Economie10 mai 2026
România are al șaselea cel mai slab scor din Europa la apă de la robinet - dar stă mai bine la presiunea chimică asupra apelor subterane (11,1%) decât Germania sau Belgia
România rămâne în coada Europei la calitatea apei de la robinet, un semnal de costuri și investiții inevitabile în infrastructura de apă și sanitație , chiar dacă, paradoxal, presiunea chimică asupra apelor subterane monitorizate este mai redusă decât în unele economii vest-europene, potrivit unei analize Economedia , bazată pe indicatori europeni și date citate de Euronews. România are al șaselea cel mai slab scor din Europa la indicatorul „apă potabilă și sanitație” din Environmental Performance Index , cu 56 de puncte, fiind plasată în același grup cu state non-UE din estul continentului. În partea de sus a clasamentului, mai multe țări europene (Finlanda, Islanda, Țările de Jos, Norvegia, Elveția și Regatul Unit) au obținut scorul maxim, 100. De ce contează economic: tratarea apei devine tot mai scumpă Analiza leagă calitatea apei de la robinet de calitatea surselor din care este captată, în special a apelor subterane, care furnizează o parte importantă din apa potabilă a Europei, dar sunt expuse tot mai mult poluării chimice. Agenția Europeană de Mediu arată că peste 20% din apele subterane ale Uniunii Europene se află într-o stare chimică precară, adică depășesc limite pentru substanțe periculoase stabilite prin Directiva-cadru privind apa. Presiunea se traduce în costuri ridicate pentru tratare și pentru servicii de salubritate. Un exemplu citat este eliminarea nitraților (asociați frecvent cu îngrășămintele agricole), care ar costa Uniunea Europeană până la 320 de miliarde de euro pe an (aprox. 1.600 miliarde lei). Limita UE este de 50 mg/l, iar Comisia Europeană indică depășiri în 14% dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane din Europa. România: scor slab la „apă și sanitație”, dar presiune chimică mai mică în subteran Pe harta Water Atlas (indice realizat de fundația germană Heinrich Böll, citat în material), România apare cu un scor de 11,1%, interpretat ca ponderea corpurilor de apă subterană monitorizate care nu ating o stare chimică bună, conform standardelor Directivei UE privind apa. Din această perspectivă, România stă mai bine decât mai multe economii vest-europene menționate în analiză, unde ponderea apelor subterane cu probleme chimice este mult mai ridicată: Luxemburg: 79% (în 2025) Cehia: 55% Belgia: 41% Germania: 40% Mesajul implicit este că poziția slabă a României la „apă de la robinet și sanitație” nu poate fi explicată doar prin calitatea apelor subterane, ci indică probleme mai largi de sistem – de la tratare până la servicii și infrastructură. Poluanți urmăriți tot mai atent și monitorizare mai strictă în UE Analiza notează că pesticidele rămân o amenințare majoră, iar Water Atlas indică detectarea acidului trifluoroacetic (TFA) în 94% dintre 36 de probe de apă de la robinet colectate din 11 state membre UE. Sunt menționate și PFAS („chimicale eterne”, substanțe persistente în mediu), detectate în 23.000 de locații din Europa, alături de compuși farmaceutici (peste 175 identificați în apele subterane) și microplastice. Pe zona de reglementare, Uniunea Europeană își extinde supravegherea: în ianuarie 2022 a fost adoptată prima listă de supraveghere pentru apa potabilă, care urmărește nivelurile de beta-estradiol și nonilfenol, compuși cu efect de perturbare endocrină. În practică, combinația dintre monitorizare mai strictă și costuri mari de tratare sugerează presiune suplimentară pe investițiile în apă și sanitație, în special în țările cu scoruri slabe la calitatea apei de la robinet, cum este România. [...]