre absența completă a inteligenței artificiale din joc. Sursa precizează că sisteme precum NPC-urile (personaje non-jucabile), traficul, poliția și alte mecanici de gameplay se bazează pe algoritmi, așa cum se întâmplă în mod obișnuit în jocurile moderne. Punctul central este altul: Rockstar susține că nu a folosit AI generativ pentru dezvoltarea conținutului — adică pentru a genera automat „asset-uri” (resurse de joc precum imagini sau elemente vizuale) ori alte componente similare. De ce contează pentru industrie Într-un moment în care multe companii încearcă să introducă instrumente de AI generativ în fluxurile de producție, o astfel de poziție transmite că un proiect de tip „blockbuster” poate fi livrat fără să se bazeze pe generare automată de conținut. În același timp, declarația reduce speculațiile privind proveniența unor elemente vizuale sau a altor resurse, într-un context mai larg în care AI-ul generativ ridică întrebări despre licențe și drepturi de autor. Fără cheltuieli cu bani reali în joc, dar cu o nuanță importantă În același preview, Kinda Funny ar fi primit un „nu” și la întrebarea dacă jucătorii vor putea cheltui bani reali în GTA VI. Mobilissimo notează însă că această afirmație nu ar trebui extinsă automat la un viitor GTA Online, pentru care Rockstar nu a oferit aici garanții. În material este amintit și faptul că GTA Online a fost o sursă majoră de venit recurent pentru Take-Two . Lansare și platforme GTA VI este disponibil la precomandă, iar lansarea este programată pentru 19 noiembrie 2026 , pe PlayStation 5 și Xbox Series X|S , conform sursei. [...]
Inginerii australieni testează gândaci „cyborg” pentru intervenții în zone inaccesibile salvatorilor , cu rezultate de laborator care indică o rată de reușită de 95% în atingerea țintei și 72% pentru secvența completă de deplasare–aliniere–injectare, potrivit TechRadar . Miza operațională este extinderea capacității echipelor de căutare și salvare în spații înguste, pline de dărâmături, unde accesul uman sau al roboților clasici este limitat. Ce presupune sistemul și de ce contează în teren Proiectul este realizat de cercetători de la University of Queensland și University of New South Wales (UNSW), care au construit sisteme robotice ușoare în jurul unor gândaci vii. Insectele sunt echipate cu camere și injectoare mici, gândite pentru „structuri prăbușite”, combinând biologia insectelor cu electronică adaptată mediilor instabile. În timpul pregătirii, gândacii au fost sedați și echipați cu hamuri cu electrozi și dispozitive miniaturale; conform articolului, au supraviețuit procedurii fără semne evidente de afectare. Rezultatele testelor: performanță ridicată, dar cu limitări În teste controlate, sistemele au reușit să se ghideze către un punct desemnat și să finalizeze livrarea de la mică distanță cu o rată de succes de 95%. Când a fost măsurată secvența completă (mișcare, aliniere și injectare), rata de succes a scăzut la 72% pe toate testele. Unul dintre obstacolele tehnice rămâne stabilitatea și precizia în apropierea țintei. Doctorandul Hai Nhan Le (University of Queensland) explică faptul că insecta trebuie să ajungă la țintă, să se poziționeze corect și să rămână suficient de stabilă pentru a realiza injectarea. Acceptarea publică și rolul serviciilor de urgență Pe lângă provocările de inginerie, echipa indică și o problemă de acceptare: reacția oamenilor la ideea unui insect „mare” care se apropie pentru a oferi ajutor. Le notează că, în situații-limită (de exemplu, prins sub dărâmături), acest tip de intervenție ar putea înclina balanța între viață și moarte. Din perspectiva utilizatorilor finali, superintendentul Tim Hassiotis de la Fire and Rescue NSW spune că tehnologia ar putea extinde raza de acțiune a echipelor în urgențe: dacă insectele pot intra în spații inaccesibile, pot localiza victime și pot ajuta la livrarea de îngrijiri de urgență, ar deveni un instrument suplimentar pentru căutare și salvare urbană. Ce urmează: de la laborator la intervenții reale Coordonatorul echipei, Thang Vo-Doan (University of Queensland), indică drept obiectiv pe termen lung folosirea unor grupuri de insecte specializate, fiecare cu o funcție diferită de sprijin. El estimează că, „în următorii cinci până la zece ani”, ar putea apărea echipe de salvare cu insecte cyborg în intervenții reale. Trecerea din laborator în zone de dezastru depinde însă de testări suplimentare, finanțare și aprobări de reglementare, iar confortul public față de insecte care execută sarcini „medicale” lângă persoane vulnerabile ar putea conta la fel de mult ca performanța tehnică. (TechRadar notează că informația este preluată „via The Guardian ”, cu trimitere la The Guardian .) [...]
Intrarea Apple pe segmentul pliabilelor ar putea miza mai mult pe volum decât pe „cea mai bună tehnologie” , iar asta pune presiune pe un viitor iPhone Ultra să schimbe dinamica unei piețe încă mici, dominată de jucători deja maturi, potrivit unei analize TechRadar . Apple ar urma să ajungă „târziu” într-o categorie în care Samsung, Google, Huawei, Motorola și Oppo au avut ani să rafineze telefoane pliabile mai subțiri, mai ușoare și mai puternice, cu ecrane, autonomie și camere tot mai bune. În acest context, miza nu este doar dacă iPhone Ultra va fi un produs reușit, ci dacă poate „ridica” întreaga categorie astfel încât pliabilele să concureze mai serios cu vârfurile de gamă clasice. Piață mică, dar cu semne de creștere — și cu un reper greu de egalat: iPhone Autorul notează că Samsung încearcă să lărgească baza de clienți într-o piață care rămâne „foarte mică”, chiar dacă există semnale de cerere ridicată pentru noua generație. Sunt menționate estimări și relatări potrivit cărora: linia Galaxy Z8 (Fold, Flip și Ultra) ar putea ajunge la 4–5 milioane de unități vândute; un raport susține că Samsung ar fi grăbit producția cu încă un milion de unități pe fondul cererii. În paralel, comparația cu iPhone scoate în evidență diferența de scară: pentru 2024, analiza citează estimări potrivit cărora precomenzile pentru iPhone 16 ar fi ajuns la 37 de milioane de unități , iar vânzările anuale de iPhone ar fi depășit 217 milioane de unități (Apple nu mai oferă, în prezent, actualizări trimestriale ale vânzărilor în unități, amintește autorul). De ce „cel mai bun pliabil” s-ar putea să nu fie realist pentru Apple Teza centrală a materialului este că piața speră ca iPhone Ultra să „spargă” segmentul pliabilelor, însă acest lucru este condiționat de o presupunere dificilă: ca Apple să livreze un pliabil substanțial mai bun decât ce oferă deja Samsung. Autorul este sceptic că se va întâmpla, argumentând că Samsung „a ajuns aproape să perfecționeze” pliabilele, iar modelele sale de top se apropie de un ecran aproape fără cută, se deschid plat și ajung la dimensiuni și greutate comparabile cu flagship-urile obișnuite. În plus, așteptările din piață descrise în analiză indică faptul că iPhone Ultra ar putea semăna mult ca format cu Galaxy Z Fold 8 (stil „pașaport”), inclusiv printr-o configurație cu două camere pe spate și fără teleobiectiv. Materialul menționează și percepția că Apple ar urma să folosească ecrane pliabile furnizate de Samsung Display . Unde ar putea câștiga Apple: performanță și „cerere amânată” Chiar dacă nu ar depăși la design și dotări rivalii direcți, Apple ar putea avea un avantaj la performanță, potrivit așteptărilor citate: un cip A20 , 12 GB RAM și propriul modem celular C2 . Analiza admite însă că, pentru utilizatorul mediu, diferența de viteză poate să nu fie neapărat decisivă. Mai important, autorul ridică o ipoteză cu impact economic: Apple nu trebuie neapărat să facă „cel mai bun pliabil”, ci să livreze un pliabil către o piață „dispusă” să cumpere — adică utilizatori care au amânat trecerea la un telefon pliabil tocmai pentru că Apple nu avea o ofertă. Dacă acest bazin este într-adevăr de ordinul milioanelor, „greutatea” brandului Apple ar putea crește semnificativ dimensiunea pieței pliabilelor, chiar și fără un salt tehnologic spectaculos față de liderul actual. [...]
Huawei schimbă arhitectura pliabilului triplu Mate XT 2 pentru a reduce riscul de deteriorare și a adăuga utilizare „din mers” printr-un ecran extern , potrivit Huawei Central , care citează un material promoțional oficial și imagini apărute ulterior pe rețele sociale din China. Ce se schimbă la mecanismul de pliere și de ce contează Mate XT 2 ar urma să vină cu un mecanism de pliere „spre interior”, diferit de generațiile anterioare. Publicația descrie un format în „G”, similar cu cel asociat modelului Samsung Galaxy Z TriFold , în locul unei plieri „în zig-zag”. Consecința practică invocată este protecția ecranului: dacă panourile se pliază către centru, cele trei segmente ale display-ului rămân mai ferite de căderi și zgârieturi, pentru că suprafețele active nu rămân expuse la exterior. Ecran de acoperire: utilizare rapidă fără deschidere Noul format ar face loc și unui ecran extern („cover screen”), despre care sursa spune că apare pentru prima dată pe un tri-fold Huawei. Ideea este utilizarea pentru operațiuni rapide fără a desfășura complet telefonul. În imaginile menționate, ecranul de acoperire ar avea o decupare de tip „pastilă” (pill-shaped), nu un singur orificiu („punch-hole”), ceea ce ar sugera integrarea unei lentile multispectrale de generație nouă alături de camera frontală. Aceasta rămâne, însă, o deducție bazată pe aspectul decupajului, nu o specificație confirmată în detaliu. Cameră și elemente de design La capitolul cameră, Mate XT 2 ar păstra modulul octogonal de pe spate, poziționat pe panoul central, cu o ramă mai groasă, în special pe laturile diagonale. Sursa amintește că zvonurile inițiale indicau posibilitatea unui modul pătrat sau circular, dar materialul promoțional ar indica o altă direcție. Telefonul a apărut online și într-o variantă de culoare mov închis, iar rămâne de văzut dacă Huawei păstrează paleta generației anterioare sau introduce nuanțe noi. Când ar urma să fie prezentat Conform informațiilor din material, Huawei Mate XT 2 este programat să debuteze pe 7 septembrie. Publicația notează și o acțiune de promovare în Beijing (zona comercială de la intrarea nordică a străzii pietonale Wangfujing), unde compania a afișat un teaser pe un ecran mare. [...]
