Cele mai mari riscuri pentru stabilitatea financiară a României în 2026 sunt legate de dezechilibrele macroeconomice, atacurile cibernetice și incertitudinea legislativă informează Banca Națională a României, în cel mai recent Sondaj privind riscurile sistemice, realizat pe baza răspunsurilor celor mai importante nouă bănci comerciale din țară.

Dintre cele unsprezece riscuri analizate, șase sunt considerate ridicate, iar cinci moderate. În topul riscurilor persistă dezechilibrele macroeconomice interne, în special din cauza deficitelor gemene – bugetar și de cont curent – și a estimărilor privind încetinirea creșterii economice. Instituțiile de credit avertizează că vulnerabilitățile economiei pot afecta semnificativ calitatea portofoliului de credite.

Riscurile ridicate identificate în raportul BNR:

1. Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne – rămâne cel mai important risc, dificil de gestionat.
2. Provocările cibernetice și inovația financiară – probabilitate ridicată de apariție, în creștere față de începutul anului, cu impact major și gestionare complexă.
3. Cadrul legislativ impredictibil – reglementările recente și taxarea suplimentară a sistemului bancar sporesc incertitudinea.
4. Nerambursarea creditelor de către sectorul neguvernamental – în ușoară creștere, dar considerat mai ușor de gestionat.
5. Creșterea costurilor de finanțare – generată de dobânzi mai mari și deprecierea cursului, cu risc crescut pentru populație și IMM-uri.
6. Scăderea încrederii investitorilor în economiile emergente – probabilitate redusă, dar cu impact financiar semnificativ.

Pe lângă acestea, băncile au semnalat drept riscuri moderate legăturile cu sectorul public, dinamica pieței imobiliare (rezidențială și comercială), lichiditatea sistemului bancar și riscurile climatice. De exemplu, deși piața imobiliară rezidențială a cunoscut o cerere susținută, prețurile reale ale locuințelor au scăzut în termeni ajustați cu inflația.

Expunerile cele mai vulnerabile, conform sondajului, sunt:

• IMM-urile, în special cele din agricultură, energie și HoReCa.
• Persoanele fizice cu venituri reduse, afectate de creșterea TVA, accize și eliminarea plafonării la energie.
• Creditele garantate de stat, care prezintă dificultăți de plată.
• Companiile din construcții cu relații economice cu statul, unde sunt semnalate întârzieri în acceptarea lucrărilor.

Se anticipează o posibilă deteriorare a profilului de risc în rândul categoriilor vulnerabile, fără a exista însă semnale de fluctuații majore la nivelul portofoliilor bancare. Cu toate acestea, BNR subliniază necesitatea unei monitorizări atente a sectoarelor dependente de finanțare publică sau expuse volatilității prețurilor.

Datele sondajului sunt colectate de la cele nouă bănci cu cea mai mare cotă de piață: UniCredit Bank, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, CEC Bank, Garanti Bank, Raiffeisen Bank, BRD, ING Bank și Exim Bank, care dețin împreună 90% din activele sistemului bancar național.