Știri
Știri din categoria Educație financiară
Costurile tot mai mari ale nunților îi fac pe români să refuze invitații, iar darul și cheltuielile conexe ajung să apese semnificativ pe bugetele gospodăriilor, potrivit datelor citate de Economedia dintr-un sondaj realizat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu Appinio.
Sondajul arată că 55% dintre români spun că au refuzat o invitație la nuntă din motive financiare, iar alți 22% nu au refuzat, dar au declarat că s-au gândit la costuri. Pentru cei care participă la nunți în această vară, presiunea este și mai vizibilă: 83% sunt de acord că nunțile au devenit o sursă importantă de stres financiar în sezonul estival.
La nivelul cheltuielilor directe ale invitaților, darul rămâne principalul cost. Pentru un cuplu invitat, darul ajunge, în medie, la 2.000 de lei, în timp ce un invitat neînsoțit oferă, în medie, 1.700 de lei. În plus, unul din patru cupluri afirmă că, pentru astfel de evenimente, cheltuiește cel puțin 3.000 de lei.
Pentru 87% dintre cei care merg la nuntă, bugetul de participare include în primul rând darul în bani. Pe lângă acesta, respondenții au indicat și alte costuri frecvente:
În decizia de participare, costul contează, dar nu este criteriul principal. Respondenții au indicat drept factori principali: relația cu mirii (40%), obligația socială (25%), data și disponibilitatea (11%) și costul total al participării (10%).
Pentru cei care organizează o nuntă în această vară, bugetul mediu estimat ajunge la 60.000 de lei, potrivit aceluiași sondaj. Cele mai costisitoare componente sunt:
Acestea sunt urmate de alte cheltuieli, precum cazarea sau transportul pentru invitați și familie, ținutele mirilor și ale familiei, serviciile foto-video, verighetele și servicii asociate evenimentului.
Percepția asupra presiunii financiare este împărțită: 44% cred că organizatorii și invitații resimt în egală măsură costurile, 18% consideră că organizatorii sunt cei mai afectați, iar 17% spun că presiunea este mai mare asupra invitaților.
Sondajul face parte din seria „Despre Bani 1:1” derulată de Raiffeisen Bank România și a fost realizat împreună cu Appinio, pe un eșantion de 1.300 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, în luna iulie 2026. Pentru context suplimentar despre nivelul darului și despre bugetele estimate ale evenimentelor, Economedia a publicat și materiale dedicate: despre darul oferit de un invitat și despre bugetul mediu estimat pentru o nuntă.
Recomandate
Șapte din zece români anticipează cheltuieli mai mari în august, iar aproape jumătate se așteaptă la un plus de cel puțin 26% față de o lună obișnuită , potrivit unui sondaj publicat de Raiffeisen Bank . Datele indică o presiune sezonieră consistentă pe bugetele gospodăriilor, alimentată de combinația dintre costurile curente și cheltuielile discreționare specifice verii. În structură, 61% dintre respondenți spun că alocă cei mai mulți bani pentru cheltuielile curente, însă vara aduce creșteri vizibile și pe alte capitole: 40% indică ieșiri și activități recreative, 39% vacanțe în România, 33% renovări și amenajări ale locuinței, iar 32% excursii de weekend și city-break-uri. Unde se simte cel mai puternic presiunea pe buget Chiar și în sezonul concediilor, cheltuielile de zi cu zi rămân principala sursă de presiune financiară (18% dintre respondenți). Urmează vacanțele în străinătate și vacanțele în România (câte 14%), apoi renovările/amenajările locuinței (13%). În același timp, respondenții nu indică o retragere generalizată din cheltuielile „de experiență”: vacanțele sunt categoria care aduce cea mai mare satisfacție (34%). Alte surse de satisfacție menționate sunt investițiile în casă sau confort personal (13%) și activitățile recreative, inclusiv evenimente festive și festivaluri (19%). Cum își acoperă românii cheltuielile suplimentare Când planurile de vară depășesc bugetul obișnuit, principalele soluții rămân ajustările din resurse proprii și din consum: 32% folosesc economiile făcute pentru această perioadă; 29% reduc alte cheltuieli curente; 28% renunță la unele ieșiri sau activități; 23% amână alte achiziții importante; 13% iau în calcul cardul de credit sau plata în rate; 7% iau în calcul un credit de nevoi personale. Un factor suplimentar de cost este legat de vizitele apropiaților din diaspora: dintre cei care au rude sau prieteni reveniți în țară, 58% spun că aceste vizite le generează cheltuieli suplimentare în mare sau foarte mare măsură, în timp ce 42% resimt impactul în mică măsură sau deloc. O vară „sub control”, dar cu compromisuri Întrebați cum își descriu vara din perspectiva finanțelor personale, răspunsurile indică mai degrabă prudență: 21% spun că este o vară fără cheltuieli ieșite din comun, alți 21% o descriu drept „vara în care țin bugetul sub control”, iar 19% vorbesc despre „vara compromisurilor financiare”. Sondajul a fost realizat în iulie 2026, pe un eșantion de 1.300 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, în colaborare cu Appinio , în cadrul seriei „Despre Bani 1:1” derulate de Raiffeisen Bank România. [...]
Banca Transilvania mizează pe educația financiară ca răspuns la presiunea demografică asupra pensiilor , lansând o inițiativă online care explică pe înțelesul publicului cum funcționează pensiile private și de ce contează economisirea pe termen lung, potrivit Banca Transilvania . Inițiativa, numită „ Pensia ta, pe înțelesul tău ”, este construită ca un chestionar interactiv prin care participanții își pot testa cunoștințele despre pensiile private, pot parcurge informații explicative și se pot înscrie la o tragere la sorți pentru premii. Demersul este poziționat de bancă în contextul în care planificarea financiară pe termen lung devine tot mai importantă, iar pensiile private sunt prezentate ca un element de „siguranță financiară viitoare”. Ce presupune inițiativa și cine poate participa Participanții completează un quiz online cu zece întrebări. Cei care răspund corect la toate întrebările până la 30 septembrie 2026 se pot înscrie în tragerea la sorți organizată de bancă. Premiile menționate în comunicat sunt: 10 aparate foto Canon PowerShot SX740; 10 eBook readere Kindle. Pagina dedicată inițiativei este disponibilă pe site-ul băncii: „Pensia ta, pe înțelesul tău” . De ce pune BT accent pe pensiile private: date despre dezechilibrele din sistem Banca își argumentează inițiativa prin date atribuite Institutului Național de Statistică , pe fondul presiunilor demografice și al diferenței dintre veniturile din perioada activă și pensia publică. Conform datelor citate: pensia publică medie lunară este „de aproape 3.000 de lei”, aproximativ jumătate din salariul mediu net; populația României a ajuns la 19 milioane de persoane, pe fondul natalității scăzute, sporului natural negativ, migrației și schimbărilor demografice și familiale; raportul dintre numărul de persoane care lucrează și pensionarii de asigurări sociale de stat este „de 10:8”. În acest context, banca susține că evoluțiile demografice și sociale pot accentua deficitul de angajați și pot crește cheltuielile publice pentru pensii, sănătate și îngrijire socială, ceea ce face mai importantă informarea despre opțiunile de economisire pentru pensie. [...]
Creșterea la 325.000 de investitori individuali la BVB pune presiune pe educația financiară , pentru că sustenabilitatea acestui avans depinde de disciplina investițională și de evitarea deciziilor emoționale, potrivit unui interviu acordat de Daniela Secară , CEO BT Capital Partners , în proiectul editorial realizat împreună cu Banca Transilvania . În interviul publicat în cadrul seriei „Educația financiară – cea mai bună investiție în tine”, Secară leagă expansiunea bazei de investitori de câțiva factori concreți: digitalizarea (care a redus barierele de acces), listările mari de pe piața locală și emisiunile de titluri de stat Fidelis. În același timp, ea avertizează că „succesul” pe termen lung nu se măsoară doar în conturi deschise, ci în capacitatea oamenilor de a rămâne activi și consecvenți. De ce contează: riscul ca investitorii noi să transforme volatilitatea în pierderi Mesajul central al interviului este că cea mai scumpă eroare pentru investitorii aflați la început nu este ratarea unei oportunități, ci reacția impulsivă la mișcările pieței. Secară descrie un tipar frecvent în perioade de volatilitate: cumpărare când optimismul e ridicat și vânzare când „teama domină piața”, pe fondul concentrării pe știrile de zi cu zi, în locul unei strategii pe termen lung. În acest context, educația financiară devine o condiție pentru ca valul de investitori noi să nu se traducă într-o participare episodică, urmată de retrageri după corecții de piață. Ce recomandă pentru investitorii individuali: disciplină, diversificare, investiții recurente Secară indică trei direcții recurente pentru reducerea riscului și pentru construirea randamentelor în timp: Investiții pe termen lung , nu „câștiguri rapide”, cu decizii bazate pe analiză, nu pe emoții. Diversificare , ca protecție împotriva concentrării pe „o singură companie, un singur sector” sau o oportunitate „pe val”. Investiții recurente , ca alternativă la plasarea unei sume mari dintr-o singură tranșă, cu avantajul timpului și al capitalizării (reinvestirea câștigurilor). Pentru diversificare, ea menționează și fondurile de investiții și ETF-urile (fonduri tranzacționate la bursă), ca soluții care oferă expunere la mai multe companii și sectoare printr-un singur instrument. Tehnologia și inteligența artificială: acces mai ușor, dar nu „pilot automat” Interviul punctează că digitalizarea a schimbat relația investitor–broker: investitorii pot deschide conturi și tranzacționa rapid de pe telefon, iar brokerul tinde să devină mai mult partener de consultanță și educație, nu doar intermediar de ordine. În ceea ce privește inteligența artificială, Secară vede beneficii în procesarea rapidă a volumelor mari de informații și în democratizarea unor instrumente care erau mai accesibile investitorilor instituționali. Limita, în opinia ei, este riscul ca ușurința accesului la răspunsuri să creeze impresia că investițiile sunt „simple” și fără incertitudine, deși rezultatele depind în continuare de gestionarea riscului și consecvență. Interviul integral este disponibil în publicația Financial Intelligence, în cadrul proiectului editorial realizat împreună cu Banca Transilvania: Financial Intelligence . [...]
Analiza XTB sugerează că „produsele de vară” pot fi o lecție practică despre acțiuni defensive , prin exemplele Unilever și Nestlé , ale căror venituri tind să rămână stabile chiar și când piețele sunt volatile, potrivit Economedia . Miza pentru investitori este că sezonalitatea consumului (înghețată, băuturi răcoritoare) se vede în portofolii și în modul în care companiile mari își protejează marjele, nu doar în coșul de cumpărături. De ce contează pentru investitori: „defensiv” înseamnă stabilitate, nu neapărat creștere de preț Analiza XTB plasează Unilever și Nestlé în categoria acțiunilor defensive – companii cu fluxuri de numerar relativ stabile și politici predictibile de distribuire a dividendelor, care tind să fie căutate în perioade de incertitudine ridicată, scăderi ale indicilor bursieri, instabilitate economică, cicluri de majorare a dobânzilor sau crize geopolitice. În acest context, performanța bursieră poate arăta „plictisitor” pe termen lung, fără ca asta să însemne că firmele nu sunt profitabile: Unilever : acțiunile se tranzacționează la un nivel similar celui din 2017, ceea ce indică o stagnare a prețului pe aproape zece ani, asociată profilului defensiv (venituri stabile, relativ independente de contextul pieței). Nestlé : pe termen lung, prețul acțiunilor a rămas relativ stabil, dar pe termen scurt a avut o corecție de aproximativ 35% față de maximul din 2022 , în timp ce indicii bursieri au crescut în ultimii ani. Ce companii sunt în spatele „înghețatei și răcoritoarelor” XTB folosește exemple de branduri puternic influențate de sezonalitate, dar integrate în grupuri globale listate: Unilever : OLÁ (Magnum, Cornetto, Solero) și Lipton (ice tea). Nestlé : produse de înghețată (Maxibon, cornetele Extreme) și lactate, cu avantajul unui portofoliu care poate compensa sezonul cald prin vânzări puternice în sezonul rece (ciocolată și cafea). Presiunea ingredientelor și cum se apără marjele: prețuri mai mari și „shrinkflation” Analiza notează că prețul boabelor de cacao a crescut fără precedent , în timp ce prețul zahărului a rămas stabil . Cum cacaoa și zahărul sunt ingrediente esențiale pentru înghețată, ciocolată și băuturi, efectul asupra marjelor Unilever și Nestlé ar fi fost imediat, iar companiile au folosit două mecanisme principale: Transferarea costurilor în prețuri : bazându-se pe forța brandurilor, au crescut prețurile către consumatorul final, fără o scădere notabilă a volumelor. „Shrinkflation” : reducerea discretă a cantității produsului sau a dimensiunii ambalajului, cu menținerea aceluiași preț de vânzare. Lecția de educație financiară: de la raft la bursă Dincolo de comparația „cine vinde mai mult într-o zi caniculară”, XTB argumentează că astfel de exemple sunt utile pentru educație financiară: investițiile pot viza companii cu produse ușor de înțeles și consumate curent, idee asociată și cu premisa invocată frecvent de Warren Buffett. Concluzia analizei este că, atunci când consumatorii cumpără aceste produse, ei susțin indirect activitatea unor companii listate pe bursele europene, iar piața financiară nu trebuie privită ca un ecosistem inaccesibil. [...]
Așteptările de cheltuieli mai mari în august pun presiune pe bugetele curente , iar majoritatea românilor spun că vor acoperi diferența în primul rând din economii, potrivit Economedia , care citează un sondaj Raiffeisen Bank România realizat împreună cu Appinio. 7 din 10 români estimează că vor cheltui mai mult în august decât într-o lună obișnuită, iar pentru aproape jumătate dintre ei creșterea anticipată este de cel puțin 26%. Unde se duc banii în lunile de vară Deși vacanțele și timpul liber cresc bugetul total, cheltuielile curente rămân principala destinație a banilor: 61% spun că aici alocă cei mai mulți bani. Pe lângă acestea, respondenții indică suplimentar: 40%: ieșiri și activități recreative 39%: vacanțe în România 33%: renovări și amenajări ale locuinței 32%: excursii de weekend și city-break-uri Ce apasă cel mai mult: cheltuielile curente, apoi vacanțele Întrebați care este principala sursă de presiune financiară, 18% indică cheltuielile curente. Urmează vacanțele (în străinătate sau în România) cu 14% fiecare, iar renovările/amenajările locuinței sunt menționate de 13%. În același timp, românii nu spun că renunță complet la cheltuielile „cu sens” pentru ei: vacanțele sunt asociate cu cea mai mare satisfacție (34%), urmate de activități recreative (19%) și investiții în casă sau confort personal (13%). Cum își finanțează românii depășirea bugetului: economii înainte de credit Când planurile de vară depășesc bugetul obișnuit, cele mai frecvente soluții sunt ajustări interne, nu împrumuturi. Respondenții spun că ar apela la: 32%: economiile puse deoparte pentru această perioadă 29%: reducerea altor cheltuieli curente 28%: renunțarea la unele ieșiri sau activități 23%: amânarea altor achiziții importante 13%: card de credit sau plata în rate 7%: credit de nevoi personale Efectul vizitelor din diaspora și „vara prudenței” Dintre cei care au apropiați din diaspora care revin în România, 58% spun că vizitele le generează cheltuieli suplimentare în mare sau foarte mare măsură. Per ansamblu, descrierile verii din perspectiva finanțelor personale indică mai degrabă prudență: 21% spun că este o vară fără cheltuieli ieșite din comun, alți 21% o numesc „vara în care țin bugetul sub control”, iar 19% vorbesc despre „vara compromisurilor financiare”. Sondajul face parte din seria „Despre Bani 1:1” a Raiffeisen Bank România și a fost realizat în iulie 2026, pe un eșantion de 1.300 de persoane (18–65 de ani), reprezentativ la nivel național. [...]
Educația financiară devine o „abilitate” necesară într-o economie tot mai digitalizată , iar miza pentru bănci și pentru România este trecerea de la acces la informație la comportamente financiare sănătoase, potrivit unui interviu acordat de CEO-ul Băncii Transilvania, Ömer Tetik , publicat de Banca Transilvania . În interviul realizat în cadrul proiectului „Educația financiară – cea mai bună investiție în tine”, CEO-ul BT leagă direct educația financiară de decizii mai bune privind economisirea, creditarea, investițiile și planificarea viitorului, cu efecte în independența financiară a oamenilor, în încrederea antreprenorilor și, în final, în „o economie mai puternică pentru România”. De ce contează pentru economie și pentru bănci Din perspectiva sistemului bancar, educația financiară înseamnă clienți care înțeleg mai bine produsele, serviciile și aplicațiile și își gestionează mai responsabil resursele. Tetik susține că impactul depășește zona bancară, prin efecte asupra antreprenoriatului, investițiilor și incluziunii financiare, cu rezultate în „comunități mai reziliente”. Progres, dar și o problemă de „implementare” în viața reală CEO-ul BT afirmă că România a făcut „progrese mari” în ultimul deceniu, indicând interesul mai mare pentru investiții și pentru soluții financiare digitale. În același timp, el punctează că provocarea majoră rămâne transformarea informației în decizii și obiceiuri financiare sănătoase, pe fondul schimbărilor rapide din zona financiară (digitalizare, noi metode de plată, acces mai facil la informație). În acest context, educația financiară este descrisă ca o abilitate practică, evaluată nu prin numărul de concepte cunoscute, ci prin capacitatea de a lua decizii bune. Economisire și investiții: echilibru între prezent și viitor Tetik pledează pentru un echilibru între consumul imediat și construirea siguranței financiare pe termen lung. El argumentează că economisirea și investițiile sunt adoptate mai ușor când devin accesibile, ușor de înțeles și integrate în viața de zi cu zi, iar economisirea ar trebui privită ca o creștere a „libertății de alegere” pentru perioadele următoare. Greșeli frecvente la antreprenorii la început: creștere fără reziliență În zona antreprenorială, interviul indică drept risc major concentrarea exclusivă pe creștere rapidă, în detrimentul rezilienței și al rezervelor pentru perioade dificile. Un alt punct vulnerabil este planificarea financiară pe termen lung, inclusiv subestimarea importanței lichidității și a cash-flow-ului (fluxul de numerar), a structurii costurilor și a diversificării surselor de finanțare. Ce urmează: colaborare între instituții și presiunea ritmului de schimbare Mesajul central este că educația financiară nu poate fi construită de o singură instituție, ci prin parteneriate între bănci, autorități, mediul educațional și mediul privat. Pentru tineri, recomandarea este să își formeze obiceiuri financiare timpurii, să evite deciziile luate fără înțelegerea consecințelor pe termen lung și să accepte că prosperitatea se construiește în timp, cu disciplină, economisire și investiții, inclusiv în propriile competențe. Interviul integral a fost publicat inițial de Financial Intelligence, în cadrul aceluiași proiect editorial, și este disponibil aici: Financial Intelligence . [...]
