Știri
Știri din categoria Educație financiară
Creșterea la 325.000 de investitori individuali la BVB pune presiune pe educația financiară, pentru că sustenabilitatea acestui avans depinde de disciplina investițională și de evitarea deciziilor emoționale, potrivit unui interviu acordat de Daniela Secară, CEO BT Capital Partners, în proiectul editorial realizat împreună cu Banca Transilvania.
În interviul publicat în cadrul seriei „Educația financiară – cea mai bună investiție în tine”, Secară leagă expansiunea bazei de investitori de câțiva factori concreți: digitalizarea (care a redus barierele de acces), listările mari de pe piața locală și emisiunile de titluri de stat Fidelis. În același timp, ea avertizează că „succesul” pe termen lung nu se măsoară doar în conturi deschise, ci în capacitatea oamenilor de a rămâne activi și consecvenți.
Mesajul central al interviului este că cea mai scumpă eroare pentru investitorii aflați la început nu este ratarea unei oportunități, ci reacția impulsivă la mișcările pieței. Secară descrie un tipar frecvent în perioade de volatilitate: cumpărare când optimismul e ridicat și vânzare când „teama domină piața”, pe fondul concentrării pe știrile de zi cu zi, în locul unei strategii pe termen lung.
În acest context, educația financiară devine o condiție pentru ca valul de investitori noi să nu se traducă într-o participare episodică, urmată de retrageri după corecții de piață.
Secară indică trei direcții recurente pentru reducerea riscului și pentru construirea randamentelor în timp:
Pentru diversificare, ea menționează și fondurile de investiții și ETF-urile (fonduri tranzacționate la bursă), ca soluții care oferă expunere la mai multe companii și sectoare printr-un singur instrument.
Interviul punctează că digitalizarea a schimbat relația investitor–broker: investitorii pot deschide conturi și tranzacționa rapid de pe telefon, iar brokerul tinde să devină mai mult partener de consultanță și educație, nu doar intermediar de ordine.
În ceea ce privește inteligența artificială, Secară vede beneficii în procesarea rapidă a volumelor mari de informații și în democratizarea unor instrumente care erau mai accesibile investitorilor instituționali. Limita, în opinia ei, este riscul ca ușurința accesului la răspunsuri să creeze impresia că investițiile sunt „simple” și fără incertitudine, deși rezultatele depind în continuare de gestionarea riscului și consecvență.
Interviul integral este disponibil în publicația Financial Intelligence, în cadrul proiectului editorial realizat împreună cu Banca Transilvania: Financial Intelligence.
Recomandate
Educația financiară devine o „abilitate” necesară într-o economie tot mai digitalizată , iar miza pentru bănci și pentru România este trecerea de la acces la informație la comportamente financiare sănătoase, potrivit unui interviu acordat de CEO-ul Băncii Transilvania, Ömer Tetik , publicat de Banca Transilvania . În interviul realizat în cadrul proiectului „Educația financiară – cea mai bună investiție în tine”, CEO-ul BT leagă direct educația financiară de decizii mai bune privind economisirea, creditarea, investițiile și planificarea viitorului, cu efecte în independența financiară a oamenilor, în încrederea antreprenorilor și, în final, în „o economie mai puternică pentru România”. De ce contează pentru economie și pentru bănci Din perspectiva sistemului bancar, educația financiară înseamnă clienți care înțeleg mai bine produsele, serviciile și aplicațiile și își gestionează mai responsabil resursele. Tetik susține că impactul depășește zona bancară, prin efecte asupra antreprenoriatului, investițiilor și incluziunii financiare, cu rezultate în „comunități mai reziliente”. Progres, dar și o problemă de „implementare” în viața reală CEO-ul BT afirmă că România a făcut „progrese mari” în ultimul deceniu, indicând interesul mai mare pentru investiții și pentru soluții financiare digitale. În același timp, el punctează că provocarea majoră rămâne transformarea informației în decizii și obiceiuri financiare sănătoase, pe fondul schimbărilor rapide din zona financiară (digitalizare, noi metode de plată, acces mai facil la informație). În acest context, educația financiară este descrisă ca o abilitate practică, evaluată nu prin numărul de concepte cunoscute, ci prin capacitatea de a lua decizii bune. Economisire și investiții: echilibru între prezent și viitor Tetik pledează pentru un echilibru între consumul imediat și construirea siguranței financiare pe termen lung. El argumentează că economisirea și investițiile sunt adoptate mai ușor când devin accesibile, ușor de înțeles și integrate în viața de zi cu zi, iar economisirea ar trebui privită ca o creștere a „libertății de alegere” pentru perioadele următoare. Greșeli frecvente la antreprenorii la început: creștere fără reziliență În zona antreprenorială, interviul indică drept risc major concentrarea exclusivă pe creștere rapidă, în detrimentul rezilienței și al rezervelor pentru perioade dificile. Un alt punct vulnerabil este planificarea financiară pe termen lung, inclusiv subestimarea importanței lichidității și a cash-flow-ului (fluxul de numerar), a structurii costurilor și a diversificării surselor de finanțare. Ce urmează: colaborare între instituții și presiunea ritmului de schimbare Mesajul central este că educația financiară nu poate fi construită de o singură instituție, ci prin parteneriate între bănci, autorități, mediul educațional și mediul privat. Pentru tineri, recomandarea este să își formeze obiceiuri financiare timpurii, să evite deciziile luate fără înțelegerea consecințelor pe termen lung și să accepte că prosperitatea se construiește în timp, cu disciplină, economisire și investiții, inclusiv în propriile competențe. Interviul integral a fost publicat inițial de Financial Intelligence, în cadrul aceluiași proiect editorial, și este disponibil aici: Financial Intelligence . [...]
Plățile „invizibile” nu sunt, în sine, cauza cheltuielilor mai mari , iar miza reală este educația financiară, nu forma banilor, potrivit unei declarații a CEO-ului BCR, Sergiu Manea , într-un interviu pentru Wall-Street . Mesajul vine în contextul extinderii rapide a plăților cu cardul, telefonul sau ceasul, care pot face actul plății mai puțin „tangibil” pentru consumatori. În material este invocat și un argument din economia comportamentală: plățile fără numerar (cashless) pot reduce ceea ce economiștii numesc „durerea plății” – senzația concretă de pierdere a banilor în momentul tranzacției. Investopedia este citată cu ideea că plata digitală poate face cheltuiala mai abstractă, mai rapidă și mai ușor de ignorat. „Canalul” de plată versus decizia financiară Sergiu Manea susține că instrumentul de plată este doar un canal, iar controlul cheltuielilor ține de felul în care oamenii înțeleg banii și își construiesc deciziile pe termen lung. În interviul acordat publicației, el respinge ideea că numerarul ar ajuta automat la conștientizarea cheltuielilor. „Eu nu cred că forma fizică a banilor te ajută să conștientizezi cât cheltuiești, ci cunoștințele despre bani. (…) Decizia unui om despre propriii bani vine din cum îi face, cum îi cheltuiește, cum își vede viața în viitor și care sunt perspectivele pe termen lung asupra vieții financiare.” De ce contează: generațiile tinere pornesc direct în „contactless” Un alt punct al discuției este schimbarea de comportament la nivel generațional: pentru tineri, banii sunt tot mai puțin un obiect fizic și tot mai mult un sold într-o aplicație, o notificare sau un abonament recurent. În acest context, Manea spune că ideea „controlului” prin bancnote trebuie privită cu prudență, pentru că mulți tineri nici nu mai sunt obișnuiți cu interacțiunea fizică cu banii. Educația financiară, problema structurală În România, dezbaterea despre cash versus digital se suprapune peste un nivel redus de educație financiară, iar CEO-ul BCR argumentează că tema ar trebui urcată pe agenda publică, mai ales în perioade de tensiune economică și socială. În viziunea sa, educația financiară nu înseamnă doar buget lunar, ci și înțelegerea unor concepte și riscuri de bază: ce este inflația; ce presupune o investiție; cum recunoști o escrocherie financiară; cum evaluezi riscurile și iei decizii consecvente. Ce indică „ Școala de Bani ”, programul BCR Manea leagă nevoia de educație financiară și de rezultatele programului „Școala de Bani”, despre care spune că a ajuns la aproximativ un milion de oameni. Potrivit acestuia, după participare, „două treimi” și-ar fi schimbat comportamentul sau ar fi decis să se raporteze diferit la propria viață financiară. În același context, el afirmă că România este „constant și continuu pe ultimul loc la cunoștințe financiare” și că, deși accesul la servicii bancare este „ok”, produsele și deciziile asociate unei vieți financiare trebuie înțelese mai bine pentru a progresa. [...]
Raiffeisen Bank a testat educația financiară „la plecare”, în Gara de Nord , printr-o activare care a vizat decizii rapide de bugetare într-un moment tipic de cheltuieli impulsive, potrivit Economedia . Înainte de mini-vacanța de 1 Mai, mii de călători au trecut pe la „ Peronul Financiar ”, unde au primit recomandări despre cum să-și gestioneze banii în vacanță. Inițiativa a fost construită ca o experiență interactivă de câteva minute, gândită să fie parcursă înainte de urcarea în tren. Mesajul central a fost că relaxarea și planificarea financiară pot coexista, într-un context în care, de regulă, atenția se mută de la buget pe consum. „Ne-am dorit să fim prezenți cu un mesaj simplu: distracția și planificarea financiară pot merge mână în mână. Peronul Financiar a marcat, astfel, atât începutul mini-vacanței de 1 Mai, cât și un moment bun pentru decizii financiare mai conștiente. Prin această inițiativă, ne-am propus să aducem discuțiile despre bani într-un context în care, de obicei, ne gândim mai mult la relaxare și mai puțin la alegerile financiare.” – Laura Mihăilă, Director Marketing, Comunicare & CX, Raiffeisen Bank România. Ce au făcut concret participanții Călătorii au completat un quiz financiar, pe un ecran interactiv, cu trei întrebări despre comportamentul de consum în vacanță, inclusiv: dacă pleacă la drum cu un plan sau „merg pe intuiție”; cum aleg ce cumpără la destinație; care este „mantra” lor când vine vorba de cheltuieli. Pe baza răspunsurilor, participanții au primit o încadrare într-un tipar de comportament (de exemplu, „Cheltuitorul Express” versus „Cheltuitorul de Ocazie”), plus un sfat personalizat și un „kit de relaxare financiară”, conform descrierii din material. De ce contează: bugetul de vacanță e adesea „din mers” Contextul invocat este unul de presiune pe buget în escapadele scurte, când cheltuielile tind să fie mai puțin controlate. Economedia citează un studiu Raiffeisen Bank, potrivit căruia peste 4 din 10 români alocă bugetul de vacanță direct din venitul lunar disponibil, ceea ce crește importanța planificării cheltuielilor chiar și pe termen scurt (detalii în studiul băncii: Raiffeisen Bank ). Dincolo de componenta educativă, spațiul a funcționat și ca zonă de pauză în gară (șezlonguri, zone foto, suveniruri), iar organizatorii susțin că obiectivul a fost ca oamenii să plece la drum cu „un plan mai clar” pentru cheltuielile din vacanță. [...]
Educația financiară devine o miză de securitate economică într-un context de dezinformare care poate împinge atât oamenii, cât și decidenții, spre alegeri cu efecte negative asupra economiei, a spus președintele Nicușor Dan , luni, la Academia de Studii Economice din București, potrivit Adevărul . Șeful statului a legat direct nivelul de educație financiară de calitatea deciziilor individuale și de direcția politicilor publice, avertizând că lipsa de cunoștințe poate conduce la „decizii nesănătoase” pentru economia românească și pentru „prosperitatea colectivă”. În același timp, a susținut că există o corelație între prosperitatea unei țări și nivelul de educație financiară, corelație pe care a spus că studiile o confirmă, fără a indica însă ce studii anume. Ce înseamnă, concret, educație financiară în viziunea președintelui Nicușor Dan a descris educația financiară ca un set de abilități de bază necesare într-o societate modernă, de la înțelegerea „ecosistemului financiar” până la decizii uzuale precum creditarea sau investițiile. „E important ca un tânăr care iese din școală, un om adult, să cunoască ecosistemul financiar care-l înconjoară. Cum se ia un credit, cum se compară, cum se poate investi...” De ce contează pentru economie: politici publice, antreprenoriat și capital Președintele a argumentat că o populație mai informată financiar influențează și comportamentul politicienilor, pentru că aceștia își calibrează politicile în funcție de așteptările electoratului. În acest cadru, a avertizat că o societate cu un nivel scăzut de educație financiară poate împinge decidenții spre măsuri cu efecte negative asupra economiei. Totodată, el a legat educația financiară de dezvoltarea mediului privat, afirmând că o societate „cu o educație financiară sănătoasă” ar avea mai mult antreprenoriat și un apetit mai mare de a direcționa capitalul către zona privată, unde „este nevoie de acel capital”. „Războiul informațional” și riscul fraudelor financiare În final, Nicușor Dan a încadrat dezinformarea într-un „război informațional” care produce incertitudine și a dat ca exemplu reclame false pe internet, inclusiv unele care ar folosi imaginea guvernatorului pentru a promite câștiguri nerealiste. „Cine are o educație financiară va ști că nu există profit de 300%.” El a susținut că efectele dezinformării depășesc zona economică și pot afecta încrederea în democrație, împingând oamenii către „modele autoritare”. În același material este menționat și un eveniment intern al PSD, programat luni de la ora 17:00 la Palatul Parlamentului , în care aproximativ 5.000 de membri ar urma să voteze dacă partidul își retrage sau nu sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, „conform surselor politice” citate de publicație. [...]
Doar 27% dintre liceeni economisesc regulat, dar aproape jumătate cer educație financiară în școală – datele unui studiu național prezentat de BCR arată că economisirea există mai ales „cu scop”, nu ca rutină, iar cererea pentru învățare aplicată despre bani crește, potrivit Banking News . Studiul „MoneyMind – Cum gândesc liceenii despre bani”, realizat de BCR – Școala de Bani și FinZoom, indică faptul că mai puțin de o treime dintre elevii de liceu economisesc cu regularitate (27%). În același timp, 47% dintre respondenți spun că integrarea educației financiare în școală sau învățarea non-formală (workshopuri, evenimente) i-ar ajuta să-și îmbunătățească relația cu banii. De unde vin banii: dependență de familie, dar apar semne de autonomie Cei mai mulți liceeni rămân dependenți de sprijin financiar, în principal prin: bani de buzunar primiți regulat de la familie (24%); alocația de la stat (18%); burse școlare (17%). Pe de altă parte, cercetarea surprinde și începuturi de independență financiară: 8% dintre adolescenți au un job part-time sau obțin venituri din activități online (creare de conținut, gaming, freelancing) ori din activități independente, precum meditațiile. Bugete lunare și destinația cheltuielilor Bugetele lunare declarate se concentrează în intervale relativ mici: 100–300 de lei (31%); 300–600 de lei (26%). La extreme, 10% spun că au sub 100 de lei lunar, iar alți 10% depășesc 1.000 de lei. În privința cheltuielilor, 65% indică direcționarea banilor către snack-uri și cafea, haine, ieșiri și produse de îngrijire, în timp ce 17% îi alocă pentru educație sau economii. Economisirea: mai degrabă pentru obiective punctuale Deși majoritatea liceenilor declară că economisesc, studiul arată că economisirea este adesea ocazională și legată de ținte concrete: permis auto (21%); finanțarea studiilor (15%); achiziția unui telefon (10%). Concluzia implicită a datelor este că economisirea este percepută mai ales ca instrument pentru atingerea unor obiective, nu ca obicei recurent, ceea ce explică ponderea relativ redusă a celor care economisesc regulat (27%). Educația financiară, văzută ca soluție: școală și învățare non-formală Întrebați cum și-ar îmbunătăți situația financiară, liceenii indică în primul rând un job part-time (29%). Totuși, o parte relevantă leagă stabilitatea de educația financiară: 19% spun că i-ar ajuta integrarea educației financiare în școală, iar 28% se declară deschiși către învățare non-formală (workshopuri și evenimente, informații despre economisire și investiții). „Tinerii din ziua de azi vor să fie educați financiar și sunt interesați să învețe cum să-și administreze mai bine bugetul”, a declarat Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR, BCR. Irina Chițu, director al comparatorului bancar FinZoom.ro, susține că educația financiară ar trebui începută cât mai devreme și, mai ales în liceu, să fie practică și ancorată în deciziile de zi cu zi ale adolescenților. Studiul a fost realizat pe un eșantion de aproape 1.400 de liceeni, cu sprijinul Clubului Interact Pipera și al Editurii Corint, și urmărește atitudinile Gen Z față de bani și preocupările legate de gestionarea responsabilă a acestora. [...]
Costurile tot mai mari ale nunților îi fac pe români să refuze invitații , iar darul și cheltuielile conexe ajung să apese semnificativ pe bugetele gospodăriilor, potrivit datelor citate de Economedia dintr-un sondaj realizat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu Appinio . Sondajul arată că 55% dintre români spun că au refuzat o invitație la nuntă din motive financiare, iar alți 22% nu au refuzat, dar au declarat că s-au gândit la costuri. Pentru cei care participă la nunți în această vară, presiunea este și mai vizibilă: 83% sunt de acord că nunțile au devenit o sursă importantă de stres financiar în sezonul estival. La nivelul cheltuielilor directe ale invitaților, darul rămâne principalul cost. Pentru un cuplu invitat, darul ajunge, în medie, la 2.000 de lei, în timp ce un invitat neînsoțit oferă, în medie, 1.700 de lei. În plus, unul din patru cupluri afirmă că, pentru astfel de evenimente, cheltuiește cel puțin 3.000 de lei. Darul domină bugetul invitaților, dar nu e singura cheltuială Pentru 87% dintre cei care merg la nuntă, bugetul de participare include în primul rând darul în bani. Pe lângă acesta, respondenții au indicat și alte costuri frecvente: 41%: ținuta, încălțămintea și accesoriile; 28%: transportul; 25%: servicii de machiaj și stilist. În decizia de participare, costul contează, dar nu este criteriul principal. Respondenții au indicat drept factori principali: relația cu mirii (40%), obligația socială (25%), data și disponibilitatea (11%) și costul total al participării (10%). Organizatorii: buget mediu estimat de 60.000 de lei Pentru cei care organizează o nuntă în această vară, bugetul mediu estimat ajunge la 60.000 de lei, potrivit aceluiași sondaj. Cele mai costisitoare componente sunt: restaurantul sau locația (39%); meniul și băuturile (37%); muzica, DJ-ul sau formația (29%). Acestea sunt urmate de alte cheltuieli, precum cazarea sau transportul pentru invitați și familie, ținutele mirilor și ale familiei, serviciile foto-video, verighetele și servicii asociate evenimentului. Percepția asupra presiunii financiare este împărțită: 44% cred că organizatorii și invitații resimt în egală măsură costurile, 18% consideră că organizatorii sunt cei mai afectați, iar 17% spun că presiunea este mai mare asupra invitaților. Sondajul face parte din seria „Despre Bani 1:1” derulată de Raiffeisen Bank România și a fost realizat împreună cu Appinio, pe un eșantion de 1.300 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, în luna iulie 2026. Pentru context suplimentar despre nivelul darului și despre bugetele estimate ale evenimentelor, Economedia a publicat și materiale dedicate: despre darul oferit de un invitat și despre bugetul mediu estimat pentru o nuntă . [...]
