Știri
Știri din categoria Educație financiară
O retrogradare a ratingului României în „junk” ar scumpi finanțarea pentru stat și companii, pentru că ar îngreuna accesul pe piețele internaționale și ar crește costurile de împrumut, explică un consilier al guvernatorului BNR într-o analiză citată de Adevărul. Miza este cu atât mai mare cu cât România se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate pentru investiții.
Cristian Bichi arată că autoritățile „fac o adevărată echilibristică” pentru a evita intrarea în categoria „junk” (investiții speculative), subliniind efectul de propagare: dacă statul se împrumută mai scump, și firmele românești vor ajunge să se finanțeze în condiții mai costisitoare.
Potrivit explicațiilor din analiză, o agenție de rating este o entitate independentă care acordă, profesional, calificative de credit (note) ce evaluează prospectiv riscul de credit al emitenților sau al obligațiilor financiare.
În esență, rolul ratingurilor este să reducă „asimetria informațională” dintre emitent și investitori, oferind o evaluare asupra:
Bichi mai punctează că importanța ratingurilor nu ține doar de informația transmisă, ci și de utilizarea lor în tranzacții și în cadrul reglementărilor financiare. Piața este, totodată, concentrată în jurul celor trei mari jucători globali: S&P, Moody’s și FitchRatings.
Conform clasificării prezentate, ratingurile de la BBB- (sau Baaa3) în sus sunt considerate „investment grade” (recomandate pentru investiții), iar sub acest prag intră în „junk”, categorie asociată cu risc mai ridicat.
Analiza se referă și la evaluarea S&P din 3 aprilie 2026: România are ratingurile confirmate „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă. Bichi explică faptul că BBB- este ultima treaptă înainte de „junk”, ceea ce face ca o eventuală deteriorare să aibă consecințe directe asupra costului finanțării.
Perspectiva negativă indică sensul unei posibile înrăutățiri a ratingului într-un orizont de doi ani, fără să însemne automat că retrogradarea se va produce. Potrivit explicațiilor citate, perspectiva ar putea deveni „stabilă” dacă deficitul extern și cel fiscal se îngustează substanțial, pe fondul unei relansări a creșterii economice.
În ceea ce privește ratingul pe termen scurt, A-3 semnalează o capacitate adecvată de plată, dar sensibilă la schimbări economice: condiții adverse sau circumstanțe în schimbare pot afecta mai probabil capacitatea debitorului de a-și onora obligațiile.
Recomandate
Oprirea sistemului de plăți poate deveni o vulnerabilitate de securitate economică , iar confuziile publice despre rolul băncilor și despre indicatori precum ROBOR amplifică riscul, a avertizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la Forumul Educației Financiare organizat de ASE, potrivit Antena 3 . Isărescu a spus că își face „autocritica” pentru faptul că, după 35 de ani, persistă „neînțelegeri” și „confuzii” în discursul public privind rolul băncilor, rolul băncii centrale și modul în care funcționează sistemul bancar într-o economie de piață. În acest context, guvernatorul a indicat drept exemplu recurent dezbaterea despre ROBOR, despre care a afirmat că „tulbură” societatea și poate deveni periculoasă. „Persistă în discursul public neînțelegeri, confuzii privind rolul băncilor. Rolul Băncii Centrale, cum funcționează. (…) Dau un exemplu care a rezbătut în opinia publică: discuția asta cu ROBOR-ul. (…) Eu îmi dau seama ce periculoasă e toată discuția asta.” De ce contează: sistemul de plăți, infrastructură critică Mesajul central al guvernatorului este că neînțelegerea funcționării sistemului bancar nu rămâne doar o problemă de educație financiară, ci poate deveni o vulnerabilitate. Isărescu a atras atenția că sistemul de plăți – operat de bănci – poate fi o țintă în „războiul hibrid”, iar blocarea lui a fost, în trecut, „primul lucru” care apărea în scenarii de atac. „Primul lucru care se apărea acum vreo 35 de ani în cazul unui atac terorist era că se bloca sistemul de plăți. Face parte din arsenalul războiului hibrid.” În același pasaj, Isărescu a spus că în România se fac „300.000 de plăți” pe zi și a detaliat că fiecare bancă are „între 10-20 de mii” dintre acestea, în contextul instituțiilor care participă la stabilirea ROBOR. ROBOR, „cartelizare” și transmiterea politicii monetare Guvernatorul a respins ideea că ROBOR ar fi rezultatul unor „înțelegeri neconcurențiale” între bănci, subliniind că este „indicele pieței monetare” și că piața interbancară este esențială pentru transmiterea politicii monetare. Totodată, a reamintit că banca centrală „nu dă credite populației” într-o economie de piață, rolul acesta revenind băncilor comerciale. Isărescu a menționat și IRCC, indice introdus de politicieni, sugerând că schimbarea indicilor nu rezolvă problema de fond, dacă mecanismele nu sunt înțelese la nivel public. „Banca Centrală într-o economie de piață nu dă credite populației. (…) Băncile comerciale fac asta. Acest lucru nu se înțelege. Eu ca veteran ar trebui să-mi fac autocritică.” În sprijinul ideii că ROBOR nu este „manipulat”, guvernatorul a indicat că acesta „din iunie până azi a scăzut cu 2 procente”, fără a oferi în material nivelurile exacte ale indicelui. Context: declarațiile, la Forumul Educației Financiare Declarațiile au fost făcute la Forumul Educației Financiare organizat de Academia de Studii Economice din București , sub Înaltul Patronaj al președintelui României. Potrivit materialului, la eveniment a vorbit și președintele Nicușor Dan, pe tema importanței educației financiare. [...]
Educația financiară devine o miză de securitate economică într-un context de dezinformare care poate împinge atât oamenii, cât și decidenții, spre alegeri cu efecte negative asupra economiei, a spus președintele Nicușor Dan , luni, la Academia de Studii Economice din București, potrivit Adevărul . Șeful statului a legat direct nivelul de educație financiară de calitatea deciziilor individuale și de direcția politicilor publice, avertizând că lipsa de cunoștințe poate conduce la „decizii nesănătoase” pentru economia românească și pentru „prosperitatea colectivă”. În același timp, a susținut că există o corelație între prosperitatea unei țări și nivelul de educație financiară, corelație pe care a spus că studiile o confirmă, fără a indica însă ce studii anume. Ce înseamnă, concret, educație financiară în viziunea președintelui Nicușor Dan a descris educația financiară ca un set de abilități de bază necesare într-o societate modernă, de la înțelegerea „ecosistemului financiar” până la decizii uzuale precum creditarea sau investițiile. „E important ca un tânăr care iese din școală, un om adult, să cunoască ecosistemul financiar care-l înconjoară. Cum se ia un credit, cum se compară, cum se poate investi...” De ce contează pentru economie: politici publice, antreprenoriat și capital Președintele a argumentat că o populație mai informată financiar influențează și comportamentul politicienilor, pentru că aceștia își calibrează politicile în funcție de așteptările electoratului. În acest cadru, a avertizat că o societate cu un nivel scăzut de educație financiară poate împinge decidenții spre măsuri cu efecte negative asupra economiei. Totodată, el a legat educația financiară de dezvoltarea mediului privat, afirmând că o societate „cu o educație financiară sănătoasă” ar avea mai mult antreprenoriat și un apetit mai mare de a direcționa capitalul către zona privată, unde „este nevoie de acel capital”. „Războiul informațional” și riscul fraudelor financiare În final, Nicușor Dan a încadrat dezinformarea într-un „război informațional” care produce incertitudine și a dat ca exemplu reclame false pe internet, inclusiv unele care ar folosi imaginea guvernatorului pentru a promite câștiguri nerealiste. „Cine are o educație financiară va ști că nu există profit de 300%.” El a susținut că efectele dezinformării depășesc zona economică și pot afecta încrederea în democrație, împingând oamenii către „modele autoritare”. În același material este menționat și un eveniment intern al PSD, programat luni de la ora 17:00 la Palatul Parlamentului , în care aproximativ 5.000 de membri ar urma să voteze dacă partidul își retrage sau nu sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, „conform surselor politice” citate de publicație. [...]
Salt Bank lansează „Saving Challenge”, un program de economisire zilnică pe 100 de zile . Inițiativa este construită pe ideea de consecvență și pe formarea unui obicei, nu pe economisirea unor sume mari dintr-o dată, banca invocând principii din psihologia comportamentală (declanșator, acțiune, recompensă). Mecanismul este unul automatizat: clientul alege o sumă fixă pe zi, iar aplicația mută banii într-un „Space” dedicat (un spațiu separat în aplicație pentru a pune bani deoparte), timp de 100 de zile. Progresul este afișat într-un calendar din aplicație, iar consecvența este stimulată printr-un bonus echivalent cu două zile de economisire, conform comunicatului citat de publicație. Înscrierea se face din aplicație, în secțiunea „Spaces” din meniul „Produse”, în intervalul 4–14 aprilie 2026, iar mutările automate încep din 15 aprilie. Sumele disponibile în program sunt prestabilite, la alegerea clientului: 10 lei pe zi 30 lei pe zi 100 lei pe zi Regulile de continuitate sunt gândite astfel încât să nu elimine imediat participanții care au zile fără fonduri suficiente. Dacă lipsa fondurilor se repetă de trei ori, participantul pierde bonusul, însă provocarea continuă, conform explicațiilor băncii. La finalul celor 100 de zile, „Space”-ul se închide automat, iar suma economisită este transferată înapoi în contul curent; bonusul, pentru cei care finalizează cu succes, este acordat în maximum 15 zile lucrătoare de la încheiere, se mai arată în comunicat. „Te înscrii direct din aplicaţie, în secţiunea Spaces din meniul „Produse”, în perioada 4-14 aprilie 2026. Ai la dispoziţie doar 10 zile pentru înscriere, iar dacă ratezi intervalul, nu mai poţi intra în challenge.” Saving Challenge este disponibil doar pentru clienții Salt Bank care au cont principal în lei, mai notează sursa. În comunicat, CEO-ul Salt Bank, Robert Anghel, spune că banca vrea să treacă de la simplificarea economisirii la sprijinirea formării unui obicei, inclusiv prin elemente de „gamification” (mecanici inspirate din jocuri, folosite pentru a crește implicarea utilizatorilor). [...]
Vicepremierul Tánczos Barna cere educație financiară pentru decidenți, nu doar pentru elevi , argumentând că lipsa unor cunoștințe solide la nivelul celor care iau hotărâri publice poate afecta calitatea deciziilor cu impact asupra societății, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni, la deschiderea Forumului Educației Financiare, organizat la ASE București , cu tema „Educația Financiară: Interfața coeziunii între furnizorii și utilizatorii de produse financiare”. De ce mută discuția spre „alfabetizarea” financiară a statului Tánczos Barna a susținut că, atunci când se vorbește despre educație, atenția se îndreaptă „din reflex” către elevi și studenți, însă în cazul educației financiare „cel puțin la fel de importantă” este pregătirea celor care decid politici și bugete publice. În viziunea sa, decidenții – de la Guvern și Parlament până la consilii județene, primării și instituții subordonate – au nevoie de „cunoștințe financiare solide” pentru a răspunde „cu succes” provocărilor. Context: educația ca filtru împotriva dezinformării Vicepremierul a legat tema educației și de nevoia de „spirit critic”, pe fondul unei „avalănșe” de mesaje de dezinformare care, spune el, îi vizează în special pe tineri. În acest cadru, a descris educația și ca pe o capacitate de a distinge între „bine și rău” și de a completa „puzzle-ul general” cu elementele de adevăr care lipsesc din mesajele publice. Ce propune concret Tánczos Barna a afirmat că i-a recomandat rectorului ASE București să se implice într-un proiect pentru îmbunătățirea educației financiare „la nivelul Parlamentului” și „la nivelul guvernelor care vin și pleacă”. Materialul nu oferă detalii despre formatul proiectului sau un calendar de implementare. [...]
Doar 27% dintre liceeni economisesc regulat, dar aproape jumătate cer educație financiară în școală – datele unui studiu național prezentat de BCR arată că economisirea există mai ales „cu scop”, nu ca rutină, iar cererea pentru învățare aplicată despre bani crește, potrivit Banking News . Studiul „MoneyMind – Cum gândesc liceenii despre bani”, realizat de BCR – Școala de Bani și FinZoom, indică faptul că mai puțin de o treime dintre elevii de liceu economisesc cu regularitate (27%). În același timp, 47% dintre respondenți spun că integrarea educației financiare în școală sau învățarea non-formală (workshopuri, evenimente) i-ar ajuta să-și îmbunătățească relația cu banii. De unde vin banii: dependență de familie, dar apar semne de autonomie Cei mai mulți liceeni rămân dependenți de sprijin financiar, în principal prin: bani de buzunar primiți regulat de la familie (24%); alocația de la stat (18%); burse școlare (17%). Pe de altă parte, cercetarea surprinde și începuturi de independență financiară: 8% dintre adolescenți au un job part-time sau obțin venituri din activități online (creare de conținut, gaming, freelancing) ori din activități independente, precum meditațiile. Bugete lunare și destinația cheltuielilor Bugetele lunare declarate se concentrează în intervale relativ mici: 100–300 de lei (31%); 300–600 de lei (26%). La extreme, 10% spun că au sub 100 de lei lunar, iar alți 10% depășesc 1.000 de lei. În privința cheltuielilor, 65% indică direcționarea banilor către snack-uri și cafea, haine, ieșiri și produse de îngrijire, în timp ce 17% îi alocă pentru educație sau economii. Economisirea: mai degrabă pentru obiective punctuale Deși majoritatea liceenilor declară că economisesc, studiul arată că economisirea este adesea ocazională și legată de ținte concrete: permis auto (21%); finanțarea studiilor (15%); achiziția unui telefon (10%). Concluzia implicită a datelor este că economisirea este percepută mai ales ca instrument pentru atingerea unor obiective, nu ca obicei recurent, ceea ce explică ponderea relativ redusă a celor care economisesc regulat (27%). Educația financiară, văzută ca soluție: școală și învățare non-formală Întrebați cum și-ar îmbunătăți situația financiară, liceenii indică în primul rând un job part-time (29%). Totuși, o parte relevantă leagă stabilitatea de educația financiară: 19% spun că i-ar ajuta integrarea educației financiare în școală, iar 28% se declară deschiși către învățare non-formală (workshopuri și evenimente, informații despre economisire și investiții). „Tinerii din ziua de azi vor să fie educați financiar și sunt interesați să învețe cum să-și administreze mai bine bugetul”, a declarat Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR, BCR. Irina Chițu, director al comparatorului bancar FinZoom.ro, susține că educația financiară ar trebui începută cât mai devreme și, mai ales în liceu, să fie practică și ancorată în deciziile de zi cu zi ale adolescenților. Studiul a fost realizat pe un eșantion de aproape 1.400 de liceeni, cu sprijinul Clubului Interact Pipera și al Editurii Corint, și urmărește atitudinile Gen Z față de bani și preocupările legate de gestionarea responsabilă a acestora. [...]
Interesul pentru investiții este în creștere, iar programul Start în Investiții lansat de Raiffeisen Bank vine într-un moment în care mulți români încă încearcă să înțeleagă acest domeniu. Un studiu realizat împreună cu Appinio arată că 57% dintre respondenți spun că sunt puțin sau deloc informați despre produse financiare de investiții, în timp ce aproximativ o treime consideră că au deja un nivel decent de cunoștințe. Datele arată și cum se informează românii. Internetul rămâne principala sursă (40%), urmat de banca la care au cont (32%) și cercul apropiat – prieteni sau familie (26%). Aplicațiile dedicate de investiții (20%) și social media (19%) completează lista, ceea ce indică un mix între surse digitale și recomandări personale. Practic, utilizatorii nu se bazează pe un singur canal, ci combină mai multe metode pentru a înțelege riscurile și oportunitățile. Pe de altă parte, nevoia de simplificare e evidentă. Mulți spun că ar investi mai ușor dacă ar avea: platforme digitale intuitive secțiuni dedicate de educație financiară în aplicațiile mobile simulări de investiții consultanță personalizată Aproximativ 1 din 3 români consideră că sprijinul direct din partea băncii ar face diferența în luarea deciziilor financiare. În același timp, conținutul video și explicațiile pas cu pas sunt percepute ca fiind mai ușor de urmărit decât materialele clasice. În acest context, Raiffeisen Bank a introdus modulul digital Start în Investiții , integrat în aplicația Smart Mobile. Programul include cinci cursuri interactive, disponibile în română și engleză, fiecare încheiat cu un chestionar de autoevaluare. Scopul este să ofere un punct de plecare pentru cei fără experiență, dar și să clarifice concepte pentru utilizatorii care deja au investiții în portofoliu. Studiul face parte din seria „ Despre Bani 1:1 ” și a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de persoane, la nivel național, în martie 2026, confirmând o tendință: interesul există, dar nivelul de educație financiară încă ține ritmul mai lent. [...]
