Știri
Știri din categoria Economie
PSD semnalează deschidere pentru un mecanism rapid de măsuri economice, acceptând să participe la „celula de criză” propusă de AUR, care ar urma să livreze în 15 zile un pachet aplicabil imediat pentru sprijinirea firmelor și protejarea locurilor de muncă, potrivit Economedia.
Inițiativa îi aparține deputatului AUR Mohammad Murad, președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților, care a invitat toate partidele parlamentare la constituirea unei „Celule de Criză” pentru economie și capitalul românesc. Structura ar urma să formuleze, în cel mult 15 zile, măsuri „care să poată fi aplicate imediat” pentru protejarea companiilor românești, a investițiilor, a capitalului autohton și a locurilor de muncă.
Conform informațiilor relatate de Digi24, mecanismul propus ar funcționa ca un grup de lucru interpartinic, cu obiectivul de a produce rapid un set de măsuri economice. Ținta explicită este intervenția într-un interval scurt (15 zile), ceea ce mută discuția din zona de intenții politice în zona de calendar operațional.
Prima întâlnire este programată luni, 18 august, la ora 13:00, la Comisia pentru antreprenoriat și turism.
Din perspectiva mediului de afaceri, relevanța inițiativei este legată de promisiunea unui pachet de măsuri cu aplicare imediată, orientat spre sprijinirea firmelor și menținerea locurilor de muncă. În același timp, rămâne neclar, pe baza informațiilor disponibile, ce instrumente concrete ar include pachetul și ce impact bugetar ar putea avea.
Murad susține că demersul nu urmărește formarea unei alianțe politice. La rândul său, Sorin Grindeanu afirmă că PSD este dispus să participe la inițiative pe care le consideră utile pentru economie, potrivit relatării Digi24.
Ce urmează depinde de rezultatul primei întâlniri și de capacitatea grupului de a agrea rapid măsuri care să poată fi puse în aplicare, nu doar discutate la nivel politic.
Recomandate
Controversa politică pe datele de PIB riscă să erodeze încrederea în statisticile oficiale , după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a pus sub semnul întrebării acuratețea unor raportări ale Institutului Național de Statistică (INS), potrivit HotNews . Peiu susține, într-o postare pe Facebook citată de publicație, că evoluția PIB pe ultimele 10 trimestre ar arăta o „criză profundă și prelungită”, afirmând că România ar fi avut doar trei trimestre de creștere economică față de trimestrul precedent, dintre care două ar fi coincis cu perioade electorale (alegerile din 2024 și cele din mai 2025). În rest, spune el, economia ar fi fost „în criză” începând cu începutul lui 2024, indiferent dacă aceasta este numită „recesiune” sau „stagnare”. În același mesaj, senatorul acuză guvernanții că ar fi încercat să creeze „iluzia bunăstării” prin „inundarea cu bani” a economiei și afirmă că, în perioada de „criză” invocată, reacția ar fi fost creșterea taxelor și a prețului la energie, sugerând că guvernul ar încerca să „păcălească” situația economică prin inflație. Suspiciuni punctuale privind raportările INS Elementul central al criticii vizează două trimestre în care, potrivit lui Peiu, ar exista o „coincidență” în date: trimestrele III din 2025 și II din 2026 ar fi avut „fix același PIB” ca trimestrele precedente. În acest context, el ridică întrebarea dacă este vorba despre o întâmplare sau despre o „manipulare grosolană”, fără a prezenta dovezi în materialul citat. Ce arată comunicarea INS despre trimestrul II din 2026 HotNews notează că INS a transmis vineri că Produsul Intern Brut s-a menținut în trimestrul II din 2026, în termeni reali, la același nivel cu PIB-ul din trimestrul I din 2026. Pe comparația anuală, INS indică o scădere a PIB în trimestrul II din 2026 față de trimestrul II din 2025: cu 0,4% pe seria brută; cu 2% pe seria ajustată sezonier (adică o serie statistică din care sunt eliminate variațiile tipice de sezon pentru a face comparațiile mai relevante). În lipsa unor date suplimentare sau a unei reacții instituționale detaliate în materialul citat, acuzațiile rămân la nivel de suspiciune politică, însă miza este una practică: credibilitatea statisticilor oficiale contează direct pentru percepția investitorilor, pentru deciziile de politici publice și pentru modul în care companiile își fac bugetele și planurile. [...]
Peste jumătate dintre IMM-uri anticipează scăderi de activitate în următoarele șase luni , pe fondul unei percepții majoritar negative asupra mediului de afaceri: aproape 82% dintre antreprenorii chestionați spun că acesta s-a deteriorat în 2026 față de 2025, potrivit unui sondaj online realizat de IMM România și citat de Economedia . Sondajul vizează percepția antreprenorilor asupra mediului de afaceri în trimestrul III 2026 și indică o înrăutățire a așteptărilor pe termen scurt, inclusiv în ceea ce privește piața, costurile și deciziile de personal. Cum arată pesimismul: deteriorare în 2026 și așteptări de recul Întrebați cum percep evoluția mediului de afaceri în 2026 față de 2025, respondenții au indicat: 46,5%: „s-a deteriorat” 34,9%: „s-a deteriorat foarte mult” 15,5%: „a rămas la fel” 3,1%: „s-a îmbunătățit” În același timp, pentru următoarele șase luni, peste jumătate dintre antreprenori se așteaptă la o scădere a activității: 30,2% prevăd o scădere moderată 23,3% se așteaptă la o diminuare semnificativă 27,9% estimează stagnare 9,30% nu pot evalua 9,30% mizează pe o creștere moderată Costuri, cerere și energie: principalele presiuni operaționale Cea mai frecvent indicată problemă a pieței de activitate este scăderea cererii (28,8%), urmată foarte aproape de creșterea costurilor cu forța de muncă (28,5%). Alte presiuni menționate includ: creșterea prețului energiei electrice/combustibililor (20,8%) creșterea costurilor cu materiile prime/serviciile utilizate (11,9%) creșterea concurenței neloiale (10%) În ceea ce privește energia și combustibilii, 53,2% dintre respondenți spun că impactul a fost o creștere semnificativă a costurilor operaționale, iar 18,6% afirmă că au suportat costurile pentru a menține prețul produselor/serviciilor. Ca reacții concrete, o parte dintre firme indică reducerea volumului producției (9,9%), înlocuirea echipamentelor vechi cu unele eficiente energetic (6%) sau instalarea de panouri fotovoltaice (3,1%). Reglementări și conformare: legislația muncii, în fruntea costurilor La capitolul costuri de conformare și raportare, legislația muncii este indicată de 33,3% dintre respondenți drept principala sursă de costuri, pe fondul presiunii normelor privind timpul de lucru, contractele pe durată determinată sau detașarea angajaților. Urmează: reglementările din comerț și produse (27,1%) protecția datelor (GDPR), digitalizarea și inteligența artificială (18,3%) cerințele de mediu și tranziția verde (17,7%) raportarea ESG (8,5%) și protecția consumatorilor (7%) Piața muncii: intențiile de concediere depășesc recrutările Majoritatea firmelor (55,8%) declară că vor păstra numărul actual de angajați, însă intențiile de disponibilizare sunt mai mari decât cele de angajare. Distribuția planurilor de reducere a personalului include: 15,5%: renunță la un angajat 14%: disponibilizează între 2 și 4 persoane 3,9%: reduc cu 5–7 angajați 2,3%: peste 10 disponibilizări Pe partea de recrutare, 6,2% plănuiesc o angajare, iar 2,3% au în plan recrutarea a 2–4 salariați. Ce cer antreprenorii viitorului Guvern Între măsurile indicate ca prioritare pentru susținerea IMM-urilor, cele mai frecvent menționate sunt: reducerea impozitării pe forța de muncă (68,20%) reducerea impozitului pe dividende la 5% (56,60%) granturi din fonduri europene pentru IMM-uri (43,40%) reducerea prețului la energia electrică (41,90%) compensarea creșterii prețului la combustibili (34,10%) debirocratizarea și simplificarea obligațiilor de raportare și conformare (26,40%) facilitarea de garanții prin FNGCIMM pentru accesarea creditelor bancare (20,20%) În paralel, antreprenorii indică pentru piața muncii soluții precum formarea profesională continuă (42,6%) și mecanisme de sprijin direct pentru evitarea concedierilor, inclusiv subvenționarea programului Kurzarbeit (25,6%) și a șomajului tehnic (22,5%). [...]
Adoptarea bugetului pe 2027 până la finalul anului este prezentată ca un test de predictibilitate pentru piețe , în condițiile în care incertitudinea politică a pus pe pauză o parte dintre investiții, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan susține că situația macrofinanciară este mai bună decât în urmă cu una sau trei luni, dar avertizează că lipsa unui guvern cu mandat deplin a blocat decizii economice și investiții private. Investițiile, afectate de perioada de guvern interimar Șeful statului afirmă că, în perioada cu guvern interimar, „foarte multe lucruri au fost puse în așteptare”, pe fondul lipsei de claritate privind următorul executiv. În acest context, Nicușor Dan spune că a discutat cu investitori, reprezentanți ai fondurilor și ai băncilor cu expunere pe România, inclusiv instituții care au finanțat statul român. Mesajul transmis, potrivit relatării, a fost că există „acord politic” pe teme considerate esențiale, chiar dacă „predictibilitatea guvernamentală” ar fi preferabilă. „Cu Guvern interimar, foarte multe lucruri au fost puse în așteptare, că nimeni nu vine să investească într-o țară în care nu știi care va fi următorul Guvern.” „Țară recomandată investițiilor” și semnalul către piețele financiare Nicușor Dan afirmă că România trebuie să își păstreze statutul de „țară recomandată investițiilor”, invocând „cifrele financiare” disponibile în prezent. Totodată, el susține că situația macrofinanciară este „mult mai bună” decât la momentul instalării Guvernului Bolojan. „Din perspectiva României, cu cifrele financiare pe care le avem astăzi, România este o țară care trebuie să își păstreze statutul de țară recomandată investițiilor.” Rectificare bugetară și ținta: bugetul pe 2027 votat în acest an Președintele spune că, în acest moment, nu mai este vorba despre „măsuri financiare imediate” de amploarea celor luate la instalarea Guvernului Bolojan, însă indică două urgențe: o rectificare bugetară, motivată de existența unor instituții „care nu au bani pentru funcționare”; negocierea și votarea bugetului pe 2027 până la sfârșitul acestui an, pentru a transmite un semnal de predictibilitate către piețele financiare. „Pentru a da predictibilitate în relația cu piețele financiare, trebuie să reușim să negociem, să votăm bugetul pe anul 2027 până la sfârșitul acestui an.” În paralel, Nicușor Dan a menționat și evoluția unor dosare considerate relevante pentru funcționarea statului: finalizarea PNRR în proporție de 92% și continuarea programului SAFE într-un ritm „destul de bun”, alături de adoptarea unor legi în sesiuni extraordinare ale Parlamentului. [...]
România a coborât pe locul 61 în clasamentul competitivității, un semnal direct pentru capacitatea de a atrage investiții , după ce a pierdut 12 poziții în 2026, potrivit Ziarul Financiar , care citează raportul IMD – World Competitiveness Center . În același timp, Polonia a urcat 11 locuri și a ajuns pe poziția 41, ceea ce accentuează diferența de atractivitate regională pentru capital și proiecte noi. România este evaluată într-un eșantion de 70 de țări, iar poziția 61 o plasează aproape de coada clasamentului, în condițiile în care raportul urmărește anual cât de „interesante și atrăgătoare” sunt economiile pentru investiții și pentru mediul de afaceri. Ce măsoară raportul IMD și de ce contează pentru companii Ajuns la a 39-a ediție, raportul IMD folosește peste 340 de criterii, grupate în patru categorii mari: infrastructură; performanță economică; eficiența guvernului; eficiența mediului de business. Pentru companii, astfel de indicatori se traduc în costuri și riscuri: de la calitatea infrastructurii și disponibilitatea forței de muncă, până la predictibilitatea politicilor publice și capacitatea administrației de a susține investițiile. Zonele unde România are de recuperat În analiza citată, principalele provocări identificate pentru România sunt legate de consolidarea fiscală și de accelerarea investițiilor în domenii cu valoare adăugată mai mare, dar și de capacitatea economiei de a ține pasul cu transformarea digitală și cu presiunile sociale. „Principalele provocări identificate pentru România sunt: creşterea eficienţei cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului bugetar, accelerarea investiţiilor în domenii de top - cercetare, dezvoltare şi inovare -, sprijinirea companiilor în implementarea transformării digitale, însoţită de îmbunătăţirea competenţelor digitale, îmbunătăţirea sistemelor de sănătate şi educaţie pentru a răspunde provocărilor societale din România şi modernizarea industriei naţionale de apărare.” În termeni practici, mesajul raportului este că România riscă să piardă proiecte de investiții în favoarea unor piețe care avansează mai rapid la capitole precum eficiența administrației, infrastructura și calitatea capitalului uman—iar saltul Poloniei în clasament întărește această competiție directă în regiune. [...]
Economia Germaniei ar urma să accelereze peste așteptări în 2026 , potrivit unei prognoze a institutului ifo citate de Politico , un semnal important pentru companiile europene care depind de cererea din cea mai mare economie a UE după ani de stagnare. Institutul ifo estimează că PIB-ul Germaniei va crește cu 1,4% în acest an , în urcare cu 0,6 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Pentru anii următori, ifo vede o creștere de 1,2% în 2027 și de 0,8% în 2028 . În spatele revizuirii stau, potrivit ifo, cererea externă mai puternică și cheltuielile mai mari ale guvernului german pentru infrastructură, măsuri climatice și apărare. Acestea ar urma să compenseze efectele unui șoc al prețurilor la energie și impactul nivelurilor scăzute ale apelor din râuri, pe fondul vremii caniculare din acest an. „Redresarea economiei germane continuă”, a declarat Timo Wollmershäuser, șeful departamentului de prognoze economice al ifo, indicând semne de îmbunătățire mai ales în sectorul industrial, puternic afectat de crize. Diferențe față de Bundesbank și ce a schimbat ifo în calcule Prognoza ifo este mai optimistă decât evaluarea președintelui Bundesbank, Joachim Nagel, care a spus într-un interviu publicat de Le Monde că Germania este pe cale să crească cu aproximativ 1% în acest an — dublu față de prognoza Bundesbank din iunie, de 0,5% . Ifo a revizuit în sus și estimarea pentru 2027, cu 0,4 puncte procentuale , invocând date istorice actualizate de la Oficiul Federal de Statistică al Germaniei și o evaluare mai bună a „dinamicii de bază” a economiei. Inflația: peste țintă pe termen scurt, mai aproape de 2% în 2028 Pe partea de prețuri, ifo anticipează o inflație de 2,8% în acest an și de 3% anul viitor, urmată de o temperare la 2,3% în 2028 , ceea ce ar aduce-o mai aproape de ținta Băncii Centrale Europene. [...]
Rusia discută tot mai des despre „militarizarea” economiei, iar riscul pentru populație și companii este o redistribuire forțată a resurselor către război , potrivit unui episod video publicat de Meduza , în care jurnalistul Vladislav Gorin îl intervievează pe economistul Serghei Aleksașenko (cercetător senior la centrul analitic NEST). Ce teme economice sunt puse pe masă Materialul pornește de la mai multe subiecte cu potențial impact direct asupra economiei și finanțelor personale în Rusia: un document prezentat drept „notă analitică a Sberbank ”, publicat de hackeri, care ar descrie posibile scenarii de încheiere a războiului la scară largă dintre Rusia și Ucraina; întrebarea dacă loviturile forțelor ucrainene asupra Ozon și Wildberries ar putea declanșa o criză a sistemului bancar; posibilitatea unei înghețări a depozitelor și ce ar însemna asta pentru economiile populației; ideea de „militarizare” a economiei și opțiuni de protejare a finanțelor personale, discutate în cadrul interviului. De ce contează: semnal de risc pentru stabilitatea financiară internă Dincolo de dezbaterea politică, miza economică sugerată de discuție este una de stabilitate: dacă presiunea războiului împinge statul spre măsuri excepționale, efectele se pot vedea în funcționarea piețelor, în sectorul bancar și în accesul populației la propriile economii. Meduza nu publică în pagina episodului concluzii sau date care să confirme autenticitatea documentului atribuit Sberbank și nici nu oferă o evaluare factuală a probabilității scenariilor discutate; materialul este prezentat ca o conversație explicativă cu un economist, pe teme de risc și posibile evoluții. Contextul imediat al discuției Episodul (52 de minute) este publicat la 26 august 2026 și leagă explicit discuția despre „mobilizarea” economiei de trei teme: documentul atribuit Sberbank apărut în spațiul public, vulnerabilități legate de mari platforme de comerț online (Ozon și Wildberries) și întrebarea dacă populația ar trebui să se teamă de măsuri precum înghețarea depozitelor. În lipsa unor detalii suplimentare în textul paginii, rămâne de urmărit dacă autoritățile ruse sau instituțiile financiare vizate vor reacționa public la documentul invocat și la scenariile discutate. [...]
