Știri
Știri din categoria Economie
PSD semnalează deschidere pentru un mecanism rapid de măsuri economice, acceptând să participe la „celula de criză” propusă de AUR, care ar urma să livreze în 15 zile un pachet aplicabil imediat pentru sprijinirea firmelor și protejarea locurilor de muncă, potrivit Economedia.
Inițiativa îi aparține deputatului AUR Mohammad Murad, președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților, care a invitat toate partidele parlamentare la constituirea unei „Celule de Criză” pentru economie și capitalul românesc. Structura ar urma să formuleze, în cel mult 15 zile, măsuri „care să poată fi aplicate imediat” pentru protejarea companiilor românești, a investițiilor, a capitalului autohton și a locurilor de muncă.
Conform informațiilor relatate de Digi24, mecanismul propus ar funcționa ca un grup de lucru interpartinic, cu obiectivul de a produce rapid un set de măsuri economice. Ținta explicită este intervenția într-un interval scurt (15 zile), ceea ce mută discuția din zona de intenții politice în zona de calendar operațional.
Prima întâlnire este programată luni, 18 august, la ora 13:00, la Comisia pentru antreprenoriat și turism.
Din perspectiva mediului de afaceri, relevanța inițiativei este legată de promisiunea unui pachet de măsuri cu aplicare imediată, orientat spre sprijinirea firmelor și menținerea locurilor de muncă. În același timp, rămâne neclar, pe baza informațiilor disponibile, ce instrumente concrete ar include pachetul și ce impact bugetar ar putea avea.
Murad susține că demersul nu urmărește formarea unei alianțe politice. La rândul său, Sorin Grindeanu afirmă că PSD este dispus să participe la inițiative pe care le consideră utile pentru economie, potrivit relatării Digi24.
Ce urmează depinde de rezultatul primei întâlniri și de capacitatea grupului de a agrea rapid măsuri care să poată fi puse în aplicare, nu doar discutate la nivel politic.
Recomandate
Controversa politică pe datele de PIB riscă să erodeze încrederea în statisticile oficiale , după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a pus sub semnul întrebării acuratețea unor raportări ale Institutului Național de Statistică (INS), potrivit HotNews . Peiu susține, într-o postare pe Facebook citată de publicație, că evoluția PIB pe ultimele 10 trimestre ar arăta o „criză profundă și prelungită”, afirmând că România ar fi avut doar trei trimestre de creștere economică față de trimestrul precedent, dintre care două ar fi coincis cu perioade electorale (alegerile din 2024 și cele din mai 2025). În rest, spune el, economia ar fi fost „în criză” începând cu începutul lui 2024, indiferent dacă aceasta este numită „recesiune” sau „stagnare”. În același mesaj, senatorul acuză guvernanții că ar fi încercat să creeze „iluzia bunăstării” prin „inundarea cu bani” a economiei și afirmă că, în perioada de „criză” invocată, reacția ar fi fost creșterea taxelor și a prețului la energie, sugerând că guvernul ar încerca să „păcălească” situația economică prin inflație. Suspiciuni punctuale privind raportările INS Elementul central al criticii vizează două trimestre în care, potrivit lui Peiu, ar exista o „coincidență” în date: trimestrele III din 2025 și II din 2026 ar fi avut „fix același PIB” ca trimestrele precedente. În acest context, el ridică întrebarea dacă este vorba despre o întâmplare sau despre o „manipulare grosolană”, fără a prezenta dovezi în materialul citat. Ce arată comunicarea INS despre trimestrul II din 2026 HotNews notează că INS a transmis vineri că Produsul Intern Brut s-a menținut în trimestrul II din 2026, în termeni reali, la același nivel cu PIB-ul din trimestrul I din 2026. Pe comparația anuală, INS indică o scădere a PIB în trimestrul II din 2026 față de trimestrul II din 2025: cu 0,4% pe seria brută; cu 2% pe seria ajustată sezonier (adică o serie statistică din care sunt eliminate variațiile tipice de sezon pentru a face comparațiile mai relevante). În lipsa unor date suplimentare sau a unei reacții instituționale detaliate în materialul citat, acuzațiile rămân la nivel de suspiciune politică, însă miza este una practică: credibilitatea statisticilor oficiale contează direct pentru percepția investitorilor, pentru deciziile de politici publice și pentru modul în care companiile își fac bugetele și planurile. [...]
Peste jumătate din joburile vacante raportate acum sunt pentru persoane fără studii sau cu studii primare/gimnaziale , ceea ce indică o cerere ridicată pe segmentul de muncă necalificată și pune presiune pe recrutare în ocupații de volum, potrivit datelor ANOFM citate de Agerpres . La nivel național sunt disponibile 32.246 de locuri de muncă, iar prin rețeaua Eures România mai există 84 de posturi în Spațiul Economic European (SEE). Din totalul posturilor vacante declarate de angajatori la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, 17.301 sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare/gimnaziale. Alte 6.698 de posturi vizează candidați cu studii profesionale, 6.124 sunt pentru studii liceale sau postliceale, iar 2.123 pentru persoane cu studii superioare. Unde se concentrează cererea: șoferi, logistică și retail ANOFM indică drept cele mai numeroase oferte din România următoarele ocupații: conducător auto transport rutier: 3.837 posturi manipulant mărfuri: 1.858 lucrător comercial: 1.632 muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet: 1.368 muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor: 1.238 agent de securitate: 1.182 curier: 1.065 Distribuția sugerează că angajările sunt împinse în principal de activități cu rotație mare de personal și de sectoare precum transportul rutier, logistica și comerțul. Oferte în străinătate: 84 de posturi prin Eures Prin rețeaua Eures România, angajatorii din SEE au disponibile 84 de locuri de muncă pentru lucrători români, astfel: Norvegia: 45 (lucrător în producție – prelucrarea somonului) Cehia: 20 (operator/operatoare linie de producție – asamblarea echipamentelor mecanice) Olanda: 10 (inspector veterinar) Franța: 4 (lucrător agricol în livadă) Danemarca: 4 (mecanic de atelier; zidar) Spania: 1 (manager mentenanță) Cei interesați de un loc de muncă în străinătate pot consulta ofertele pe site-ul ANOFM, la secțiunea Eures, iar pentru posturile din România se pot adresa agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, conform informațiilor transmise de instituție. [...]
Reorientarea investițiilor către infrastructură și „hardware” redeschide o fereastră pentru industria germană , într-un moment în care capitalul nu mai este ieftin, iar economia globală intră într-un „deceniu al realităților”, potrivit unei analize din Focus . Ideea centrală: lipsa unor campioni digitali de tip Google sau Meta nu anulează avantajul competitiv al Germaniei în inginerie industrială, exact acolo unde cererea ar urma să crească. După circa zece ani de „bani ieftini”, când promisiunile și prezentările despre „disrupție” atrăgeau finanțări masive, analiza susține că perioada dobânzilor foarte mici s-a încheiat, iar „capitalul costă din nou bani”. În acest context, se schimbă și criteriile de investiții: nu mai ajunge o aplicație, ci contează capacitatea de a livra produse și infrastructură fizică. De ce contează: infrastructura și reînarmarea împing cererea spre industrie Focus argumentează că mai multe tendințe împing economia către investiții mari în active „tangibile”: infrastructură îmbătrânită și nevoia de modernizare; extinderea rețelelor electrice, inclusiv pentru a susține consumul ridicat al centrelor de date (publicația notează că un centru de date poate consuma cât un oraș mic); relocarea lanțurilor de aprovizionare „înapoi în Vest”, pe fond geopolitic; reechiparea armatelor europene după ani de subfinanțare. Pentru astfel de proiecte, analiza susține că nu sunt decisive „actualizările software”, ci produse precum cabluri de cupru, transformatoare de mare putere, chimie specializată, componente pentru industria de apărare și linii robotizate de producție – domenii în care industria germană are tradiție și bariere ridicate la intrare. „Instalatorul premium” și avantajul greu de copiat Metafora folosită de Focus este că Germania ar fi „instalatorul premium” al economiei mondiale: mai puțin vizibilă și fără „glamour” digital, dar cu un model de business protejat de complexitatea tehnică. Publicația compară viteza cu care poate fi replicată o aplicație cu dificultatea de a reproduce echipamente industriale avansate, precum turbine industriale compatibile cu hidrogenul sau lasere de înaltă performanță pentru fabricarea cipurilor. În același timp, analiza susține că eticheta „economia veche” este înșelătoare: nu e vorba de „cărbune și oțel”, ci de o industrie modernă care are nevoie de hardware, inclusiv pentru a face posibilă extinderea inteligenței artificiale (prin centre de date, rețele și echipamente). Limitele ferestrei de oportunitate: costuri mari și presiune din China Focus avertizează însă că avantajul industrial nu vine fără vulnerabilități. Publicația notează că industria germană a redus locuri de muncă în ultimii ani, iar costurile cu energia , taxele și contribuțiile sunt considerate ridicate în comparație internațională. Pe piețele din afara Europei, concurența chineză apasă asupra constructorilor de mașini, iar semnalele sunt mixte: comenzile rămân ridicate în special în zona de apărare, în timp ce în alte segmente apar dificultăți, inclusiv la producătorii auto, unde portofoliul de comenzi se reduce, potrivit analizei. În plus, creșterea economică așteptată de economiști pentru 2026 ar fi susținută mai ales de cheltuieli publice pentru apărare și infrastructură – o oportunitate, dar „nu un lucru garantat”, în formularea publicației. Ce se schimbă la nivel de capital: mai mult interes pentru „substanță” Analiza mai arată că, deși cea mai mare parte a capitalului de risc continuă să meargă către software de inteligență artificială, o parte în creștere caută domenii „pe care le poți atinge”: cipuri, robotică, rețele energetice și apărare. În acest cadru, Focus susține că investitorii revin la criterii precum fluxurile de numerar, activele și puterea de piață. Concluzia editorială este că Germania nu trebuie să concureze pentru „următorul iPhone”, ci să capitalizeze pe cererea pentru echipamentele și infrastructura fără de care transformările tehnologice și geopolitice nu pot fi implementate – cu condiția ca „atelierul” industrial să rămână funcțional în pofida costurilor și presiunilor competitive. [...]
Ministerul Finanțelor își coordonează pozițiile cu BNR și ASF înainte de ECOFIN , pe fondul unor decizii europene care pot influența direct competitivitatea sectorului financiar și accesul la finanțare, potrivit Economica . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România trebuie să își „articuleze clar și ferm” interesele în dosarele economice aflate pe agenda UE. Nazare a anunțat că miercuri a avut loc, la Ministerul Finanțelor, o întâlnire de pregătire a următoarei reuniuni ECOFIN, cu reprezentanți ai Băncii Naționale a României și ai Autorității de Supraveghere Financiară. Discuția a vizat temele europene și pozițiile pe care România ar urma să le susțină, respectiv interesele pe care trebuie să le protejeze. De ce contează: decizii UE cu impact asupra finanțării și piețelor Ministrul indică faptul că, în perioada următoare, la nivel european se vor lua decizii importante pentru mai multe arii cu relevanță economică, între care: competitivitatea sectorului financiar; accesul la finanțare; funcționarea piețelor de capital; eficiența finanțelor publice; energie; cadrul de coordonare al politicilor economice. În acest context, Nazare susține că România nu este doar parte a discuțiilor, ci participă cu poziții „clare, bine fundamentate și coordonate” între instituțiile care evaluează implicațiile pentru economia locală. Miza pentru România: poziții comune și „limite” de apărat Nazare atrage atenția că interesele statelor membre nu coincid întotdeauna, ceea ce impune o definire precisă a priorităților și a „limitelor” pe care România trebuie să le apere în negocieri. El afirmă că obiectivul coordonării este ca România să fie prezentă „din timp”, să își construiască argumentele și alianțele și să evite situația în care poziția sa este „definită de alții”. „Trebuie să știm foarte clar ce susținem, unde sunt interesele specifice ale României și care sunt limitele pe care trebuie să le apărăm.” [...]
Banca Mondială anticipează o contracție de 0,5% a economiei României în 2026 , în pofida unei reduceri a deficitului bugetar la 6% din PIB, ceea ce indică faptul că ajustarea fiscală ar urma să frâneze activitatea economică pe termen scurt, potrivit Newsweek , care citează un raport actualizat al instituției. Prognoza vine în contextul în care România ar face „cea mai ambițioasă ajustare fiscală” din regiunea Europei și Asiei Centrale: deficitul ar urma să scadă cu aproape două puncte procentuale, pe baza unor măsuri de creștere a veniturilor și a unui control mai strict al cheltuielilor curente. În paralel, investițiile publice ar rămâne ridicate, la aproximativ 8% din PIB, cu fonduri europene care ar finanța peste 70% din cheltuielile de investiții. De ce scade PIB-ul, deși deficitul se reduce Banca Mondială estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026 pe fondul consolidării fiscale și al costurilor mai ridicate cu energia. Instituția notează și că, deși costurile de împrumut au crescut în regiune din cauza preocupărilor privind sustenabilitatea fiscală, creșterea mai moderată a costurilor de finanțare pentru România ar putea reflecta o percepție mai bună a pieței asupra eforturilor de consolidare fiscală. Totuși, raportul avertizează că ajustarea bugetară va avea un impact semnificativ asupra economiei, prin temperarea cererii interne. Scenariul de revenire: 2027–2028 Banca Mondială anticipează o revenire în anii următori, susținută de redresarea veniturilor reale și de încetinirea inflației. În scenariul citat, economia ar urma să crească cu aproximativ 1,7% în 2027 și 2% în 2028. Raportul mai indică faptul că, deși creșterea ar reveni după declinul din 2026, consolidarea fiscală ar continua să tempereze cererea internă, pe măsură ce economia se mută către un model de creștere bazat pe investiții. România, excepția negativă din Europa Centrală Conform estimărilor din raport, România ar urma să fie singura economie din Europa Centrală menționată care înregistrează contracție în 2026. Pentru comparație, Banca Mondială estimează: Bulgaria: creștere de 2,6% Croația: creștere de 2,2% Polonia: creștere de 3,6% La nivelul Europei și Asiei Centrale, economia regională ar încetini de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, pe fondul prețurilor mai ridicate la energie, al incertitudinii și al expansiunii mai slabe a principalilor parteneri comerciali (excluzând Rusia, de la 3,7% la 3%). Riscuri structurale: dependența de auto și piața europeană Un risc important rămâne dependența de industria auto și de evoluția pieței europene. Banca Mondială arată că sectorul auto este responsabil pentru aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României, ceea ce crește vulnerabilitatea la încetinirea industriei auto europene și la intensificarea concurenței externe. În același timp, instituția notează progrese în reforme digitale, fiscale și energetice și menționează avansul proiectului Neptun Deep , cu investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), cu producție așteptată să înceapă în 2027. Inteligența artificială: oportunitate, dar cu un risc major Raportul acordă spațiu și inteligenței artificiale, văzută ca posibilă soluție pentru compensarea declinului productivității și a presiunilor demografice. În regiune, aproximativ unul din cinci angajați ar avea un loc de muncă expus semnificativ la AI, însă mai puțin de una din zece firme utilizează în prezent AI, în principal pentru sarcini de bază. Banca Mondială avertizează că riscul principal în următorul deceniu ar fi adoptarea și adaptarea insuficientă la AI, nu adoptarea excesivă, și recomandă extinderea accesului la capacitate de calcul la prețuri accesibile, dezvoltarea competențelor și atragerea de capital privat, potrivit Mediafax. [...]
Peste jumătate dintre IMM-uri anticipează scăderi de activitate în următoarele șase luni , pe fondul unei percepții majoritar negative asupra mediului de afaceri: aproape 82% dintre antreprenorii chestionați spun că acesta s-a deteriorat în 2026 față de 2025, potrivit unui sondaj online realizat de IMM România și citat de Economedia . Sondajul vizează percepția antreprenorilor asupra mediului de afaceri în trimestrul III 2026 și indică o înrăutățire a așteptărilor pe termen scurt, inclusiv în ceea ce privește piața, costurile și deciziile de personal. Cum arată pesimismul: deteriorare în 2026 și așteptări de recul Întrebați cum percep evoluția mediului de afaceri în 2026 față de 2025, respondenții au indicat: 46,5%: „s-a deteriorat” 34,9%: „s-a deteriorat foarte mult” 15,5%: „a rămas la fel” 3,1%: „s-a îmbunătățit” În același timp, pentru următoarele șase luni, peste jumătate dintre antreprenori se așteaptă la o scădere a activității: 30,2% prevăd o scădere moderată 23,3% se așteaptă la o diminuare semnificativă 27,9% estimează stagnare 9,30% nu pot evalua 9,30% mizează pe o creștere moderată Costuri, cerere și energie: principalele presiuni operaționale Cea mai frecvent indicată problemă a pieței de activitate este scăderea cererii (28,8%), urmată foarte aproape de creșterea costurilor cu forța de muncă (28,5%). Alte presiuni menționate includ: creșterea prețului energiei electrice/combustibililor (20,8%) creșterea costurilor cu materiile prime/serviciile utilizate (11,9%) creșterea concurenței neloiale (10%) În ceea ce privește energia și combustibilii, 53,2% dintre respondenți spun că impactul a fost o creștere semnificativă a costurilor operaționale, iar 18,6% afirmă că au suportat costurile pentru a menține prețul produselor/serviciilor. Ca reacții concrete, o parte dintre firme indică reducerea volumului producției (9,9%), înlocuirea echipamentelor vechi cu unele eficiente energetic (6%) sau instalarea de panouri fotovoltaice (3,1%). Reglementări și conformare: legislația muncii, în fruntea costurilor La capitolul costuri de conformare și raportare, legislația muncii este indicată de 33,3% dintre respondenți drept principala sursă de costuri, pe fondul presiunii normelor privind timpul de lucru, contractele pe durată determinată sau detașarea angajaților. Urmează: reglementările din comerț și produse (27,1%) protecția datelor (GDPR), digitalizarea și inteligența artificială (18,3%) cerințele de mediu și tranziția verde (17,7%) raportarea ESG (8,5%) și protecția consumatorilor (7%) Piața muncii: intențiile de concediere depășesc recrutările Majoritatea firmelor (55,8%) declară că vor păstra numărul actual de angajați, însă intențiile de disponibilizare sunt mai mari decât cele de angajare. Distribuția planurilor de reducere a personalului include: 15,5%: renunță la un angajat 14%: disponibilizează între 2 și 4 persoane 3,9%: reduc cu 5–7 angajați 2,3%: peste 10 disponibilizări Pe partea de recrutare, 6,2% plănuiesc o angajare, iar 2,3% au în plan recrutarea a 2–4 salariați. Ce cer antreprenorii viitorului Guvern Între măsurile indicate ca prioritare pentru susținerea IMM-urilor, cele mai frecvent menționate sunt: reducerea impozitării pe forța de muncă (68,20%) reducerea impozitului pe dividende la 5% (56,60%) granturi din fonduri europene pentru IMM-uri (43,40%) reducerea prețului la energia electrică (41,90%) compensarea creșterii prețului la combustibili (34,10%) debirocratizarea și simplificarea obligațiilor de raportare și conformare (26,40%) facilitarea de garanții prin FNGCIMM pentru accesarea creditelor bancare (20,20%) În paralel, antreprenorii indică pentru piața muncii soluții precum formarea profesională continuă (42,6%) și mecanisme de sprijin direct pentru evitarea concedierilor, inclusiv subvenționarea programului Kurzarbeit (25,6%) și a șomajului tehnic (22,5%). [...]
