România a intrat oficial în recesiune, iar 2027 cu creștere zero apare doar ca scenariu optimist, potrivit unei analize publicate de Economica, care îl citează pe Adrian Codîrlașu, președintele CFA România. Mesajul central: spațiul de manevră al politicilor publice este tot mai îngust, iar ajustarea deficitelor riscă să se facă prin inflație.

Codîrlașu spune că anul 2026 ar putea fi „caracterizat prin minus la creștere economică”, iar scăderea din trimestrul I este greu de recuperat. În opinia sa, soluțiile de tip „tipărire de bani” sau stimulente finanțate fără acoperire nu mai funcționează, pentru că România ar fi în al treilea an în care astfel de bani „s-au dus în inflație”, după 2024 și 2025.

Datele INS confirmă contracția din T1 2026

Conform datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS), economia a scăzut în primele trei luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025:

• -1,2% pe serie brută
• -1,1% pe serie ajustată sezonier

INS estimează PIB-ul trimestrului I 2026 (date ajustate sezonier) la 499,738 miliarde lei în prețuri curente, în scădere reală cu 1,1% față de trimestrul I 2025. Pe serie brută, PIB-ul trimestrului I 2026 este estimat la 405,907 miliarde lei în prețuri curente, cu o scădere reală de 1,2%.

De ce contează: deficitele mari și riscul „închiderii” prin inflație

Economistul avertizează că deficitele mari ale statului „nu se pot închide decât prin inflație” și că, într-un context de stagflație (combinație între stagnare economică și inflație ridicată), politica monetară a BNR nu mai poate ajuta la „calculele bugetare” ale guvernului.

În același timp, Codîrlașu compară situația cu zona euro, unde Banca Centrală Europeană și-a permis o majorare a dobânzii de referință cu 0,25 puncte procentuale pentru a tempera inflația, în timp ce BNR „nu își permite” o majorare a dobânzii de politică monetară, deoarece aceasta „s-ar duce direct în inflație” (în formularea din analiză).

Ce ar mai putea susține economia: fondurile europene și investițiile în energie

În evaluarea sa, singurul motor de creștere rămas vizibil sunt fondurile europene, pe care le descrie drept singurele capabile să genereze investiții în acest moment. Un alt punct este energia: Codîrlașu afirmă că România are „cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană”, pe fondul unui monopol deținut de stat, și că investițiile în proiecte energetice ar diversifica piața.

2027: „stagnarea e tot ce putem spera”

În acest context, Codîrlașu indică drept scenariu favorabil pentru anul viitor ieșirea din scădere, dar fără avans economic:

„În aceste condiții, abia anul viitor dacă vom avea o creștere economică de 0% și să scăpăm de minus pe economie.”

Pentru companii, semnalul principal este că 2026 se conturează ca an de cerere mai slabă și presiune pe costuri, iar pentru autorități miza devine limitarea cheltuielilor fără acoperire, într-un cadru în care inflația rămâne canalul prin care se pot „corecta” dezechilibrele, cu efecte directe asupra puterii de cumpărare și a costurilor de finanțare.