Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia spune că pregătește „atacuri masive” asupra sectorului energetic ucrainean, într-o escaladare care riscă să amplifice presiunea operațională asupra alimentării cu electricitate și încălzire în Ucraina, înaintea sezonului rece, potrivit Digi24.
Ministerul rus al Apărării a transmis pe Telegram că „forțele armate ruse au început pregătirea unor atacuri masive împotriva instalațiilor din sectorul energetic al Ucrainei”, susținând că acestea ar urma să fie un răspuns la atacuri ucrainene asupra infrastructurii civile și a sectorului energetic și petrolier din Rusia.
Anunțul vine pe fondul intensificării atacurilor aeriene reciproce, care au vizat în ultimele luni infrastructura energetică, obiective industriale, petroliere și logistice.
Digi24 relatează că Rusia susține că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, a lovit mai multe obiective din Kiev, inclusiv un combinat care produce azbest și ciment, ale cărui depozite ar fi fost folosite pentru stocarea explozibililor, precum și un producător de drone și muniție.
Cu o zi înainte, un atac rusesc asupra unui depozit de muniții din apropierea Kievului ar fi provocat o explozie de amploare, iar „cel puțin 37 de persoane au fost ucise”, potrivit informațiilor publicate după atac.
Sectorul energetic ucrainean a fost în mod repetat ținta atacurilor rusești de la începutul invaziei. În iernile precedente, loviturile asupra centralelor și infrastructurii energetice au dus la pene de curent și au afectat alimentarea cu energie și încălzire în mai multe regiuni.
În paralel, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei, inclusiv asupra unor instalații din sectorul energetic, iar Moscova spune că a adoptat recent măsuri pentru protejarea infrastructurii considerate vulnerabile în fața atacurilor ucrainene.
Recomandate
Președintele Finlandei mizează pe descurajarea NATO și respinge scenariul unui atac rusesc , într-un mesaj care contează pentru stabilitatea de securitate a Europei și, implicit, pentru riscurile economice asociate regiunii, potrivit Știrile Pro TV . Alexander Stubb spune că nu vede „dovezi” sau „fapte” care să susțină ideea că Rusia ar risca un atac asupra unei țări membre a Alianței. Declarațiile vin pe fondul avertismentelor unor oficiali occidentali privind un risc în creștere de operațiuni hibride rusești, inclusiv atacuri cibernetice, care ar putea escalada spre o confruntare directă cu NATO. În același context, oficiali germani au apreciat că Rusia ar putea fi în măsură să atace o țară NATO până în 2029, notează materialul, care citează Reuters. De ce contează: semnal de „descurajare”, dar și de pregătire Stubb, a cărui țară a aderat la NATO în 2023 după invazia rusă din Ucraina (2022) , susține că nu are sens ca Rusia să „pună la încercare” hotărârea alianței și că Moscova nu ar fi în poziția de a intra în război cu NATO. El invocă superioritatea NATO la capitole precum arme convenționale, rachete și armament nuclear și afirmă că are informații de la servicii care îi susțin evaluarea. „Nu are sens ca vreo putere din lume să pună la încercare hotărârea acestei alianţe.” În același timp, președintele finlandez spune că alianța trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu, chiar dacă el nu consideră probabil un atac direct. Argumentul lui Stubb: presiune pe resursele Rusiei și război informațional Președintele Finlandei afirmă că Rusia încearcă să răspândească panică în Europa prin războiul informațional, dar că, în prezent, suferă pierderi mari în Ucraina. Potrivit declarațiilor sale, Rusia ar pierde aproximativ 30.000–35.000 de soldați pe lună și ar recruta aproximativ 27.000, ceea ce ar face dificilă deschiderea „a două fronturi”. Ucraina, „garanție de securitate” pentru Europa Stubb mai afirmă că Ucraina se află într-o poziție mai puternică decât în orice alt moment al războiului și că este „vital” ca Europa să continue sprijinul pentru Kiev, prezentând rezistența Ucrainei drept un element-cheie al securității europene. „Ucraina este cea mai bună garanţie de securitate pe care o avem împotriva Rusiei. Dacă Ucraina pierde, pierdem şi noi.” [...]
Atacul asupra unui depozit cu muniție lângă Kiev a provocat cel puțin 37 de morți și a forțat evacuări , potrivit Bild , într-un episod care evidențiază riscul operațional major al infrastructurii logistice și al obiectivelor cu materiale periculoase în proximitatea zonelor locuite. Conform guvernatorului regiunii Kiev, Tymur Tkațenko, atacul aerian din noaptea de vineri spre sâmbătă a lăsat cel puțin 37 de morți și 42 de răniți în regiunea capitalei. Totodată, peste 380 de persoane au fost evacuate din zona afectată, în raionul Bucea. Autoritățile au indicat că Rusia a lansat vineri seara drone asupra satului Myla, unde a fost lovit un depozit în care se afla și muniție. În urma impactului a izbucnit un incendiu și au avut loc mai multe explozii, a explicat guvernatorul pe Telegram. Pagube în infrastructura din jur, inclusiv un cămin pentru vârstnici Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski , a transmis pe Telegram că există „pagube semnificative” la infrastructura din zonă, menționând locuințe și avarierea unui cămin pentru persoane vârstnice și cu dizabilități. Atacuri și în alte puncte, inclusiv la Mykolaiiv Ministerul rus al Apărării a susținut că trupele ruse au lovit un terminal de transbordare în portul ucrainean Mykolaiiv, precum și un cheu pentru petroliere și puncte de descărcare pentru combustibili și lubrifianți. Victime și de partea rusă, după atacuri cu drone ucrainene Aceeași sursă relatează că, în urma unor atacuri cu drone atribuite Ucrainei asupra Rusiei și a peninsulei Crimeea (anexată de Rusia), au murit cel puțin patru persoane: în regiunea de graniță Belgorod: 3 morți , 9 răniți (dintre care 3 în stare gravă , potrivit autorităților locale); în Sevastopol (Crimeea): 1 mort , 3 răniți , potrivit guvernatorului instalat de Rusia, Mihail Razvojaev. În lipsa altor detalii independente în materialul citat, amploarea completă a pagubelor și bilanțul final al victimelor pot suferi actualizări pe măsură ce operațiunile de intervenție și verificare avansează. [...]
Rusia ar avea un deficit lunar de circa 6.000 de militari față de recrutări, ceea ce ridică presiunea pe Kremlin să evite o nouă mobilizare cu costuri economice și politice mari , potrivit Știrile Pro TV , care citează oficiali occidentali preluați de presa internațională. În evaluarea acestora, Rusia continuă să trimită rapid oameni pe front, cu o rată estimată la aproximativ 1.000 de recruți pe zi, însă în ultimele două luni intrările nu ar mai fi acoperit pierderile generate de militarii uciși sau răniți, conform The Guardian . Un oficial occidental citat estimează diferența la aproximativ 6.000 de persoane pe lună. De ce contează: mobilizarea, un risc economic și politic pentru Kremlin Potrivit oficialilor occidentali citați, opțiunile lui Vladimir Putin de a compensa pierderile printr-o nouă campanie de recrutare sunt limitate, iar o mobilizare ar fi „un risc major” atât politic, cât și economic. Ultima mobilizare, în toamna lui 2022 , ar fi determinat aproximativ un milion de ruși — „mulți dintre ei foarte bine pregătiți profesional” — să părăsească țara; mai puțin de jumătate s-ar fi întors ulterior, conform aceleiași surse. În plus, oficialii ridică și o problemă operațională: nu este clar dacă armata rusă ar putea integra „câteva sute de mii” de noi recruți, în condițiile unui deficit de echipamente și de ofițeri. Răspunsul Moscovei: intensificarea atacurilor asupra infrastructurii civile Unul dintre oficialii occidentali susține că, în acest context, Kremlinul ar fi intensificat atacurile asupra infrastructurii civile și a populației din Ucraina. Rusia ar fi lansat peste 360 de rachete de la începutul lunii iulie, profitând de deficitul de sisteme ucrainene de apărare împotriva rachetelor balistice. „Este clar că Moscova intenționează să încerce să distrugă moralul ucrainenilor prin distrugerea infrastructurii energetice în această iarnă.” Context regional: retorică, riscuri și evitarea unei confruntări directe cu NATO Aceiași oficiali occidentali afirmă că, deși amenințarea Rusiei rămâne „foarte serioasă”, evaluarea lor este că Vladimir Putin „își dorește categoric să evite o confruntare directă cu NATO”. În paralel, Rusia ar continua să folosească un discurs ostil și acuzații la adresa Marii Britanii, pe care un oficial le leagă de doctrina militară rusă — utilizarea retoricii pentru a exploata temerile adversarilor și a le influența deciziile. Totuși, oficialul spune că Rusia păstrează capacitatea de a ataca Marea Britanie inclusiv prin atacuri cibernetice sau acțiuni fizice asupra unor obiective civile, desfășurate prin intermediari; sunt menționate ca posibile ținte fabrici sau depozite. În acest cadru, oficialii occidentali apreciază că obiectivul general al lui Putin rămâne un război de uzură, mizând pe diminuarea sprijinului aliaților pentru Ucraina, inclusiv prin amplificarea temerilor publice legate de amenințările rusești. [...]
Rusia cere reluarea contactelor militare cu NATO pentru a reduce riscul unei escaladări neintenționate , pe fondul diminuării dialogului oficial după 2022 și al unei serii de incidente de securitate în spațiul aerian european, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la ambasadorul Rusiei în Norvegia, Nikolai Korciunov , într-un interviu acordat Politico, preluat de News.ro. Korciunov susține că „riscurile și pericolul unei confruntări militare” cresc „semnificativ” din cauza lipsei de dialog și cere „consolidarea încrederii” și a contactelor „la toate nivelurile”. El afirmă că riscul unui conflict militar este mai mare decât în perioada în care a fost ambasador adjunct al Rusiei la NATO (2009–2015), invocând o alianță pe care o descrie drept mai „imprevizibilă” și o înțelegere mai redusă a „intențiilor”. Contextul de securitate: incidente și avertismente privind un posibil atac Avertismentul este plasat în contextul tensiunilor dintre Rusia și Occident, după „incursiuni cu drone și rachete” în spațiul aerian european și incidente suspectate de sabotaj. În acest cadru, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Germania se află „sub amenințare” după un presupus atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, luna trecută. În paralel, contactele oficiale NATO–Rusia au fost reduse drastic după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, iar expulzările reciproce de diplomați au accentuat ruptura. În articol se menționează și avertismente occidentale potrivit cărora Rusia ar putea ataca teritoriul NATO până la sfârșitul deceniului, în timp ce informații recente ale serviciilor secrete americane ar sugera că un astfel de atac ar putea avea loc mai devreme. Ce canale de dialog sunt încă pe masă Din partea NATO, Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al SHAPE (cartierul general militar al NATO), spune că există „o varietate de canale de comunicare interpersonale și între forțele armate” considerate deschise. Tot el afirmă că generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO pentru Europa, „rămâne dispus” la un dialog militar cu șeful Statului Major General al Federației Ruse, Valeri Gherasimov , pentru a evita erori de calcul și o escaladare neintenționată, fără a preciza dacă au avut loc discuții. Articolul reamintește că, în 2021, NATO și-a închis misiunea de legătură militară de la Moscova după expulzarea personalului de către Rusia, iar ulterior Alianța a suspendat dialogul politic oficial după invazia din 2022. În februarie, SUA au anunțat restabilirea „dialogului militar la nivel înalt” cu Moscova, ca mijloc de transparență și dezescaladare, însă rămâne neclar dacă „linia directă” a fost folosită de atunci, potrivit Politico. Linia roșie a Moscovei: fără dialog similar cu UE Deși se declară deschis către NATO, Korciunov afirmă că Rusia nu mai este deschisă la contacte diplomatice similare cu Uniunea Europeană și spune că nu va discuta cu liderii instituțiilor UE menționați în articol, acuzând că „Uniunea Europeană se află într-o fază de escaladare împotriva Rusiei”. În replică, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, afirmă că UE menține „contactul prin canale diplomatice”, inclusiv prin reprezentanța blocului la Moscova, deși „natura și nivelul” acestuia s-au schimbat semnificativ din 2022, iar canalele sunt folosite „după cum este necesar”. Factorul tehnologic: IA și sisteme autonome pot scurta timpul de decizie Korciunov avertizează și că utilizarea tot mai extinsă a sistemelor autonome și a inteligenței artificiale în scop militar poate crește riscul unei escaladări accidentale, prin reducerea timpului de luare a deciziilor. „Într-o situație în care algoritmii – IA, mai degrabă decât persoanele – (sunt folosiți în scopuri militare), s-ar putea să nu ai timp nici măcar să răspunzi la telefon.” În articol se menționează că aceste îngrijorări se suprapun cu apeluri recente pentru supraveghere umană sporită asupra utilizării IA pe câmpul de luptă, inclusiv din partea secretarului general al ONU, António Guterres, pe fondul informațiilor despre folosirea în Ucraina a dronelor ghidate de IA. [...]
Rolls-Royce își consolidează capacitatea de producție și testare pentru motoare militare în SUA după ce a finalizat o investiție de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în facilitățile sale din Indiana, potrivit Interesting Engineering . Miza este una operațională: extinderea și modernizarea infrastructurii de testare – inclusiv la altitudine – reduce dependența de capacități externe și accelerează livrările pentru platforme de apărare americane. Investiția, derulată pe parcursul unui deceniu, vizează facilități de producție, asamblare și testare și este descrisă drept cea mai mare pe care compania a făcut-o în Statele Unite. Modernizarea a extins producția avansată în campusul Rolls-Royce din Indianapolis și a adăugat capabilități complete de testare a motoarelor, inclusiv noi facilități de testare la sol și o facilitate de testare la altitudine în West Lafayette. „Această investiție de un miliard de dolari este despre mai mult decât clădiri și celule de testare — este despre a livra pentru militarul american, la timp și la standardul pe care clienții noștri îl așteaptă”, a declarat Adam Riddle, președinte pe zona de apărare și CEO al Rolls-Royce North America. Ce înseamnă extinderea pentru programul de motoare militare Rolls-Royce produce în Indianapolis mai multe produse pentru apărare decât în orice altă locație a sa la nivel global, iar campusul construiește și testează motoare atât pentru platforme militare, cât și comerciale. Potrivit publicației, aici sunt fabricate și testate motoare pentru: viitoare programe, inclusiv pentru bombardierul strategic B-52 al Forțelor Aeriene ale SUA și pentru MV-75 Cheyenne al Armatei SUA; programe curente, inclusiv pentru V-22 Osprey, MQ-25A Stingray (Marina SUA) și C-130J. Efecte economice și lanț de furnizori Compania are aproximativ 3.500 de angajați în Indianapolis, inclusiv o forță de muncă sindicalizată (UAW), și susține „mii” de locuri de muncă suplimentare prin lanțul de furnizori din Indiana, conform articolului. La nivel mai larg, Rolls-Royce spune că a investit în ultimul deceniu peste 1,5 miliarde de dolari în facilități și aproape 2,5 miliarde de dolari în cercetare și dezvoltare în SUA. Operațiunile sale americane ar fi contribuit cu 6,2 miliarde de dolari la economia SUA în 2024 și, incluzând efectele indirecte ale cercetării și dezvoltării, ar fi susținut peste 30.000 de locuri de muncă în 26 de state. Compania estimează că fiecare dolar investit de guvernul SUA în Rolls-Royce se întoarce de patru ori în economie. În același campus funcționează și LibertyWorks, organizația de cercetare avansată a Rolls-Royce, sprijinită de o alianță pe 10 ani, în valoare de 75 milioane de dolari, cu Purdue University , axată pe materiale pentru temperaturi înalte și propulsie. [...]
Xiaomi își pregătește independența față de Nvidia în mașinile electrice prin dezvoltarea unui cip propriu de inteligență artificială (AI) pe 3 nanometri, o mișcare care poate reduce costurile pe termen lung și îi poate crește controlul asupra întregului „creier” al vehiculului, potrivit Interesting Engineering . Noul procesor, numit Xring D100, este descris de companie drept primul cip chinezesc de „conducere inteligentă” cu putere mare de calcul construit pe un proces de 3 nm, iar Xiaomi vizează începerea utilizării comerciale în 2027. Cipul este proiectat pentru sarcini AI specifice industriei auto, în special pentru sisteme avansate de asistență la condus și funcții asociate conducerii autonome. Ce știe (și ce nu știe încă) piața despre Xring D100 Conform informațiilor citate de publicație, Xring D100 ar include: CPU (unitate centrală de procesare) cu 20 de nuclee; NPU (unitate de procesare neuronală, dedicată calculelor AI) cu 16 nuclee; suport pentru până la 160 GB memorie unificată; capacitatea de a rula local modele AI de până la 200 de miliarde de parametri. Miza practică este creșterea capacității de procesare „la bord”, ceea ce ar putea reduce dependența de servere externe pentru anumite calcule și ar permite folosirea unor modele mari pentru interpretarea datelor din camere și alți senzori. Totuși, Xiaomi nu a publicat încă un indicator-cheie pentru astfel de cipuri: puterea de calcul în TOPS (trilioane de operațiuni pe secundă). Estimările care plasează cipul între aproximativ 700 și 1.000 TOPS sunt menționate ca neconfirmate. De ce contează: controlul costurilor și al „stivei” tehnologice Până acum, modelele electrice SU7 și YU7 ale Xiaomi au folosit platforme de calcul auto de la Nvidia pentru funcțiile de conducere inteligentă. Trecerea la un cip propriu ar putea însemna mai mult decât înlocuirea unui furnizor: compania ar putea optimiza hardware-ul în funcție de propriile fluxuri de date, cerințe de memorie și modele AI, adică o integrare mai strânsă între cip, controlerul domeniului (computerul central al funcțiilor de condus) și software. Xiaomi susține, de asemenea, că această integrare ar putea reduce costurile componentelor pe măsură ce volumele de producție cresc, o strategie tot mai vizibilă în industria chineză de vehicule electrice. „Cursa siliciului” în China și bariera de intrare Xiaomi intră într-un club deja aglomerat: BYD, Nio, Li Auto și XPeng dezvoltă la rândul lor procesoare proprii pentru funcții de asistență la condus și autonomie. În articol este dat exemplul XPeng, care folosește cipuri interne „Turing” și susține că, într-o configurație cu patru astfel de cipuri pe platforma sa de robotaxi GX, ajunge la 3.000 TOPS. Costul acestei strategii rămâne însă ridicat. Xiaomi afirmă că a investit peste 21 miliarde yuani (aprox. 2,8 miliarde euro, adică aproximativ 14 miliarde lei) în programul său de semiconductori și că are o echipă de aproape 3.000 de oameni. Concluzia implicită: cipurile „in-house” rămân, cel puțin deocamdată, o opțiune pentru jucători cu resurse financiare mari și volume suficiente. Următorul test: integrarea în producție și validarea în condiții auto Deși cipul ar fi finalizat etapa de validare, Xiaomi nu a indicat încă primul model de serie care îl va folosi. Dincolo de performanță, un procesor auto trebuie să dovedească fiabilitate în condiții specifice (temperaturi, vibrații, cicluri lungi de utilizare) și să fie integrat profund cu senzorii, software-ul și sistemele de siguranță. Dacă ținta de comercializare în 2027 va fi atinsă, Xring D100 ar putea deveni o piesă centrală în strategia Xiaomi de a controla lanțul critic al conducerii inteligente – de la modelul AI până la cipul care îl rulează în mașină. [...]
