Știri
Știri din categoria Educație financiară

Oprirea sistemului de plăți poate deveni o vulnerabilitate de securitate economică, iar confuziile publice despre rolul băncilor și despre indicatori precum ROBOR amplifică riscul, a avertizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la Forumul Educației Financiare organizat de ASE, potrivit Antena 3.
Isărescu a spus că își face „autocritica” pentru faptul că, după 35 de ani, persistă „neînțelegeri” și „confuzii” în discursul public privind rolul băncilor, rolul băncii centrale și modul în care funcționează sistemul bancar într-o economie de piață. În acest context, guvernatorul a indicat drept exemplu recurent dezbaterea despre ROBOR, despre care a afirmat că „tulbură” societatea și poate deveni periculoasă.
„Persistă în discursul public neînțelegeri, confuzii privind rolul băncilor. Rolul Băncii Centrale, cum funcționează. (…) Dau un exemplu care a rezbătut în opinia publică: discuția asta cu ROBOR-ul. (…) Eu îmi dau seama ce periculoasă e toată discuția asta.”
Mesajul central al guvernatorului este că neînțelegerea funcționării sistemului bancar nu rămâne doar o problemă de educație financiară, ci poate deveni o vulnerabilitate. Isărescu a atras atenția că sistemul de plăți – operat de bănci – poate fi o țintă în „războiul hibrid”, iar blocarea lui a fost, în trecut, „primul lucru” care apărea în scenarii de atac.
„Primul lucru care se apărea acum vreo 35 de ani în cazul unui atac terorist era că se bloca sistemul de plăți. Face parte din arsenalul războiului hibrid.”
În același pasaj, Isărescu a spus că în România se fac „300.000 de plăți” pe zi și a detaliat că fiecare bancă are „între 10-20 de mii” dintre acestea, în contextul instituțiilor care participă la stabilirea ROBOR.
Guvernatorul a respins ideea că ROBOR ar fi rezultatul unor „înțelegeri neconcurențiale” între bănci, subliniind că este „indicele pieței monetare” și că piața interbancară este esențială pentru transmiterea politicii monetare. Totodată, a reamintit că banca centrală „nu dă credite populației” într-o economie de piață, rolul acesta revenind băncilor comerciale.
Isărescu a menționat și IRCC, indice introdus de politicieni, sugerând că schimbarea indicilor nu rezolvă problema de fond, dacă mecanismele nu sunt înțelese la nivel public.
„Banca Centrală într-o economie de piață nu dă credite populației. (…) Băncile comerciale fac asta. Acest lucru nu se înțelege. Eu ca veteran ar trebui să-mi fac autocritică.”
În sprijinul ideii că ROBOR nu este „manipulat”, guvernatorul a indicat că acesta „din iunie până azi a scăzut cu 2 procente”, fără a oferi în material nivelurile exacte ale indicelui.
Declarațiile au fost făcute la Forumul Educației Financiare organizat de Academia de Studii Economice din București, sub Înaltul Patronaj al președintelui României. Potrivit materialului, la eveniment a vorbit și președintele Nicușor Dan, pe tema importanței educației financiare.
Recomandate

Vicepremierul Tánczos Barna cere educație financiară pentru decidenți, nu doar pentru elevi , argumentând că lipsa unor cunoștințe solide la nivelul celor care iau hotărâri publice poate afecta calitatea deciziilor cu impact asupra societății, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni, la deschiderea Forumului Educației Financiare, organizat la ASE București , cu tema „Educația Financiară: Interfața coeziunii între furnizorii și utilizatorii de produse financiare”. De ce mută discuția spre „alfabetizarea” financiară a statului Tánczos Barna a susținut că, atunci când se vorbește despre educație, atenția se îndreaptă „din reflex” către elevi și studenți, însă în cazul educației financiare „cel puțin la fel de importantă” este pregătirea celor care decid politici și bugete publice. În viziunea sa, decidenții – de la Guvern și Parlament până la consilii județene, primării și instituții subordonate – au nevoie de „cunoștințe financiare solide” pentru a răspunde „cu succes” provocărilor. Context: educația ca filtru împotriva dezinformării Vicepremierul a legat tema educației și de nevoia de „spirit critic”, pe fondul unei „avalănșe” de mesaje de dezinformare care, spune el, îi vizează în special pe tineri. În acest cadru, a descris educația și ca pe o capacitate de a distinge între „bine și rău” și de a completa „puzzle-ul general” cu elementele de adevăr care lipsesc din mesajele publice. Ce propune concret Tánczos Barna a afirmat că i-a recomandat rectorului ASE București să se implice într-un proiect pentru îmbunătățirea educației financiare „la nivelul Parlamentului” și „la nivelul guvernelor care vin și pleacă”. Materialul nu oferă detalii despre formatul proiectului sau un calendar de implementare. [...]

O retrogradare a ratingului României în „junk” ar scumpi finanțarea pentru stat și companii , pentru că ar îngreuna accesul pe piețele internaționale și ar crește costurile de împrumut, explică un consilier al guvernatorului BNR într-o analiză citată de Adevărul . Miza este cu atât mai mare cu cât România se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate pentru investiții. Cristian Bichi arată că autoritățile „fac o adevărată echilibristică” pentru a evita intrarea în categoria „junk” (investiții speculative), subliniind efectul de propagare: dacă statul se împrumută mai scump, și firmele românești vor ajunge să se finanțeze în condiții mai costisitoare. Ce este ratingul și de ce contează în finanțare Potrivit explicațiilor din analiză, o agenție de rating este o entitate independentă care acordă, profesional, calificative de credit (note) ce evaluează prospectiv riscul de credit al emitenților sau al obligațiilor financiare. În esență, rolul ratingurilor este să reducă „asimetria informațională” dintre emitent și investitori, oferind o evaluare asupra: capacității de plată (dacă debitorul poate plăti); voinței de plată (dacă debitorul își onorează obligațiile la timp). Bichi mai punctează că importanța ratingurilor nu ține doar de informația transmisă, ci și de utilizarea lor în tranzacții și în cadrul reglementărilor financiare. Piața este, totodată, concentrată în jurul celor trei mari jucători globali: S&P, Moody’s și FitchRatings. „Investment grade” vs. „junk”: unde este România Conform clasificării prezentate, ratingurile de la BBB- (sau Baaa3 ) în sus sunt considerate „investment grade” (recomandate pentru investiții), iar sub acest prag intră în „junk”, categorie asociată cu risc mai ridicat. Analiza se referă și la evaluarea S&P din 3 aprilie 2026: România are ratingurile confirmate „BBB-/A-3” , cu perspectivă negativă . Bichi explică faptul că BBB- este ultima treaptă înainte de „junk” , ceea ce face ca o eventuală deteriorare să aibă consecințe directe asupra costului finanțării. Ce înseamnă „perspectivă negativă” și ce ar putea schimba direcția Perspectiva negativă indică sensul unei posibile înrăutățiri a ratingului într-un orizont de doi ani , fără să însemne automat că retrogradarea se va produce. Potrivit explicațiilor citate, perspectiva ar putea deveni „stabilă” dacă deficitul extern și cel fiscal se îngustează substanțial , pe fondul unei relansări a creșterii economice. În ceea ce privește ratingul pe termen scurt, A-3 semnalează o capacitate adecvată de plată, dar sensibilă la schimbări economice: condiții adverse sau circumstanțe în schimbare pot afecta mai probabil capacitatea debitorului de a-și onora obligațiile. [...]

Banca Transilvania mizează pe educația financiară ca răspuns la presiunea demografică asupra pensiilor , lansând o inițiativă online care explică pe înțelesul publicului cum funcționează pensiile private și de ce contează economisirea pe termen lung, potrivit Banca Transilvania . Inițiativa, numită „ Pensia ta, pe înțelesul tău ”, este construită ca un chestionar interactiv prin care participanții își pot testa cunoștințele despre pensiile private, pot parcurge informații explicative și se pot înscrie la o tragere la sorți pentru premii. Demersul este poziționat de bancă în contextul în care planificarea financiară pe termen lung devine tot mai importantă, iar pensiile private sunt prezentate ca un element de „siguranță financiară viitoare”. Ce presupune inițiativa și cine poate participa Participanții completează un quiz online cu zece întrebări. Cei care răspund corect la toate întrebările până la 30 septembrie 2026 se pot înscrie în tragerea la sorți organizată de bancă. Premiile menționate în comunicat sunt: 10 aparate foto Canon PowerShot SX740; 10 eBook readere Kindle. Pagina dedicată inițiativei este disponibilă pe site-ul băncii: „Pensia ta, pe înțelesul tău” . De ce pune BT accent pe pensiile private: date despre dezechilibrele din sistem Banca își argumentează inițiativa prin date atribuite Institutului Național de Statistică , pe fondul presiunilor demografice și al diferenței dintre veniturile din perioada activă și pensia publică. Conform datelor citate: pensia publică medie lunară este „de aproape 3.000 de lei”, aproximativ jumătate din salariul mediu net; populația României a ajuns la 19 milioane de persoane, pe fondul natalității scăzute, sporului natural negativ, migrației și schimbărilor demografice și familiale; raportul dintre numărul de persoane care lucrează și pensionarii de asigurări sociale de stat este „de 10:8”. În acest context, banca susține că evoluțiile demografice și sociale pot accentua deficitul de angajați și pot crește cheltuielile publice pentru pensii, sănătate și îngrijire socială, ceea ce face mai importantă informarea despre opțiunile de economisire pentru pensie. [...]

Creșterea la 325.000 de investitori individuali la BVB pune presiune pe educația financiară , pentru că sustenabilitatea acestui avans depinde de disciplina investițională și de evitarea deciziilor emoționale, potrivit unui interviu acordat de Daniela Secară , CEO BT Capital Partners , în proiectul editorial realizat împreună cu Banca Transilvania . În interviul publicat în cadrul seriei „Educația financiară – cea mai bună investiție în tine”, Secară leagă expansiunea bazei de investitori de câțiva factori concreți: digitalizarea (care a redus barierele de acces), listările mari de pe piața locală și emisiunile de titluri de stat Fidelis. În același timp, ea avertizează că „succesul” pe termen lung nu se măsoară doar în conturi deschise, ci în capacitatea oamenilor de a rămâne activi și consecvenți. De ce contează: riscul ca investitorii noi să transforme volatilitatea în pierderi Mesajul central al interviului este că cea mai scumpă eroare pentru investitorii aflați la început nu este ratarea unei oportunități, ci reacția impulsivă la mișcările pieței. Secară descrie un tipar frecvent în perioade de volatilitate: cumpărare când optimismul e ridicat și vânzare când „teama domină piața”, pe fondul concentrării pe știrile de zi cu zi, în locul unei strategii pe termen lung. În acest context, educația financiară devine o condiție pentru ca valul de investitori noi să nu se traducă într-o participare episodică, urmată de retrageri după corecții de piață. Ce recomandă pentru investitorii individuali: disciplină, diversificare, investiții recurente Secară indică trei direcții recurente pentru reducerea riscului și pentru construirea randamentelor în timp: Investiții pe termen lung , nu „câștiguri rapide”, cu decizii bazate pe analiză, nu pe emoții. Diversificare , ca protecție împotriva concentrării pe „o singură companie, un singur sector” sau o oportunitate „pe val”. Investiții recurente , ca alternativă la plasarea unei sume mari dintr-o singură tranșă, cu avantajul timpului și al capitalizării (reinvestirea câștigurilor). Pentru diversificare, ea menționează și fondurile de investiții și ETF-urile (fonduri tranzacționate la bursă), ca soluții care oferă expunere la mai multe companii și sectoare printr-un singur instrument. Tehnologia și inteligența artificială: acces mai ușor, dar nu „pilot automat” Interviul punctează că digitalizarea a schimbat relația investitor–broker: investitorii pot deschide conturi și tranzacționa rapid de pe telefon, iar brokerul tinde să devină mai mult partener de consultanță și educație, nu doar intermediar de ordine. În ceea ce privește inteligența artificială, Secară vede beneficii în procesarea rapidă a volumelor mari de informații și în democratizarea unor instrumente care erau mai accesibile investitorilor instituționali. Limita, în opinia ei, este riscul ca ușurința accesului la răspunsuri să creeze impresia că investițiile sunt „simple” și fără incertitudine, deși rezultatele depind în continuare de gestionarea riscului și consecvență. Interviul integral este disponibil în publicația Financial Intelligence, în cadrul proiectului editorial realizat împreună cu Banca Transilvania: Financial Intelligence . [...]

Costurile tot mai mari ale nunților îi fac pe români să refuze invitații , iar darul și cheltuielile conexe ajung să apese semnificativ pe bugetele gospodăriilor, potrivit datelor citate de Economedia dintr-un sondaj realizat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu Appinio . Sondajul arată că 55% dintre români spun că au refuzat o invitație la nuntă din motive financiare, iar alți 22% nu au refuzat, dar au declarat că s-au gândit la costuri. Pentru cei care participă la nunți în această vară, presiunea este și mai vizibilă: 83% sunt de acord că nunțile au devenit o sursă importantă de stres financiar în sezonul estival. La nivelul cheltuielilor directe ale invitaților, darul rămâne principalul cost. Pentru un cuplu invitat, darul ajunge, în medie, la 2.000 de lei, în timp ce un invitat neînsoțit oferă, în medie, 1.700 de lei. În plus, unul din patru cupluri afirmă că, pentru astfel de evenimente, cheltuiește cel puțin 3.000 de lei. Darul domină bugetul invitaților, dar nu e singura cheltuială Pentru 87% dintre cei care merg la nuntă, bugetul de participare include în primul rând darul în bani. Pe lângă acesta, respondenții au indicat și alte costuri frecvente: 41%: ținuta, încălțămintea și accesoriile; 28%: transportul; 25%: servicii de machiaj și stilist. În decizia de participare, costul contează, dar nu este criteriul principal. Respondenții au indicat drept factori principali: relația cu mirii (40%), obligația socială (25%), data și disponibilitatea (11%) și costul total al participării (10%). Organizatorii: buget mediu estimat de 60.000 de lei Pentru cei care organizează o nuntă în această vară, bugetul mediu estimat ajunge la 60.000 de lei, potrivit aceluiași sondaj. Cele mai costisitoare componente sunt: restaurantul sau locația (39%); meniul și băuturile (37%); muzica, DJ-ul sau formația (29%). Acestea sunt urmate de alte cheltuieli, precum cazarea sau transportul pentru invitați și familie, ținutele mirilor și ale familiei, serviciile foto-video, verighetele și servicii asociate evenimentului. Percepția asupra presiunii financiare este împărțită: 44% cred că organizatorii și invitații resimt în egală măsură costurile, 18% consideră că organizatorii sunt cei mai afectați, iar 17% spun că presiunea este mai mare asupra invitaților. Sondajul face parte din seria „Despre Bani 1:1” derulată de Raiffeisen Bank România și a fost realizat împreună cu Appinio, pe un eșantion de 1.300 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, în luna iulie 2026. Pentru context suplimentar despre nivelul darului și despre bugetele estimate ale evenimentelor, Economedia a publicat și materiale dedicate: despre darul oferit de un invitat și despre bugetul mediu estimat pentru o nuntă . [...]

Analiza XTB sugerează că „produsele de vară” pot fi o lecție practică despre acțiuni defensive , prin exemplele Unilever și Nestlé , ale căror venituri tind să rămână stabile chiar și când piețele sunt volatile, potrivit Economedia . Miza pentru investitori este că sezonalitatea consumului (înghețată, băuturi răcoritoare) se vede în portofolii și în modul în care companiile mari își protejează marjele, nu doar în coșul de cumpărături. De ce contează pentru investitori: „defensiv” înseamnă stabilitate, nu neapărat creștere de preț Analiza XTB plasează Unilever și Nestlé în categoria acțiunilor defensive – companii cu fluxuri de numerar relativ stabile și politici predictibile de distribuire a dividendelor, care tind să fie căutate în perioade de incertitudine ridicată, scăderi ale indicilor bursieri, instabilitate economică, cicluri de majorare a dobânzilor sau crize geopolitice. În acest context, performanța bursieră poate arăta „plictisitor” pe termen lung, fără ca asta să însemne că firmele nu sunt profitabile: Unilever : acțiunile se tranzacționează la un nivel similar celui din 2017, ceea ce indică o stagnare a prețului pe aproape zece ani, asociată profilului defensiv (venituri stabile, relativ independente de contextul pieței). Nestlé : pe termen lung, prețul acțiunilor a rămas relativ stabil, dar pe termen scurt a avut o corecție de aproximativ 35% față de maximul din 2022 , în timp ce indicii bursieri au crescut în ultimii ani. Ce companii sunt în spatele „înghețatei și răcoritoarelor” XTB folosește exemple de branduri puternic influențate de sezonalitate, dar integrate în grupuri globale listate: Unilever : OLÁ (Magnum, Cornetto, Solero) și Lipton (ice tea). Nestlé : produse de înghețată (Maxibon, cornetele Extreme) și lactate, cu avantajul unui portofoliu care poate compensa sezonul cald prin vânzări puternice în sezonul rece (ciocolată și cafea). Presiunea ingredientelor și cum se apără marjele: prețuri mai mari și „shrinkflation” Analiza notează că prețul boabelor de cacao a crescut fără precedent , în timp ce prețul zahărului a rămas stabil . Cum cacaoa și zahărul sunt ingrediente esențiale pentru înghețată, ciocolată și băuturi, efectul asupra marjelor Unilever și Nestlé ar fi fost imediat, iar companiile au folosit două mecanisme principale: Transferarea costurilor în prețuri : bazându-se pe forța brandurilor, au crescut prețurile către consumatorul final, fără o scădere notabilă a volumelor. „Shrinkflation” : reducerea discretă a cantității produsului sau a dimensiunii ambalajului, cu menținerea aceluiași preț de vânzare. Lecția de educație financiară: de la raft la bursă Dincolo de comparația „cine vinde mai mult într-o zi caniculară”, XTB argumentează că astfel de exemple sunt utile pentru educație financiară: investițiile pot viza companii cu produse ușor de înțeles și consumate curent, idee asociată și cu premisa invocată frecvent de Warren Buffett. Concluzia analizei este că, atunci când consumatorii cumpără aceste produse, ei susțin indirect activitatea unor companii listate pe bursele europene, iar piața financiară nu trebuie privită ca un ecosistem inaccesibil. [...]