Știri
Știri din categoria Diverse
Zelenski a legat cooperarea cu Serbia de proiecte de infrastructură și reconstrucție, cu potențial de a susține locuri de muncă în ambele țări, în prima sa vizită oficială la Belgrad, potrivit Digi24. Președintele ucrainean a spus că discuțiile cu Aleksandar Vučić au vizat atât dosarul european, cât și cooperarea bilaterală, inclusiv securitatea și infrastructura.
În conferința de presă comună, Zelenski a afirmat că înțelege scepticismul lui Vučić privind extinderea UE, dar a insistat că, pentru Ucraina, presiunea războiului schimbă ritmul deciziilor politice.
„Îl înțeleg pe Aleksandar (Vučić) când își exprimă scepticismul (...). Ucraina nu are timp pentru scepticism, suntem în război (...)”, a spus Zelenski.
Zelenski a declarat că cei doi lideri au discutat despre „proiecte concrete” care ar putea consolida infrastructura, inclusiv liniile feroviare, și despre proiecte de reconstrucție în Ucraina ce ar putea fi realizate împreună cu Serbia. În evaluarea sa, astfel de inițiative ar contribui la menținerea locurilor de muncă existente și la crearea unora noi în ambele state.
Tot în registru economic, Zelenski a spus că ucrainenii au nevoie de mai mult sprijin pentru a face față problemelor financiare, în contextul războiului.
Președintele ucrainean a adăugat că au fost abordate atacurile asupra centralelor termice din Ucraina, afirmând că „practic nicio centrală electrică” nu a rămas intactă în urma loviturilor rusești.
În același timp, Zelenski a declarat că Serbia va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor umanitar, „în special în domeniul sănătății și al energiei”, și a mulțumit public pentru sprijinul acordat ucrainenilor.
Zelenski a mai spus că își dorește finalizarea până la sfârșitul anului a pregătirilor pentru un acord de liber schimb între Ucraina și Serbia, menționând că negocierile „avansează” și calificând evoluția drept pozitivă.
În paralel, el a afirmat că negocierile privind un acord de liber schimb între Rusia și Serbia avansează, fără a oferi detalii suplimentare despre conținut sau calendar.
Recomandate
Vizita lui Volodimir Zelenski la Belgrad deschide o discuție directă despre energie și securitate într-o țară care rămâne dependentă de Rusia , într-un moment în care Kievul încearcă să slăbească influența Moscovei în Balcani, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a efectuat prima sa vizită în Serbia vineri seara, când a luat cina cu președintele sârb Aleksandar Vucic , iar sâmbătă cei doi au avut discuții la palatul prezidențial, urmate de o conferință de presă comună. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru AFP, sub protecția anonimatului, că obiectivul Kievului este să „desprindă sârbii din tabăra Rusiei”, descriind deplasarea drept o „palmă pentru ruși”, relatează AFP, citată de Financial Post. „Vom discuta despre consolidarea relațiilor economice dintre cele două țări, despre relațiile cu Uniunea Europeană, despre alte domenii care pot aduce beneficii națiunilor noastre, precum și despre chestiuni de securitate”, a declarat Zelenski. Vucic a spus, la rândul său, că vizita ar urma să contribuie la dezvoltarea relațiilor dintre Serbia și Ucraina și la consolidarea cooperării în domenii de interes comun. Președintele sârb precizase anterior că pe agendă se află și cooperarea energetică, un subiect sensibil pentru Belgrad, în condițiile în care Serbia este „puternic dependentă” de Rusia pentru aprovizionarea cu energie și nu s-a alăturat sancțiunilor europene împotriva Moscovei. Serbia, între relația tradițională cu Rusia și aspirațiile europene Digi24 notează că Vucic a încercat în ultimii ani să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Ucraina și Uniunea Europeană. În acest context, întâlnirea cu Zelenski îi permite să transmită că Serbia păstrează deschise canalele de dialog „cu ambele tabere”, fără să renunțe la relația strategică cu Rusia. Relația Belgrad–Kiev are și o componentă politică sensibilă: Ucraina nu a recunoscut independența Kosovo, proclamată în 2008, poziție apreciată de autoritățile sârbe, potrivit aceleiași surse. Miza de securitate: acuzații privind muniție și exporturi de armament Un alt punct delicat îl reprezintă eventualele livrări de armament și muniție sârbești către Ucraina. Digi24 amintește că, în mai 2025, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a acuzat companii sârbe producătoare de armament că ar furniza muniție Ucrainei prin state terțe, în pofida neutralității oficiale a Belgradului. Vucic a promis atunci oprirea contractelor dacă există suspiciuni privind destinatarul final, iar ulterior a susținut că Serbia a oprit toate exporturile de arme, muniție și echipamente militare. În acest cadru, referirile lui Zelenski la „chestiuni de securitate” capătă o greutate suplimentară. Contextul presiunii militare asupra Ucrainei și căutarea de sprijin Vizita are loc pe fondul unei „crize acute de muniție” pentru Ucraina și al intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene, potrivit informațiilor citate de AFP. Într-un atac nocturn de miercuri, au fost ucise „cel puțin 17 persoane”, iar apărarea antiaeriană ucraineană „nu a reușit să doboare nicio rachetă”, mai arată materialul. În paralel, Zelenski încearcă să obțină mai mult sprijin de la Washington: la finalul lunii iulie a mers în SUA pentru o întâlnire cu președintele Donald Trump, în încercarea de a obține noi rachete Patriot. Potrivit Financial Times, Trump a respins solicitarea invocând deficitul de rachete Patriot din stocurile americane, deficit accentuat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Digi24 mai notează că Senatul american a votat vineri seara noi sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează în special sectorul energetic și hidrocarburile rusești, inclusiv măsuri comerciale împotriva statelor importatoare. În lectura AFP, apropierea Kievului de Belgrad urmărește să exploateze spațiul dintre legăturile tradiționale ale Serbiei cu Moscova și direcția europeană a Belgradului; dacă se ajunge la o cooperare mai strânsă în energie, economie sau securitate, aceasta ar putea deveni o lovitură diplomatică pentru Rusia. [...]
Vizita lui Zelenski la Belgrad deschide o discuție directă despre cooperare economică și energetică într-o țară care depinde de gazul rusesc , un pas cu potențial de a complica echilibrul Serbiei între Moscova și Bruxelles, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe platforma X că a ajuns în Serbia, în prima sa vizită în această țară balcanică după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. El a precizat că va avea „întrevederi importante” vineri și sâmbătă cu președintele sârb Aleksandar Vucic și cu premierul Djuro Macut. Miza: relații economice, UE și securitate Zelenski a indicat temele de discuție ca fiind întărirea relațiilor economice dintre cele două țări, relațiile cu Uniunea Europeană, alte domenii de cooperare cu beneficii reciproce și chestiuni de securitate. Potrivit imaginilor publicate pe contul său de X, liderul ucrainean a fost întâmpinat pe aeroportul din Belgrad de ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. De ce contează pentru Serbia: riscul de deteriorare a relației cu Rusia Reuters, citată de Digi24, notează că vizita lui Zelenski „va duce foarte probabil la deteriorarea relaţiei Serbiei cu Rusia”, descrisă drept vechi aliat și principal furnizor de gaz al Serbiei. În acest context, componenta energetică a discuțiilor capătă greutate, pe fondul dependenței de importuri și al presiunilor geopolitice din regiune. Joi, Aleksandar Vucic a declarat că discuțiile cu Zelenski vor viza negocierile de aderare la UE, precum și cooperarea în domeniile economic și energetic. [...]
Opoziția belarusă din exil pregătește un dosar de probe care ar putea alimenta viitoarele proceduri ale unui Tribunal Special pentru crima de agresiune , într-un demers ce urmărește să extindă răspunderea juridică pentru războiul din Ucraina și asupra regimului de la Minsk, potrivit Digi24 . Opoziția belarusă susține că a strâns un „set consolidat de probe” pe care intenționează să îl transmită Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei și Parchetului General, pentru a documenta faptul că regimul lui Aleksandr Lukașenko ar fi fost „complice la agresiunea” Rusiei împotriva Ucrainei începând din 2022. Pavel Latușka, vicepreședintele guvernului belarus în exil, a declarat pentru agenția poloneză de presă de stat PAP că materialul ar urma să fie folosit într-o eventuală anchetă sub egida Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei. Miza: completarea „golului” de jurisdicție pentru crima de agresiune Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei este conceput pentru investigarea și urmărirea penală a înalților oficiali considerați responsabili de declanșarea agresiunii. Conform articolului, noua instanță ar urma să acopere o lacună a Curții Penale Internaționale (CPI) , care are competențe limitate privind crima de agresiune în cazul războiului din Ucraina. În luna mai, 36 de țări și Uniunea Europeană au semnat un acord pentru instituirea unui comitet de conducere care să supravegheze pregătirile tribunalului, inclusiv bugetul și structura administrativă. Latușka a cerut statelor democratice accelerarea ratificării necesare pentru ca organismul să devină operațional. Ce susține opoziția despre rolul Belarusului în invazie Potrivit opoziției, Belarus ar fi permis forțelor ruse să folosească teritoriul și infrastructura țării pentru operațiuni militare împotriva Ucrainei. În februarie 2022, trupele ruse au intrat în nordul Ucrainei de pe teritoriul Belarusului, iar avioane și rachete rusești ar fi operat de pe teritoriul belarus. Opoziția îl acuză, de asemenea, pe Lukașenko de implicare în presupuse crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv în transferul unor copii ucraineni în Belarus și presupusa îndoctrinare ulterioară a acestora, potrivit TVP World, citată de Digi24. Extinderea demersului: represiunea internă și ancheta CPI Demersul opoziției vizează și represiunea internă. Latușka a făcut apel la sprijin pentru sesizarea transmisă de Lituania către CPI privind presupuse deportări forțate și persecuția societății civile și a adversarilor politici de către regimul de la Minsk. Lituania a sesizat CPI în septembrie 2024, iar în martie 2026 Curtea a deschis o anchetă privind posibile crime împotriva umanității comise de regimul belarus. Potrivit unui raport al Consiliului Europei din 2023, între 300.000 și 500.000 de belaruși ar fi părăsit țara în urma represiunii intensificate după alegerile prezidențiale contestate din 2020. Latușka a mai spus pentru PAP că, până acum, autoritățile poloneze nu s-au alăturat Lituaniei în susținerea sesizării către CPI. Dosarul de probe pregătit de opoziție urmează să fie transmis autorităților ucrainene, în speranța că va fi utilizat în proceduri judiciare viitoare privind responsabilitatea pentru agresiunea împotriva Ucrainei. [...]
SUA au obținut de la Ucraina limitarea atacurilor în Marea Neagră, pentru a reduce riscul unor noi întreruperi ale exporturilor de petrol din Kazahstan , un flux considerat critic pentru piața globală și pentru rafinăriile europene, inclusiv din România, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg. Înțelegerea vizează atât infrastructura Consorțiului Conductelor de la Marea Caspică (CPC), cât și petrolierele non-ruse care se îndreaptă spre terminalul CPC din Novorossiisk (Rusia), cu condiția ca navele să nu fie sancționate de Ucraina și să nu transporte mărfuri rusești. Un reprezentant al guvernului SUA, citat de Bloomberg, a spus că Ucraina a acceptat aceste restricții și a creat puncte de contact pentru schimb de informații cu transportatorii comerciali, pentru a sprijini trecerea în siguranță a navelor. De ce contează: CPC este o rută cheie pentru petrolul kazah Terminalul CPC este descris ca esențial pentru livrarea petrolului din Kazahstan, în condițiile în care statul din Asia Centrală nu are capacități semnificative de export pe rute alternative. În mod obișnuit, aproximativ 2% din livrările mondiale de țiței trec prin CPC, iar rafinăriile europene – inclusiv din România – depind în mare măsură de volumele din această zonă, potrivit informațiilor din articol. Acordul este prezentat ca un pas care ar putea susține creșterea livrărilor în regiune, după ce atacuri recente asupra navelor din apropierea terminalului CPC au redus activitatea: operațiunile de încărcare au fost întrerupte, iar o parte dintre armatori au început să evite zona. Ce prevede acordul și ce nave rămân potențiale ținte Conform termenilor descriși, Kievul ar furniza expeditorilor instrucțiuni care stabilesc ce nave pot deveni ținte. Înțelegerea presupune că navele protejate de atacuri: nu sunt vizate de sancțiuni ucrainene; nu transportă petrol rusesc sau alte mărfuri rusești; nu aparțin persoanelor fizice sau juridice ruse. O altă sursă, „la curent cu situația”, a declarat că Ucraina rămâne în contact strâns cu companiile americane și cu administrația Trump pe teme de securitate și protecție a navigației comerciale. Context: presiune pe piața petrolului și riscuri operaționale persistente Materialul notează că, deși transporturile au fost reluate, ele rămân sub nivelul obișnuit din cauza intensificării atacurilor cu drone în apropierea orașului Novorossiisk, iar autoritățile ruse suspendă de regulă încărcarea când există avertismente privind prezența dronelor. În același timp, articolul plasează discuția într-un context mai larg de tensiuni pe piața petrolului, menționând că războiul din Iran și reducerea livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz au contribuit la un deficit pe piață, iar scumpirea petrolului și a combustibililor s-a propagat în economie. În plan politic intern american, textul indică faptul că prețurile la pompă au devenit un subiect sensibil înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Separat, publicația amintește că Turcia a cerut Rusiei și Ucrainei măsuri pentru siguranța navigației în Marea Neagră, după ce o navă turcească a fost avariată într-un atac cu drone lângă portul Novorossiisk, iar trei membri ai echipajului au fost grav răniți. [...]
Sondajul indică o linie roșie pentru orice negociere care implică cedări teritoriale , ceea ce poate limita spațiul de manevră al conducerii de la Kiev în discuțiile despre un armistițiu sau un acord de securitate, potrivit Digi24 . Datele arată că 60% dintre ucraineni consideră „categoric inacceptabil” ca întregul Donbas să fie cedat Rusiei în schimbul unor garanții de securitate. În același timp, aproape aceeași proporție ar accepta o „înghețare” a războiului de-a lungul liniilor actuale ale frontului, dacă aceasta ar veni la pachet cu garanții de securitate și cu o finanțare semnificativă pentru statul ucrainean, conform sondajului publicat de Ukrainska Pravda . Ce arată cifrele despre cedarea Donbasului Sondajul indică o societate majoritar reticentă la compromisuri teritoriale, dar nu complet închisă unor formule de oprire a luptelor: 60% resping „categoric” cedarea întregului Donbas către Rusia în schimbul garanțiilor de securitate; 33% ar fi dispuși să cedeze Donbasul, deși majoritatea recunosc că este o condiție dificilă; 7% s-au declarat indeciși. Pe regiuni, majoritatea respinge propunerea de retragere a trupelor ucrainene în schimbul unor garanții de securitate, iar opoziția a crescut ușor față de aprilie la Kiev, în centrul țării, în nord și în est. În regiunea Dunării de Jos, cifrele au rămas neschimbate, iar în vest s-a înregistrat o ușoară creștere a celor dispuși să aprobe cedarea, însă majoritatea rămâne împotrivă. La Kiev, în pofida bombardamentelor, disponibilitatea de a aproba cedarea a scăzut de la 34% la 26%, iar ponderea celor care se opun categoric a crescut de la 62% la 69%. „Înghețarea” războiului: acceptare majoritară, dar cu rezerve În scenariul unei „înghețări” pe linia actuală a frontului, în schimbul unor garanții de securitate sub forma unor finanțări semnificative și livrări de arme, 59% dintre respondenți spun că ar fi de acord, „în mare parte, cu reticență”. 31% se opun categoric acestui scenariu. Diferențe pe vârste și ce sugerează pentru deciziile politice Sondajul menționează o tendință: ucrainenii mai tineri sunt mai înclinați să aprobe retragerea trupelor din regiunea Donețk. Proporțiile cresc odată cu scăderea vârstei (de la 22% la cei de 60+ până la 42% la grupa 18–29). Totuși, chiar în rândul celor mai tineri se vede o scădere față de aprilie (de la 54% la 42%). Pentru conducerea de la Kiev, combinația dintre refuzul ferm al cedărilor teritoriale și acceptarea condiționată a „înghețării” conflictului sugerează că orice formulă de negociere ar avea nevoie de garanții de securitate și sprijin financiar consistent pentru a fi defensabilă intern, în timp ce concesiile teritoriale rămân, cel puțin în acest moment, greu de susținut politic. Metodologia sondajului și limitele în condiții de război Sondajul a fost realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) în perioada 20 iulie – 3 august 2026, pe un eșantion de 974 de respondenți (18+), din toate regiunile Ucrainei controlate de guvernul de la Kiev. KIIS precizează că, pe lângă eroarea statistică (care, în condiții normale, nu ar depăși 4,1% pentru indicatorii apropiați de 50%), în condiții de război se adaugă și o abatere sistematică. [...]
Identificarea dronei ca „momeală” reduce riscul unui incident intenționat, dar expune o vulnerabilitate de supraveghere la joasă altitudine în zona infrastructurii energetice de la graniță , potrivit Digi24 . Autoritățile bulgare spun că aparatul care s-a prăbușit și a explodat în apropierea frontierei cu România a fost identificat, pe baza unei analize preliminare a epavei. Ministerul Apărării de la Sofia a anunțat că este vorba despre o dronă-momeală de tip Maya, descrisă ca fiind „utilizată pe scară largă de forțele armate ucrainene”, informație transmisă de Agerpres. Drona a căzut pe un câmp din Bulgaria, la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan . În același comunicat, ministerul a precizat că, „în prezent, nu există indicii că ar fi fost vorba despre un incident deliberat”, concluzie formulată pe baza evaluării preliminare a resturilor. Ce s-a întâmplat și de ce nu a fost detectată Anterior, premierul bulgar Rumen Radev a declarat, după o reuniune a Consiliului de Securitate din cadrul guvernului, că drona a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord la ora 08:10 și a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar, potrivit BTA. Radev a explicat că drona nu a fost detectată nici în spațiul aerian bulgar, nici în cel românesc, deoarece astfel de aparate sunt greu de depistat din cauza dimensiunilor reduse. La altitudine joasă, a adăugat el, nu poate fi asigurată o acoperire radar suficient de densă. Autoritățile bulgare spun că au informații despre o singură dronă implicată în incident. [...]
